Page 2 - Bunul_Econom_1903_47
P. 2
Pag- 2 _______ BUNUL ECONOM ■. ’ ■ ■_______ Nr. 47
jugăre catastrale. Conscripţia din anul 1895 gal. Suveranii Angliei i-au primit cu Ohio, „Reuniunea Română Traianâ" în Can
a constatat existenţa a 60 milioane pomi. pompă mare. ton, Ohio, „ Vulturul" şi „ Transilvania* în
Prin împărţirea de altoi, numărul pomilor în Alleance, Ohio, şi „ Unirea“ în Youngstown,
ceşti din urmă 8 ani a crescut cel puţin încă Rusia. Mai mulţi agenţi secreţi Ohio. Se fac încercări de organisare în ora
cu 10 milioane. In urma împârţirei de altoi ai poliţiei ruseşti au fost asasinaţi, fără şul Sharon Pa şi Erie Pa. Lipsă de organi
nu numai că s’a urcat producţiunea de poame, ca să se fi putut da de urma asasinilor. sare este în statele Indiana şi Illinois, unde
dar’ a crescut şi valoarea producţiunii, căci în mai multe oraşe sunt sute de Români.
S’au împărţit tot altoi de soiu nobil. înainte G-ermania. Starea împăratului Ţinta celor mai deştepţi şi de inimă emi
de 1895 în ani normali valoarea exportului Wilhelm e mulţumitoare. Vindecarea granţi e să unească toţi Românii din Ame
de poame se evalua la 2 milioane, în de continuă. rica în o singură societate, care să aibă secţii
cursul celor opt ani din urmă însă s’a urcat în toate locurile unde se găsesc un număr
la 4 până la 5 milioane cor. (Va urma). Francia. Politica lui Combes de mai însemnat de Români.
a desface statul de biserică, nu mai In una din localităţile mai impopulate
este aprobată aproape de nimeni. de Români (Virginia în Canada-de-sus) s’a
DIN LUME trimis un preot din România şi s’a zidit bi
Spania. Şef al liberalilor a fost serică.
ales Moreiros.
Austro-Ungaria In 17 1, c. a Societăţile au început să-şi înfiinţeze şi
fost deschis parlamentul sub semne nu câte o bibliotecă, din cari unele numără sute
prea îmbucurătoare. Obstrucţia se pre Italia. In Florenţa s’a ţinut un de publicaţiuni.
găteşte din toate părţile. Germanii cu mare congres al catolicilor. Papa Piu In statutele societăţilor e prevăzut, că
noscând intenţiunile Cehilor • au căutat e pe partea moderaţilor, cari doresc în cas de moarte a unui membru, să se facă
să le prevină şi au presentat peste 20 apropierea bisericii de stat. colectă între membri pentru suportarea spe-
de propuneri de urgenţă. Ministrul de selor de înmormântare şi pentru asistarea
finance Bohm-Bawerk a presentat bud Sârbia, Mai multe foi aduc ştirea unui număr obligător de membri la ceremo
getul pentru anul 1904. Veniturile se despre o uniune personală între Sârbia nia religioasă.
urcă la 1,737.509 991 cor., spesele la şi Bulgaria, se înţelege, cu regele Petru Starea Românilor în cele mai multe
1,734,771.291 cor., aşa că e prevăzut în frunte, locuri este suficientă, dar’ schimbăcioasă, din
un excedent de 2,738.700 cor. Armata causa nestatorniciei în un loc.
austo-ungară, a zis Korber, trebue să re- Turcia. Privitor la reformele ce
mâe comună şi să steie sub conducere are de gând să facă Turcia în Mace Românii lucrează în fabrici de fer, oţel,
unitară, apoi că pactul cu Ungaria tre donia, ambasadorii Austriei şi Rusiei tinichea, turnătorii şi cărămidă, la construi
bue să se încheie cât mai curând în au cerut grabnic răspuns dela guver re a de linii ferate şi canâluri, în fabrici de
interesul ambelor părţi ale monarchiei. nul turcesc. maşini şi alte multe ramuri industriale, ear’
unii lucrează în mine de cărbuni. Meseriaşii
In parlamentul din Ungaria conţi' lucrează la meserii. Mulţi insă, din causa că
nuă desbaterea asupra contingentului Organisarea Românilor din America. nu cunosc limba engleză şi felul cum se lu
recruţilor. Premierul Tisza a replicat cră meseriile acolo, sunt siliţi să lucreze ce
aspru la cuvântarea lui Korber în par Mai multe corespondenţe sosite în tim găsesc şi cum găsesc, lucrări unde nu şe cere
lament. El a zis, că numai Ungaria e pul din urmă dela oamenii noştri duşi în ştiinţă, dar’ sunt grele şi cer putere.
competentă, ca să-şi stabilească rapor America ne dau o icoană a situaţiunii lor
tul cătră coroană şi să-şi reguleze afa şi a sforţărilor ce fac pentru a se organisa. Majoritatea Românilor speră a se reîn
cerile. Numărul Românilor din America este toarce în patrie; dar’, în urma greutăţilor
crescânde în patrie, mulţi vor fi necesitaţi
de mai multe mii. In 1902 şi 1903 s’au în
să se stabilească acolo. R. E.
Anglia. Părechea regală a Italiei fiinţat următoarele societăţi: „Reuniunea Ro
a sosit în Windsor, unde e castelul re- mană Carpatină" în oraşul Cleveland, statul
F O I T A ca prin minune capul treaz. Şpre miezul lui Fet-Frumos. Baba trebuia să-i dea unul
nopţei se întoarse acasă, mână caii în grajd, din cai şi-apoi să-l lase să plece cu D-zeu.
îi încuie şi întră în odae. Pe vatra cuptorului Pe când prânzeau, baba eşi până în grajd,"
M ic h a il E m in escu
în cenuşă mai licureau câţi-va cărbuni. Baba scoase inimile din câteşi şepte caii, spre a
FET-FRUMOS DIN LĂGRIMĂ sta întinsă pe laiţă şi înţepenită ca moartă. le pune pe toate într’un tretin slab, căruia-i
El gândî c’a murit şi-o scutură. Ea era ca priveai prin coaste: Făt-Frumos se sculă dela
— POVESTE —
(7) — •—- (Urmare). trunchiul şi nu se mişca de loc. El trezi fata masă şi după îndemnarea babei se duse să-şi
A doua zi porni cu caii, dar’ ear’ căzu ce dormea pe cuptor. aleagă calul ce trebuia să şi-l iee. Caii cei
jos şi dormi până-ce mijea de ziuă. Despe — Uită-te, zise el, ţi-a murit baba. fără inimi erau de un negru strălucit, treti-
rat era să iee lumea în cap — când de-o- — Aş! asta să moară! — răspunse ea nul cel cu inimile sta culcat într’un colţ pe
dată vede răsărind din fundul mărei cei şepte suspinând. — Adevărat că acum e ca şi o movilă de gunoiu.
cai, muşcaţi de-o mulţime de raci. — Mi-ai moartă. Acu-i mează-noaptea... un somn a- — Pe acesta-1 aleg eu. — zise Făt-
făcut un bine — zise un glas — ţi-l'am. fă morţit îi cuprinde trupul... dar’ sufletul ei Frumos, arătând la calul cel slab.
cut şi eu. Era împăratul racilor. — El mână cine ştie pe la câte respinteni stă, cine ştie — Da cum, Doamne iartă-mă, să slu
caii în spre casă, şi vede ear’ o privelişte ca pe câte căi a vrăjilor umblă. Până-ce cântă jeşti tu de geaba? — zise baba cea vicleană
în ziua trecută. cocoşul ea suge inimile -celor-ce mor ori — cum să nu-ţi iei tu dreptul tău ? Alege-ţi
Insă în cursul zilei roaba babei s’apro- pustieşte sufletul celor nenorociţi. — Da, bă- unul din caii ăşti frumoşi... ori-care ar fi
pie de el şi-i zise încet strîngendu-1 de mână: dică, mâne ţi-se împlineşte anul, ia-mă şi pe ţi-1 dau.
»Eu ştiu, că tu eşti Făt-Frumos. Să nu mai mine cu d-ta, că ţi-oi fi de mare folos. Eu ■— Nu, pe acesta-1 voiu — zise Făt-
mănânci din bucatele, ce-ţi ferbe baba, pen te voiu scăpa din multe primejdii, pe cari Frumos, ţiind la vorba lui.
tru că-s tăcute cu somnoroasă... Ţi-oi face ţi-le găteşte baba. Baba scârşni din dinţi ca apucată, dar’
eu altfel de bucate*. Ea scoase din fundul unei lăzi hârbuite apoi îşi strînse moara cea hârbuitâ de gură,
Fata într’ascuns îi făcii merinde, şi în şi vechi o cute, o perie şi o năframă. ca să nu iasă prin ea veninul ce-i răscolea
spre sară când era să plece cu caii, îşi simţi A doua zi de dimineaţă i-se împlinise inima pestriţă. — Hai, ia-ţi-1, zise în sfîrşit
