Page 1 - Bunul_Econom_1903_49
P. 1
Anul IV. Orăstie, 13 Decemvrie n. 1903. Nr. 4 9
7
*
REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI CQMERCIU
ORGAN AL: „Remnii Economice din Orăştie“ şi „Reuniunii române de agricultura din comitatul Şi-tuiului".
A B O N A M E N T E : A P A R E : INSERŢIUNI:
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t (
Pentru R o m â n ia 15 lei pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.
C-TUL CA SEI DE P A S ] R A RE POSTA-LE Nr. 10025. C-TUL CASEI DE PĂ STR A R E PO ŞTA LE Nri 10025.
Cu 3—4 împrumuturi după cap, ales legea cambiilor (a vexelelor, a val-
SFATURI
ţăranul nostru e ajuns din nou iobag, tanelor) e foarte aspră şi în multe ca
legat de mâni şi de picioare. şuri nu li dă drept sâ aştepţi — fără
1.
Greutatea împrumuturilor o simte să te expuni la perderi de drepturi.
Cu iarna să apropie şi nevoile de
casa omului. Notarul şi judele cere a- ţăranul şi industriaşul nostru cu atât Despre toate aceste lucruri însă,
Tuncurile şi dările, casa aşteaptă lemne mai mult, cu cât nu înţelege natura şi dar mai ales despre natura şi puterea
multe şi porc gras şi copii plâng după felurile împrumutelor. cambiilor foarte puţini săteni d’a noştri
haine călduroase şi încălţăminte bune. Din vremuri vechi el s’a pomenit ştiu câte ceva. In săptămânile viitoare
Bucatele de mult sunt adunate şi cu împrumuturile prietineşti, ce să fac vom spicui prin legile referitoare la
acum după sămânţă şi ele ne arată în chipul următor: In fiecare sat să împrumuturi şi vom spune, ce credem
fundul hâmbarelor. Lucrul câmpului s’a găseşte câte unul, sau doi oameni care că este de folos despre: împrumuturi
sfîrşit. Vitele slăbite nu aduc preţul sunt mai cu bani — fie din vânzări pe cambii şi întabulări.
vrednicit. Au îngheţat dar’ aproape de vite, fie din alte venite. Dela aceştia Folosim însă şi ocasia asta să în
toate isvoarele de venit — tocmai în apoi cere bani tot satul — după tre demnăm poporul nostru, ca împrumu
vremea, când dările şi cheltuelile sunt buinţă. Câte 5—10 floreni, după-cum turile de pe la bănci să le plătească
mai mari şi mai multe. e trebuinţa. Împrumutarea să face in la termin.
In vreme de asta simţim mai mult totdeauna pe câteva ziie ori pe câteva
cu toţii greşala, ce o face poporul săptămâni Să înţelege, că la terminul Agricultura Ungariei.
nostru, că pe lângă toate îndemnurile pus datoraşul nu plăteşte, atunci să duce
ce ’i-sâ dau, nu să împretineşte cu la cel cu banii şi ori îi aduce un car (Urmare şi fine).
voinţa de a-’şi deschide şi de-a’si susti- de lemne, ori îi face o zi de plug — Mai importante sunt însă resultatele
nea noue isvoare de venite, care se ca să-’l mai îng.idue. In urmă plăteşte dobândite pe terenul prăsirii de vite. Ab-
nu îngheţe tocmai când lumina trebuin apoi — când poate. Acest fel de îm străgend d-la acele disposiţiu'ni, j e cari le-a
ţelor mai rău arde la degete. Cât de prumut sătesc este doar’ începutul şi luat guvernul în interesul materialului de
bine ar prinde acum de pildă: o eco lătul nerînduelii şi a nepunctualităţii prăsire, vom aminti numa de resultatele do
nomie cu minte pentru creşterea găini sătenilor noştri — faţă de împrumu bândite de asociaţiunile săteşti de lăptărie.
lor de soiu, o tovăiăşie pentru valori- turile luate de pe la bănci. In ultimii ani s’au format nu nm puţin de
cât 452 asociaţiuni de categoria aceasta, ai
sarea ouelor, o şcoală pentru împleti- Săteanul nostru nu vrea să în căror membrii se compun în cea mai mare
tul corfelor, o altă şcoală pentru fă ţeleagă, că e mare deschilinire între parte din mici economi, şi cari după 80.000
cutul uneltelor de lemn şi alte multe împrumutul pe care îl face în sat şi vaci ce ie posed, au ajuns la un venit anual
de felul acesta. între împrumutul pe care îl face la bănci. de cor. 8.3 milioane. In ce măsură mare a
crescut producţiunea laptelui în ceşti din
Slăbiciunea noastră căutăm să o Căci omul cel bun din sat să
acoperim acum cu împrumuturi scumpe împacă cu 1 car de lemne ori cu o zi urmă 8 ani, se vede mai bine, dacă compa
răm exportul anului 1895 cu exportul anului
de pe la bănci. de lucru — căci el nu trebue să dea 1902. In 1895 s’au exportat producte de
Şi nu simţim cât de mult ne per- nimănui socoteală despre starea banilor lapte în valoare de cor. 1'4 mii. e; r' în anul
dem pământul de sub picioare şi cum sei şi pentru el aşteptarea e împreunată 1902 în valoare de cor. 12-6 milioane.
ne înglodăm în neputinţă — fără să cu multe foloase. In mod extra-ordinar s’a desvoltat şi
albinărilul, cultivarea vermilor de mătasd, cul
luăm seama. Nu stă lucrul însă aşa — la bănci.
tivarea gătitelor, precum şi comerciul cu ouă.
Ţăranii noştri îşi tolosesc întreg Acolo sunt socoteli în toată rînduiala Pe terttorui domeniului dela Goddllo statul
creditul — ee biată îl au — în vremea Şi domnii dela bănci (cu care are de a înfiinţat o şcoală de model pentru albinâ-
iernii. Şi apoi colea primăvara, când lucru ţăranul nostru) nu lucră cu banii rit şi una pentru cultivarea galiţeior. Pentru
au trebuinţe vădite pentru purtarea eco lor proprii şi d’aceea trebue să dea prelucrarea mătăsii statul a înfiinţat fabrici,
ale căror producte de mătasă şi-au câştigat
nomiei sănătoase — atunci n’au de seama în toată ziua despre starea ba
deja trecere pe piaţa internaţională. Ţara
unde şi cum sâ mai iee bani împrumut. nilor, ce li-s’au dat pe mână. Şi apoi
însăşi consumă anual mătâsării în valoare de
In chipul acesta apoi începe să le bată băncile noastre dau banii mai mult pe
cor. 50 milioane, din care însă cea mai mare
sărăcia şi amarul la uşă. I cambii şi pe întabulaţie. Şi legile, mai parte se strecoară în străinătate. Fabricile de