Page 4 - Bunul_Econom_1903_45
P. 4
Pag- 4- B U N U L ECONOM ,: _______ ___: ' Nr. 45
DIN LUM E Dela „ReanlQaea Economici" din Orăştie. Tifos în Timişoara. Epidemia de tifus
graseată de câteva zile şi în oraşul Timi
Austria. Parlamentul va fi con şoara. Jumătate din caşurile de moarte, ob-
A vi» membrilor reuniunii 1
vocat pe ziua de // Noemv. P e lângă venite în Timişoara, sunt causate de tifus.
Membrii „Reuniunii Economice“ din Orăş
budget va fi la ordinea zilei fi un pro In Mehala tifusul a luat proporţii uriaşe. De
tie, sunt prin aceasta înCunoştinţaţi, că ia
vizoriu de budget. Dieta din Boemia pildă s’a constatat, că Luni într’o singură
Reuniunea Economică sosesc zilele acestea
n’a ţinut de mult şedinţe din cauza ob Stradă zăceau 17 bolnavi de tifus. S’au luat
1200 meri, 800 pruni. 200 peri, 100 nuci,
strucţiei Germanilor. toate măsurile de siguranţă. Din casele unde
50 cireşi şi 50 vişini altoiţi, de tot 2400 al
sunt bolnavi de tifus, nu-i permis să se
toi, dela Geagiu şi Turda.
S u sta . Zilele acestea Ţarul so transporteze nici apă, nici lapte; făntănile
Sâmbătă vor fi aici cele dela Geoagiu,
seşte în Petersburg. Ştirile din ostul sunt curăţite sau de bună voie, sau cu forţa;
iar cele dela Turda pe Luni-Marţi şi să vor
Asiei sunt iarăşi nefavorabile. Ocuparea bolnavii sunt total isolaţi de oamenii sănă
da ca şi în trecut, cu 14 cr. firul, din curtea
localităţii Mukdea prin trupele ruseşti toşi; morţii sunt imediat îngropaţi.
institutului » Ardeleana*. *
a produs în Iaponia o impresie foarte
rea. Guvernul Japonez s’a încredinţat, Censnră de advocat Din Târgul-Mură-
că n’are să atribue nici o valoare asi N O U T Ă Ţ I şului ni-se scrie, că dl Dr. Mihail Brădiceanu
gurărilor din partea Rusiei. a făcut cu bun succes censura de advocat.
G erm a n ia . Ţarul Rusiei a sosit f Zaharle BoitU Subscrişii CU inima sfă- Atentatul asupra factornlnlni postai.
în Wiesbaden. O mulţime de regimente şiată de durere anunţă tuturor rudenilor, a- Lucrătorul Ioan FtigO, oare fiind rănit a fost
de soldaţi au fost concentrate în oraş, micilor şi cunoscuţilor că prea iubitul şi prea- dus la spital în Budapesta, a fost recunos
ca să formeze spalir pe străzile prin vrednicui nostru soţ şi tată, Zahafie Boiu, cut de factorul poştal Ştefan Boda aflător
cari vor trece Suveranii. La prânzul de protopresbiter, asesor consistorial î. p., mem tot în acel spital, ca autorul atentatului să-
gală nu s’au ţinut toasturi. Primirea a bru al Consistorului metropolitan, membru vîrşit înainte cu câteva săptămâni asupra iui
fost splendidă. , coresp. al Academiei Române, membru în Boda). Ftiggb tăgădueşte, însă un comis de
representanţa oraşului şi comitatului Sibiiu, fierărie constată de asemenea, că FflggO sa-
Franoia. Circulă faima, că pre fost primul paroch român ortodox în Sibiiu- mănâ cu omul, care cumpărase ciocanul cu
mierul Combes voieşte să se retragă. cetate, etc. etc, Vineri, în 6 Noemvrie st. care s’a săvîrşiţ atentatul.
* ■■
Socialiştii cari fac parte din blocul gu n. orele 6 dimineaţa, a adormit In Domnul
Emigrări din Ungaria. In luna Sept.
vernamental îi creiază situaţii grave. împărtăşit cu sfintele taine, în anul 70-lea
au părăsit Ungaria 14.000 de emigranţi, cu
Zilele trecute l-au pus de câte-va ori al etăţii şi 41 al fericitei căsătorii. Rămăşi
1775 mai mult ca în luna precedată şi ca
în minoritate. ţele pământeşti ale scumpului defunct în
3025 mai mult decât în Sept. anul trecut.
Domnul, s’au strămutat dela casa proprie,
Spania. Republicanii au decis ca str. Măcelarilor nr. 21, Duminecă, în 8 Nov.
Râsvrâtire jidovească în Varşovia. Din
să nu participe la alegerile municipale, st. n. la 2 ore d. a., în biserica din suburbiul
Varşovia se teîegrafeazâ, câ la recrutarea ce
eară în parlament se facă obstrucţie. Iosefin, unde s’au'făcuţ; ritualele prescrise, şi
s'a ţinut acolo' Sâmbătă, cinci sute de jidovi
Situaţia guvernului conservator e cri apoi s’au astrucat în cimiterul aceleiaşi bise
s’au opus autorităţii militare. Gendarmii au
tică. Pretutindenea se mişcă republi rici spre vecînică odichnă. In veci amintirea
dat foc. Patruzeci de Jidovi grav răniţi au
canii. lui! Sibiiu, 6 Nov. st. n. 1903. Caliope Boiu
fost transportaţi la spital. Pe drum au murit
n. Dfimian, soţie, Dr. Romul şi soţia Lilian,
mulţi. Cei mai mulţi dintre răsvrâtitori au
Italia. Ministrul Giolitti s’a com Ioan Batist, Olimpiu şi soţia Ana, Anastasiu,
fost arestaţi. Răsvrătirea s’a continuat.
pletat definitiv. Radicalii nu sunt mul- fii şi nurori.
* *
ţămiţi, cu modul cum a fost cmpus
Publicaţie. In înţelesul iustrucţiei legii Banca „Victoria” din Arad şi-a asigurat,
acest minister, totuşi îl vor sprijini de
de apărare part. 1. §. 23 conscrierea celor prin munca cinstită a atâtor ani, un aşa re
frică, ca să nu vie Sonnino cu un ca
obligaţi la miliţie (pe anul viitor) să va face nume, încât chiar şi înaintea Ungurilor se bu
binet moderat.
dela 1 până inclusive 30 Nov. a. c. cură de cea mai deplină încredere. Drept re-
Să provoacă prin aceasta atât cej-ce sultat al acestei bune reputaţi uni se poate
Turcia. Guvernul turcesc a re-
să ţîn de legământul oraşului cât şi cei străini, considera şi faptul, că în şedinţa de Joi con
spuns la nota reformelor din Macedo
cari locuesc aici şi sunt născuţi la anul 1883, gregaţia comitatului Aradului a hotărît una
nia, presentată de Austria şi Rusia. In
1882, şi 1881 să se înfâţioşeze în orele ofi- nim, ca banii comitatului să fie depuşi şi la
acest răspuns au fost ridicate mai multe
cioase în localul căpitanului sub greumânt banca «Victoria*. T. P.
obiecţiuni şi s’au făcut propuneri noue. *
de pedeapsă. Orăştie, la 30 Octomvrie 1903.
Turcia, voeşte să trăgăneze afacerea. Se Aşezarea crucilor pe catedrala din Sibiiu.
M ihâlyi Btta, m. p., căpitan de poliţie.
crede înse, că în urmă tot va fi nece
In »T . R.« cetim: Joi în 12 Noemvrie n. la
sitată, ca se accepteze reformele, pen
•Reuniunea învăţătorilor români din orele 11 a. m. s’au pus cu cuvenită solem
tru ca se scape de încurcături. Se asi
ArcludieceBa gr.-cat. de Alba-Inlia şi Făgă nitate crucile pe turnurile bisericei noastre
gură, că insurgenţii ar fi satisfăcuţi de
raş* îşi va ţinea adunarea generală a V. Du catedrale în presenţa I. P. Sfinţitului domn
proiectul presentat.
minecă şi Luni în 8 şi 9 Nov. 1903, în sala arch'episcop şi metropolit, asistat de toţi mem
de g-mnastică a institutelor de învăţământ brii consistoriului, de fruntaşii parochiei şi cu
Serbia. Ştirile despre intenţiunea
din Blaj. participarea elevilor seminariului nostru, sub
regelui Petru de a abdica, nu sunt *
conducerea corpului didactic, şi a altor ono-
exacte. O mulţime de refugiaţi mace Asentările. Ministrul de râsboiu, Nyiri
raţiori bineveniţi ca participanţi la aceasta
doneni petrec în Serbia şi cer ajutoare. Sândor a adresat tuturor municipiilor o or-
solemnitate.
dinaţie, în care sunt îndrumate a începe lu *
Grecia. Prinţul George, guverno- crările pregătitoare pentru asentare, «deoare Onoraţilor cetitori le atragem a-
rul Cretei, a întreprins o călătorie pe ce situaţia politică în zilele din urmă s’a tenţiunea asupra inseratului de pe pcc-
la curţile europene, spre a obţinea o schimbat de aşa, încât se speră că contin gina ultimă, referitor la cele J calen
modificare a statutului pentru guvernarea gentul se va vota în curând*. —- Asentările dare apărute la institutul tipografie
insulei. In Viena a fost deja. probabil vor avea loc între 23 Nov. şi 23 >•>Ideal* din Hunedoara.
Decemvrie. * *
P V * D o m n ii abonenţi resta n ţieri su nt rugaţi a trimite p reţu l abonamentului