Page 4 - Bunul_Econom_1903_48
P. 4

Pag.  4.                                            BUNUL    ECONOM                                                 .  Nr.  48


                 NOUTĂŢI                          Atanasiu  Popa  din  Câmpenii  de  jos,  George   de  mult,  încât  Duminecă  noaptea  au  pândit
                                                  Bogdan  din  Cărpinet,  Ilie  Burzaş  din  Suştiu,
                                                                                              pe  Prodan  şi  Pau  omorît.
                                                  Miron  Bptişel  din  Şteiu,  Alex.  Pele  din  B-               *
            Sfinţirea  bisericii  din  Eenghet  a decurs   Lazuri,  Teodor  Teaha  din  Câmp,  Nic.  Bog­  Medic  cercual  în  Brad  a  fost  ales  la
       cu  mare  solemnitate.  La actul sfinţirii  au par­  dan,  proprietar în Poenii-de-sus.  —  Le  dorim   25  Nov.  n.,  cu  mare  însufleţire,  dl  Dr.  Tibe-
       ticipat  dnii  Vasile  Domşa,  protopresbiter  şi   isbândă.                           riu  Tisu,  fiiu  al  Zarandului.
                                                                      *                                           *
       preoţii  Alimpiu , Oprea,  Simion  Filimonescu,
                                                       Lucruri  de  laudă.  Studenţii români  dela   Din  tragediile  amorului.  Din  Zam  se
       Octavian  Săbău,  losif Bogdan,  Irimie  Necşa   universitatea din  Cluj,  pentru  a  nimici efectul
       şi  Dumitru  Ivaşcu. Răspunsurile  liturgice  le-a                                     vesteşte  despre  două omoruri.  Unul  petrecut
                                                  stricăcios  al  propagandei  socialiste  şi  altor  în  Sălişte  la  nunta  celei  mai  frumoase  fete
       dat  corul  înfiinţat  de  dl  învăţător  Ioan  Jula.
                                                  propagande  stiăine  de  interesele  poporului   din  sat:  Eva  Todea.  Fata  avea  un  drăguţ
       După  sfinţire  s’a  dat un  banchet, la  care sau
                                                  român,  s'a  hotărît,  ca  din  când  în  când  să   din  copilărie,  care  a  şi  cerut-o  de  nevastă;
       rostit  mai  multe  toaste  ocasionale.
                                                  cerceteze  câte  o>  comună  românească  din   dar’  părinţii  fetei n’au voit să i-o dee,  deoare­
                           *
                                                  jurul  Clujului,  unde  să  ţină  apoi  prelegeri   ce  feciorul  numai  acum  vine la  asentare. Aşa
            Pustiirea  insectelor  stricăcioase.  In-
                                                  poporului  în  scop  de  a-1  atrage  cătră  bise­  fata  a  devenit  mireasa  unui  ţăran  din  Godi-
       tr’o  ordinaţiune  a  ministerului  de  agricultură
       adresată  comitatelor  se  ordonează  strict  pus­  rică  şi  şcoală,  delâturând  dela  sine  luxul,   neşti.  La  nuntă  a participat  şi Maxim  Negru,
                                                  risipa  şi  beţia.  Astfel  de  prelegeri  s'au  ţinut   vechiul  iubit  al  miresei.  Era  în  mare  veselie,
       tiirea  insectelor  stricăcioase,  cum  sunt:  omi-
                                                  deja  în  comunele  Măcicaş  şi  Feleac.    îşi  petrecea  fără  să  se  observe,  că  are  pla­
      dele,  păduchii  şi  vespii.  Primăriile  sunt  da­
                                                                      *                       nuri  rele.  Seara,  ca  după  obiceiul  nunţilor
       toare  să supravegheze  acest lucru,  căci,  după-
                                                       Moştenitorul  de  tron  Budolf  —  în  Zâ-   ţărăneşti,  nuntaşii  s’au  dus  să  petreacă  mi­
      cum  se  prevede,  în  primăvară  se  vor  ivi
                                                  kâny.  Şub  acest  titlu  »G,  T.«  scrie:  Cât  de   reasa  la  locuinţa  mirelui.  Pe  lângă  mireasă
      foarte  multe  astfel  de  insecte.  Se  mai  amin­
                                                  mare  este  prostia  unor  oameni,  se  poate  ve­  mergea  naşa,  soţia  lui  Duca  Ursu.  Abia  au
       teşte  în  aCea  ordinaţiune,  că  ministerul  la
                                                  dea  din  următorul  cas.  La  proprietarul  cu   ajuns  în  stradă,  când  de-odată  le  sare  în
      timpul  seu  va  exmite  un  pricepător,  care  să
                                                  numele  Paplogd  Imre  din  Zâkâny  se  pre-   cale  Maxim  Negru  şi  cu  o  prăjină  mare  s’a
      controleze  această  lucrare.
                          *                       senta  zilele  trecute  un  şarlatan  şi  după-ce   repezit  la  mireasă;  dar’  din  întâmplare  a  ni­
                                                  dădu  »buna  ziua»,  începii  să  spună  repede:   merit  pe  naşa,  care  imediat  căzu  moartă,
            Balomirul  de  lângă  Haţeg  —  ars.  Du­
      minecă  noaptea  spre Luni  dimineaţa  a isbuc-   »M’am  sfădit  cu  bătrânul  fiindcă  nu  vrea  să  sdrobindu-i  capul.  Maxim  fîegru  a  ridicat  şi
      nit  în Balomirul de  lângă Haţeg un  foc groaz­  vină  d<n  Viena.  Şi  de  câte-ori  i-am  spus  să   a  doua-oară prăjina,  ca  să  omoare şi pe fosta
                                                  se  lase  de  Nemţii»  — »Dar’  cine  eşti  d-ta?«   lui  iubită;  dar’  n’a  mai  avut  timp,  căci  oa­
      nic.  întreg  satul,  afară de  două  case,  a  căzut
                                                  întreba  Imre.,—  »Eu  sunt  moştenitorul  de   menii  au  sărit  şi  l’au  prins,  înştiinţând  gen-
      jertfă  flăcărilor  înspăimântătoare.
                          *                       tron  Rudolf  şi  umblu  acum  să  văd  şi  să   darmeria.
                                                                                                                  *
           Aniversarea  de  25  ani  a  încorporării   studiez  ce  mai  gândeşte  poporul  maghiar».
      Dobrogei  la  România  s’a  sărbătorit  la  28   —  Când  a  auzit  dl  Paplogd  aceste  cuvinte,   Semn  de  recunoştinţă  presidentnlui lor.
      Nov.  în  Constanţa  şi  Tulcea cu mare  pompă.   a  rămas  cu  guta  căscată  şi  repede  şi-a  luat   Meseriaşii  români  din  Sibiiu „au  predat  pre-
      Prim-ministrul  Sturdza  a  ţinut  un  discurs,  în   pălăria  din  cap.  Numai  după-ce  l’a  întrebat   sidentului  lor,  dl  Victor  Tordăşianu,  din  pri-
      care  a  spus  că  Dobrogea  e  pentru  vecie  le­  din  nou  >Rudolf».  »Ei,  nene,  ce  mai  e  nou   legiul  zilei  sale  onomastice,  un  album  cu  o
      gată  de  România.  La  banchetul  dat,  prim   pe  la  voi?»  şi-a  revenit  Paplogd  în  fire  şi  a   adresă  de  felicitare  subscrisă  de  membrii
      ministrul  Sturdza  a  toastat  pentru  M.  Sa   răspuns  încurcat»  »Ei,  Prea  înălţate,  să  fie   şi  având  pe  pagina  truntară  portretul  sărbă­
      împăratul  Francisc losif  şi pentru toţi  domni­  cu  ertare,  eu  nu  mă  pricep  la  politică  —   toritului.  *
      torii.  A  dat  apoi cetire  telegramei  sosite dela   dar’  poate  veţi  fi  având  foame,  mă  duc  să
                                                                                                   Onoraţilor  cetitori  le  atragem  a-
      M.  S.  Regele  Carol  I.,  în  care  M.  Sa  îşi  ex­  aduc  puţină  slănină  şi  o  garafă  de  vin   tenţiunea  asupra  inseratului  de  pe  pa­
      primă  mulţumită  pentru  felicitările  ce  au  so­  şi  să  spun  şi  muetii  mele,  care  tocmai
      sit  din  toate  unghiurile  ţării,  accentuând,  că   mulge  vaca,  să-i  spun  de  ce  onoare  mare   gina  ultimă,  referitor  la  cele  J   calen­
      prin  sângele ce au  vărsat eroii români,  Dobro­  ne-a  învrednicit  D-zeu  casa...»  —  »Nu,  nu»,   dare  apărute  la  institutul  tipografic
      gea  este  pe  vecie  unită  cu  România.   răspunse  »Rudolf»,  »nu  mi-e foame,  dar’  am   »Ideal«  din  Hunedoara.
                          *                       de  mers  încă  în  câte-va  locuri  şi  dacă  ai  fi          *
           Universitar  hoţ.  Poliţia  din  Viena  a   bun  să-mi  dai  un  cal,  să  pot  umbla  mai  re­  Populaţia  Eomâniei.  România  are  astăzi
      arestat  pe  studentul  universitar  Pavel  Jago-   pede,  apoi  pe  de  seară  mă  întorc  la  cină...»  5,856.690  locuitori,  cari  după  naţionalitate
      nici  din  Zagreb,  care  a  furat dela  proprietara   —  »Cum  nul»  răspunse  Imre  şi  îi  dădu  nu­  sunt:  Români  5,489.296,   Austro- Ungari
      de  tipografie  Teresia  Fischer  suma  de  64   mai  decât  murgul.  —  Nevasta  lui  Paplogd   104.100,  Turci  22.983,  Greci  20.057,  Italieni
      mii  cor.  în  hârtii  de  valoare.         nu  mai  putea  de  bucurie,  şi  s’a  pus  să  facă   8841,  Bulgari  7964,  Germani  7636,  Ruşi ‘
                          *                       de  cină.  A  tăiat  două  gâşte.  De  seară  însă   4201,  Francezi  1564,  Ovrei  cetăţeni  români
           împăratul Wilhelm,  după-cum se anunţă   şi  a  doua  zi  şi  a  treia  zi  înzadar  au  aşteptat   256.588,  Ovrei  cetăţeni  străini  4859.  In  Ro­
      din  Frankfurt,  se  află  de  nou  într’o  stare   să  vie  »Prea  înălţatul».  Atunci  d’abia îi  veni   mânia  sunt  mai  mulţi  bărbaţi  decât  femei, şi
      nesatisfăcătoare.  Marele  duce  de  Hessa,  Ca­  lui  Paplogd  în  minte,  că  poate  l’a  tras  pe   anume  3,026.638  bărbaţi  şi  2,970.051  femei.
      rol  Fridric,  va merge  la Berlin  spre a-1  visita.   sfoară  vr’un  şarlatan,  şi  a  făcut  arătare  la   45%  oraşe,  numărul  analfabeţilor  (cari  nu
                          *
                                                  gendarmerie.                               ştiu  ceti  şi  scrie) e  de  37%: Numărul  şcoale-
           Agentul  de  asigurare.  Ovreul  Samuel                    *                      lor  poporale  e  3656.
      Gedeon,  a  fost  judecat  la  6  luni  închisoare,   Sirocco  (un  fel  de  viat)  îngrozitor. Din        *
      fiindcă  sa  constatat,  că  jidănaşul  ca  să  facă   Fiume  se  scrie,  că  în  una  din  nopţile  tre­  Femei  bătăuşe-  La  universitatea  din
      geschâft,  aprindea  casele  şi  şurile  bieţilor  lo­  cute  a  bântuit  un  sirocco  cumplit  în  întreg   Tope  (America)  sunt  o  mulţime  de  fete  şi
      cuitori  de  prin  comune,  cu  scop  ca  să-i spa-   portuf  Munca  pe  vapoare  a  fost  sistată  deja   femei.  Adunându-se  odată  într’o  sală  la
      rie  şi  astfel  să-i  facă  să  se  asigure.  de  dimineaţa.  Valurile  furioase  au  distrus   vorbe,  la  dispute,  din  una  alta  au  ajuns  Ia
                          *                       aproape  toate  mărfurile,  în  preţ  de  mii  de   ceartă  şi  dela  ceartă  la  încăerare.  Intr’un
           Nou  advocat  român.  Di Dr.  MihaîuBră-   coroane.                               moment  sburau  prin  sală  bucăţi,  de  rochii,
      dicean  şi-a  deschis  cancelaria  advocaţială  în              *                      de  haine,  umbrele,  pălării  şi  strigau  ca  din
      Caransebeş,  casa  librăriei  diecesane.         Fraţi  ucigaşi.  Economul  Moise  Prodan   gura  şerpelui,  de credeai  că  e sfirşitul  veacu­
                          *                       din  Sânmihaiul-român,  a  purtat  proceş  de   lui.  Servitorii  cari  erau  de  faţă  n’au  intreve-
           Nouă  bancă  românească.  La  Văşcâu   mai  mult timp cu proprietarul  de-acolo Traian   nit,  ci  le-au  lăsat  în  voea  lor,  până  n'au
      (Bihor)  se  află  în  înfiinţare  un  nou  institut   Voicu.  Procesul  s’a  terminat  acum  în  defa-   mai  putut.
      de  bani.  In  fruntea  mişcării  se  află  preoţii  vorul  fraţilor  Voicu,  ceea-ce  i-a  amărit  atât

       W *   Domnii  abGnenţi  restanţieri  sunt  rugaţi  a  trimite  preţul  abonamentului
   1   2   3   4   5   6   7   8