Page 4 - Bunul_Econom_1903_47
P. 4
Pag- 4. ■■ ■ ■ _________ BUNUL ECONOM Nr. 47
N O U T Ă Ţ I post. — O deputaţiune de 5, în frunte cu nevasta. Dar’ a păţit-o amar. Nevasta cu un
preotul Karl Lewitzky, au adus în ziua ur
peptene i-a scos amoresatului ochii din cap,
mătoare la cunoştinţa dini D 6 r r hotărîrea apoi j,’â bătut b ne şi .Ta dat afară.
Sfinţire de biserică la Menghet. luată, dl D6rr li-a mulţumit pentru încrede *
Duminecă, în 16/29 Noemvrie a. c. să va rea pusă într’însul şi li-a promis că se va in Jurnalul cel mai soump din lume este
sfinţi biserica din Renghet a cărei zidire s’a teresa de post. -— Deoare-ce ternii nul defipt »Klondike Morning Post», care apare în Daw-
început la anul 1885 şi din lipsă de mijloace pentru alegere de cătră vicişpan cade de-odată son-City, ţara de aur. Abonamentul e 1875
abea acum s’a putut deplin termina. Anul cu tîrgul de ţară dela Vinţ, să se roage vi- franci, un număr singuratic costă 37 franci,
acesta s’a văcâlit pe din luntru şi pe din afară,
cişpanul, ca alegerea de primar să se ţină în ear’ pentru inserate se plăteşte după fiecare
S’a făcut tâmpla, s’a zugrăvit, padimentat, şi 28 1. c. la orele 11 şi jum. a. m. rînd 370 fr. Ce salar vor avea oare redac
astfel terminată prin măestrii de ai nostrii, * torii, colaboratorii şi culegătorii ?
din Orăştie, Duminecă să va face Însuşi ac îngheţat. Se pare de necrezut, dar’ e
*
tul sfinţire! prin dl protopresbiter tractual adevărat. Pe drumul deţeară ce duce la Vai-
Vasile Domşa cu asistenţă numeroasă a preo- canif a fost aflat un biet călător îngheţat. Onoraţilor cetitori le atragem a-
ţimei din jur, la mandatul şi însărcinarea Până să fie dus la primărie, a murit, aşa că tenţiunea asupra inseratului de pe pa
înalt preaşfinţitului Archiepiscop şi Metro- nu s’a putut afla cine şi de unde a fost. gina ultimă, referitor la cele j calen
polit Ioan Meţian. Atragem deci prin aceasta * dare apărute la institutul tipografic
atenţiunea credincioşilor din împrejur asupra Spărgători prinşi- Zilele trecute păzitorii »Ideal« din Hunedoara.
acestui act măreţ, care le poate oferi celor de noapte din Oraviţa au prins 3 spărgători
*
doritori multă mângâiere sufletească, şi la îndrăsneţi de casse. S’au aflat la ei tot felul Defraudare la ministerul de interne, Co
care parochul Si m ion F il i m o n e seu în de unelte.
* loman Kâdâr, oficiant la ministeriul de interne,
numele credincioşilor săi a trimis şi Invitări. a defraudat din banii statului aproape 105
i * Mort din Săritură. Ioan Humiţ din Blu-
„Cassâ de păs+rare" binefăcătoare. Ziarul mental sărind din tren atât a căzut de neno- mii coroane şi toţi banii i-a perdut la cursele
financiar din Bpesta »M. Penztlgy», redactat cit, încât pe loc a şi murit Au rămas femeea de cai. Văzând că nu mai e scăpare, s’a a-
de dl A. Kormos, scrie următoarele: Intre şi trei copii. nunţat Mercuri însuşi la consilierul ministe
* rial Emil Horvâth prin următoarea scrisoare:
institutele de bani binefăcătoare, se află şi
Episcop din America în Bistriţă. »Vo >Ilustrisime Domnule! Totdeauna am fost om
> Cassa de păstrare» din Săliste, înfiinţată la
inţa» scrie, că zilele trecute s’a abătut prin cinstit, sîrguincios şi faţă de mine s’au pur
1884 cu un capital modest de 26.000 cor.
Bistriţă un anumit Hamburgsky, care înainte tat toţi cu încredere. Acum am abusat de
Această cassă nu numai că înlesneşte locui de aceasta cu vre-o opt ani fusese învăţător
torilor luarea de împrumuturi, dar’ din veni încrederea aceasta. Am defraudat din banii
de stat în comuna Buduş, de unde apoi a trimişi în cassa statului trei sume: odată 20
tul seu ajută astfel de aşezăminte mai mici, fost delăturat. Viitor, lucru natural, numai în
cari în lipsa ei nici când nu s’ar fi înfiinţat mii coroane, apoi 80 mii şi în fine 4634 cor.
America şi-a căutat, de unde acum venind 41 bani. Am jucat cu toate aceste sume la
din puterea proprie. »Cassa de păstrare» din
pentru câte-va zile — poate ca agent de a alergările de cai, pentru-că am crezut că câş
Selişte, care de ptesent manipulează cu de
câştiga emigranţi —- se recomandă lumii ca tig îndoit banii şi îmi fac astfel avere. Dar’
puneri de 1,121.000 cor., din venitul seu cu
episcop reformat şi descriind împrejurările am speculat rău. Acum îmi fac singur jude
rat circa 40% le foloseşte cam în următorul
sociale şi de traiu din America în colorile cata şi suport consecuenţele. Supus plecat
mod: a cincia parte din totalul sumei pen cele mai vii, deşteaptă simţul şi dorul de
tru fondul de binefaceri, d n cari aşezămin- Coloman Kâdâr». Defraudantul a fost ime
emigrare în popor. A declarat cu o ocaşiune, diat deţinut şi arestat. Coloman Kâdâr e de
tele locale de binefacere şi culturale primesc
că a venit pentru a duce Cu sine vre-o 20 45 ani, neînsurat, născut la Boiţa (corn. Hu
împrumuturi fără percente. 40% pentru ridi
preoţi, dupâ-ce credincioşii lui trec peste 200 nedoarei) din familie bună. E remarcabil, că
carea spitalului comun din loc, care până
mii suflete. numitul defraudânt şi-a perdut şi banii pro
acum a primit suma de 16.195 cor., 20%
prii strînşi cu sudoare, în sumă de 9000 co
pentru grădina de altoit din Săliste, pentru Cununie. Dl Petru Giurgiu şi d-şoara
care scop institutul a dat până acum 7773 Eugenia Costea şi-au sărbat cununia în 24 roane. La început a câştigat la cursele de
cor., în fine 20% le dă fondului cultural al Nov. n. a. c. la 3 ore p. m. în biserica gr.- cai şi astfel prinzând curaj a jucat tot cu
bisericii rom. gr.-or., şi şi direcţiunea împarte or. din Vaca. mai mare patimă, dar’ a perdut pe urmă în
încă 20% pe diferite alte scopuri de bine * pontinuu şi astfel a început să defraudeze.
facere. 0 prinţesă otrăvită. Din Darmstadt se *
* scrie, că mica Elisabeta, fiica marelui duce Omoruri tainice. Mai mulţi locuitori din
0 deputaţiune de pitari s’a dus zilele Ernest de Hessa şi a prinţesei Victoria de Craşova au aflat lângă cirrtiterul de acplo ca
trecute la ministrul de comerciu Hieronymi, Saxa-Coburg (care trăeşte despărţită de soţul davrul lui Nic. Rebejilă, în etate de 25 ani.
rugându-1 să ridice ordinul ce antecesorul seu seu) a murit otrăvită, şi anume la Skierne- — Lângă comuna Simonyfalva s’a aflat
a dat privitor la repausul de Dumineca, căci vitz (în Rusia) unde se dusese cu Ţarul şi cadavrul unui necunoscut, sdrobit înfiorător.
altcum Luni dimineaţa ei nu pot mulţumi pe Ţarevna, cari au luat parte la nunta prinţu Capul s’a aflat la o depărtare de 40—60
cumpărători cu cornuri proaspete. Ministrul lui Andrei al Greciei. paşi de trup.
li-a răspuns că se va mai cugeta asupra a- Prinţesa a stat vre-o 3 săptămâni în fa ’ *
cestei afaceri şi poate-că în legea de repaus milia Ţarului şi a murit de otrava ce era Falsificatori de bani. In zilele din urmă
-se vor mai face şi unele schimbări. destinată pentru Ţarul. In aceeaşi vreme se circulau în Ciaco va (corn. Timiş) bancnote
*
bolnăvise şi Ţarevna, dar’ nu aşa tare. de 10 coroane foarte bine falsificate. Gen-
La o alegere de primar. Intr’o adunare Prinţesa Elisaveta era numai de 8 ani darmeria a aflat, că falsificatele le-a adus în
a membrilor municipali saşi din Sebeşul-să- circulaţie economul ciacovan I o a n Pettâk.
şi astă-varâ a stat la mătuşa-sa prinţesa Ma-
sesc, s’a adus hotărîrea următoare: ca să se Luat la întrebări, Pettâk spuse că a primit
ria în Sinaia. La înmormântare a luat parte
nisuească într'acolo, că 1. Salarul fundamen bancnotele fălise dela cumnatul seu G eo r ge
şi Ţarul,
tal al viitorului primar să se ridice dela * Rădici, econom în Rudna. S’a făcut ime
3400 cor. la 4800 coroane, 2. ca serviciul Un amoresat pedepsit. Economul Nico- diat perchisiţie domiciliară la Rădici dar’ nu
prestat în altă parte, să i-se compută pentru lae Bauer din Satu-mic se dusese deunăzi de s’a aflat nimic suspect. Totuşi Rădici a fost
cuincuenale pe lângă o solvire de 5%, 3. a-1 acasă, lăsând singură pe frumoasa sa nevastă. arestat, fiind-că mai fusese pedepsit pentru
număra între cei îndreptăţiţi la pensia orăşe Un flăcău, căruia îi plăcea mult de dînsa, Ioan falsificare de bancnote. Scrutările după falsi
nească şi 4. Ca să se provoace dl A l b e r t Schmidt, aflând că bărbatul nu-i acasă, s’a ficatori continuă.
D orr, protoprelor pentru ocuparea acestui furişat pe fereastră în odaia, în care durmea *
U T Domnii abonenţi restanţieri sunt rugaţi a trim ite preţul abonamentului
