Page 3 - Bunul_Econom_1903_44
P. 3

Nr.  44                                             BUNUL  ECONOM                                                     Pag.  3


                                                           M edicul  casei.                     A dvocatul  poporului.
            P e n t r u      E  c o n o m i
                                                                  Vâtăm âturâ.                      P entru  obiectele  puse  am anet
                                                                                               (zălog)  proprietarul  întreprinderii  trebue  să
                      Omida  sfeclelor.'                 Să  se  fearbă  lapte  foarte  bine cu  făină
                                                    de  săcară,  şi  apoi  să  se  facă  cu  aceasta  ca-   elibereze  (să  dee)  o  şedulă,  la  arătarea  că­
             Adeseori  se  iveşte  un  fel  de  omidă  pe   taplasmă  (oblojeală);  ungere  cu  untdelemn.   reia  şi  pe  lângă  soîvirea  taxei  corăspunză-
        câmpurile  sâmănate  cu  trifoiu,  sfeclă  şi  po­  Asemenea  cataplasmă  să  se  schimbe  din   toare,  după  expirarea  terminului  de  zălogire,
        rumb  cari  nimicesc întreaga recoltă  şi  fac pa­  vreme  în  vreme,  tot  călduţă  fiind.  e  obl gat  a reda obiectul.  Dacă şedula  despre
        gube  enorme;  mai  ales  însă  aceşti  vermi  se                                      obiectul  zălogit  se  perde,  trebue  sâ  se  facă
                                                                  D egerături.
        arată  pe  ogoarele  sămănate  cu  sfecle  de  ză-                                     arătare  tribunalului,  pentru  nimicirea  aceleia.
        har  de  unde  apoi  o  trec  pe  ogoare  cu  alte   Se  pune  întâiu  apă  rece,  foi  de  varză,   Obiectele,  a  căror  valoare  nu  trece  peste  10
        sămănături.  Ceea-ce  putem  sfătui  pe  gospo­  apoi  spălături  căldicele  cu  târîţe;  noaptea  se
                                                    pune  făină  uscată,  cârpe  cu  apă  sărată;  să   floreni,  se  redau  şi  fără  nimicirea  şedulei
        darii  noştri  este  să  stea  de  pază,  şi cum  nu­  se  ungă  cu  vaselină,  când  crapă.  aceluia,  care  cunoaşte  s  mnele  obiectului
        mai  se  iveşte  omida,  pe  loc  să  tragă  în  j u-                                  având  a  pune  o  garanţă  corăspunzătoare
        rul  cuiburilor  sale  de  pe  ogor  o  dungă  cu   Contra  loviturilor  (sgăriiturilor).  sumei,  pe  care  peste  trei  ani  o  reprimeşte.
        păcură,  cam  de  o  palmă  de  lată,  pentru-că   Se  ia una  sau mai  multe foi  de  muşcată,   Dacă  depunătorul  şi  proprietarul  casei  de
        omida  nu  trece  peste  păcură  şi  aşa  se  scu­  se  şterge  bine  rana  şi  se  aplică  pe  ia.  Ade­  zălogire  nu  se  pot  înţelege  asupra  vre-unei
        teşte  cealaltă  parte  a  ogorului.  Bun  mijloc   seori  o  singură  foaie  e  deajuns  pentru  le­  chestii,  trebue  făcută  arătare  în  provinţă  la
                                                    cuire.  Ia  se  lipeşte  strîns  de  pele,  ajută  la
        este  şi  presărarea  cuiburilor  cu  praf  de  var
                                                    împreunarea  părţilor  sgâriate şi  lecueşte  rana   fisolgăbirău,  în  oraş  la  căpitanul  de  poliţie.
        nestins,  funingene  şi  cenuşe,  ce  asemenea ni­  în  scurt  timp.'                  (Art.  de  lege  XIV.  din  1881,  §.  8,  13,  14).
        miceşte  aceste  omide.  Dacă  omidele  s’au  lă­
        ţit  pe  ogoarele  cu  sfecle,  atunci  ele  se  vor   Răceală  în   trup  (în pântece).
        nimici  prin  faptul,  că  sfeclele  se  prăşesc  din   Bolnavul  să  stea  acoperit  în  pat,  pe   Pentru  femei.
        nou;  dacă  însă  şi  frunzele  dela  inima  sfecle­  trup  se  pun  oblojeli  cu muştar,  să  bea  ceaiu
        lor  au  fost  roase,  inima  însă  nu  a  fost  vă­  de  smeură  cu  zâhar  galben,  vin  cald,  corpul
                                                    să  se  frece  cu  usturoiu,  să  se  bea  3  linguri   Borş  cu  varză  dulce.
        tămată,  atunci  trebue  ogorul  bine  măturat
                                                    de  drojdie  de  bere  pe  zi.
        cu  mături,  şi  sfeclele  din  nou  prăşite  pen-                                          Se  tae  o  varză  mărunt  şi  se  pune  în
        tru-ca  să  poată  ear’  da  frunze  şi  creşte,  ca   Contra  arsurilor.              borş  să  fearbă  cu  o  ceapă  şi  cu  leuştean, se
        măcar  ceva  să  se  poată  recolta  din  ele.   Dacă  ne-am  fript  uşor  şi  n’avem  alt   edaugă  vre-o  30  dramuri  unt  bun  şi  nainte
                                                                                               de  a  se  servi  se  bate  un gălbenuş  sau  două
        Ogoarele  cu  sfecle  la  cari  a  fost  nimicită   mijloc  la  îndemână,  luăm  cărbuni  de  lemn,   cu  smântână  şi  se  toarnă  pe  deasupra.
        inima  cu totul,  trebuesc de  istov adânc  arate,   îi  pisăm  fin  de  tot,  şi presărăm rana  cu acest   Această  ciorbă  se  poate  face  şi  cu  bu­
        ca  să  se  nimicească  omidele.  La  toamnă   praf.  Durerea  se  linişteşte.  Cărbunele  opreşte   căţele  de  came  de vacă sau de  pasere,  tăiate
                                                   să  se  formeze  puroiu  şi  nu  mai  ublăm  la
        toate  ogoarele  pe  cari  s’a  arăta  omida,  tre­                                    cât  se  poate  de mărunte şi ferte mai  dinainte
                                                   rană,  până-ce  crusta  cu  cărbunele  n a  căzut
        buesc  adânc  arate,  pentru-ca  păpuşele  omi-   dela  sine.                          în  apă  sărată  şi  apoi  în  borş.
                                                                                                                   *
        delor  ce  se  află  în  păment  să  poată  degera              *                              Supă  cu  găluşte  de  ficat.
        peste  iarnă.  Mari  duşmani  ai  acestor  omide   A n ecd o te  din  v iaţa  m edicală.
        sunt  vrăbiile  şi  furnicile,  cari  le  nimicesc  cu                                      Ficatul  se  toacă  bine  şi  se  trece  prin
                                                                    Familist.
        totul.  Trifoiştele  şi  fânaţele  cari  au  fost  ni­                                 strecurătoare;  apoi  se  rumeneşte  ceapă  şi
                                                        —  Cum  de  te-ai  îmbătat  aşa?
        micite  de  aceste  omide,  este  bine  a  le  cosi                                    pătrânjel  în  unt  sau  în  măduvă,  şi  ficatul
                                                        —■  Vezi,  dle  doctor,  că  ţin  mult  la  fa­
       şi  apoi  a  Ie  vălătuci,  ca  omida  să  fie  ucisă                                   strecurat  se  prăjeşte  în  această  rumeneală,
                                                   milia  mea  şi  de  sărbători  am  beut  câte  un
       şi  cel  puţin  să  se  câştige  o  a  doua  cositură.                                  cu  un  ou  bătut  în  grăsime,  cu miez de  fran-
                                                   păhărel  în  sănătatea  fiecărui  copil  al  meu.  selă  (jamblâ)  muiat  în  lapte  şi  tocat  bine.
       Trifoiul  stricat  de  omidă  să  nu  se  dee  vi­
                                                        —  Câţi  copii  ai ?   ■                    Când  vor fi toaţe acestea tocate deajuns,
       telor.
                                                        —  Numai  17!                          se  fac  găluşte  din  ele şi  se amestecă în  supă.

       —  şi  astfel  trecură  printre  straturile  de  flori   git  de  vieaţă,  şi  cu  toate  acestea  de  câte ori   dar’  apoi  desfâcându-se  de  îmbrăţoşerile  ei
       şi  intrară  în  palatul  de  marmură  al  împă­  am  vrut  să-mi  fac  samă.  Iubesc  o  fată  fru­  se  avântă  pe  şeaua  calului  şi  plecă  în  lume.
       ratului.                                    moasă  cu  ochii  gânditori,  dulce  ca  visele
                                                                                                              ________ __    (Va  urma.)
             El  o  duse  la  împăratul  şi  i-o  arătă   mării  —  fata  Genarului,  om  mândru  şi  sel-
       spunându-i  că-i  mireasa  lui.  împăratul  z<mbi,   batec  ce-’şi  petrece  vieaţa  vânând  prin  pă­  T u rn u l  lui  Veeel.
       apoi  îl  luă  de  mână  pe  Făt-Frumos,  ca  şi   duri  bătrâne.  O,  cât  e  de  aspru  el,  cât  e  de
       când  ar  fi  vrut  să-i  spună ce-va  în  taină  şi-l   frumoasă  fata  lui!  Ori-ce  încercare  de-a  o
                                                                                                             (Vezi  ilustraţia).
       trase  la  o  fereastră  mare,  pe  care  vedea  la­  răpi  a  fost  deşartă.  Incearcă-te  tu!
                                                                                                   Acest turn şe află pe vârful  stâncei Orlea.
       cul  cel  întins.  Ci  el  nu-i  spuse nimica,  ci  nu­  Ar  fi  stat  Făt-Frumos  locului,  dar’
       mai  se  uită  uimit  pe  luciul  lacului  şi  ochii                                   Privirea  de  aici  ne  pătrunde  atât  spre  Sud
                                                   scumpă-i  era  frăţia  de  cruce,  ca  ori-cărui   în  Valea  Haţegului  şi  asupra  Retezatului,
       i-se  umplură  de  lacrimi.  O  lebedă  îşi  înăl­
                                                   voinic,  mai  scumpă  decât zilele,  mai  scumpă   cât  şi  spre  Nord,  pe  Valea  Streiului  în  jos-
       ţase  aripile  ca  pe  nişte  pânze  de  argint  şi
                                                   decât  mireasa.                            Acest  turn  vechiu  şi  părăsit  se  zăreşte  din
       CU  capul  cufundat  în  apă  sfăşiea  faţa  senină
       a  lacului.                                      —  împărate  prea  luminate,  de  câte   depărtare  ca  o  sentinelă.  El  este  zidit  din
            —  Plângi,  împărate?  —  zise  Făt-Fru­  noroace  ai  avut,  unul a fost  mai  mare  decât   peatră  de  stâncă  şi  astfel  închegat,  încât  se
       mos  —  de  ce?                             toate:  acela  că Fet-Frumos ţi-i frate de cruce.   pare  a  fi  crescut  din  pământ.  Este  rămas  de
            —  Fet-Frumos,  —  zise  împăratul  —   Hai  că  tnă  duc  eu,  să  răpesc  pe  fata  Ge­  pe  vremea  Dacilor  şi  se numeşte  »Turnul  Iui
       binele  ce  mi  l-ai  făcut  mie,  nu  ţi-1  pot  plăti   narului.                     Vecel»,  după  numele  lui  Bici!  sau  Bicul,
                                                                                              care  a  fost  un  fruntaş  dac  şi  om  încrezut  al
       nici  cu  lumina  ochilor,  ori-cât  de  scumpă   Şi-şi  luă  cai  ageri,  cai cu  suflet  de vânt
                                                                                              lui  Decebal.
       mi-ar  fi,  şi  cu  toate  acestea  vin  să-ţi  cer  şi   Fet-Frumos,  şi  era  să  plece.  Atunci  mireasa
                                                                                                   Turnul  stă  în  legătură  cu cel  din  Rechi-
       mai  mult.                                  lui.  Ileana  o chiema — îi  zise  încet  la ureche,
                                                                                              tova,  care  pe  vremea  Dacilor  şi  Romanilor
            —  Ce  împărate?                       sărutându-1  cu  dulce:  »Nu  uita  Făt-Frumos,
            —  Vezi  tu  lebăda  ceea  îndrăgită  de   că  pe  cât vei fi tu departe,  eu oiu tot plânge».  încă  ser via  de  sentinelă.
       unde ?  —  tîner  fiind,  aşi  trebui  să  fiu  îndră­  El  se  uită  cu  milă  la  ia,  o  mângâia —
   1   2   3   4   5   6   7   8