Page 5 - Bunul_Econom_1903_49
P. 5
Nr. 49 BUNUL ECONOM Pag. 5
într’o zi mai mulţi inşi într’o cafenea ia o să descopere lucrul şi să urmărească pe me însă, ci a turnat petroieu! cu lampa aprinsă*
masă, din vorbă în vorbă au ajuns la aceea, seriaş Ia. fiecare pas. Intr’o zi poliţiştii văd Deodată peţroleul a explodat si hainele tetei
ca domnul numit să-şi radă rnusteţele. El în urma meseriaşului doi indiviz', cari i-au au prms foc, făcându-i arsuri grozave pe corp,
s’a şi învoit la aceasta, cu condiţia, ca cei vîrît în buzunare pe nesimţite 2 pungi. Fără în urma cărora a şi murit.
din societate, cu care să făcu rămăşagul, să altă vorbă mai departe a p.is mâna pe ei şi
se oblige a plăti o sută de coroane pentru i-a dus !a poliţie. întrebaţi de una de alta, Petersb-argul în apă. In urma ploilor
un scop filantropic. A doua zi se adunară ei au mărturisit că sunt nişte hoţi dintr’o torenţiale rîul Neva şi panalurile s’au umflat
deci să vadă pe cei cu rnusteţele rase. Dar’ bandă mare şi că între ei există legătura, ca atât de mult, că au trecut peste ţărmure şi
aceSta a lipsit, şi în locul lui hotelierul a banii ce fură şi jefuesc să-i dee căpitanului au inundat oraşul. Valurile au luat cu sine
primit o scrisoare dela femeia dlui, în care lor, care se deosebeşte de ei printr’o căciulă, mai mulţi oameni din port.
*
aceea a declarat, că rnusteţele nu sunt nu care seamănă foarte mult eu cea a meseria
mai proprietatea bărbatului, ci şi ale ei, »ear’ şului, aşa că ei crezând că acesta este căpi învăţaţii englezi Dr. Grencell şi Dr.
astăzi, zice dna, bărbatul meu nu va veni la tanul lor, totdeauna i-au băgat în buzunare Hunt au aflat în Egipet (100 kilometri din
cafenea, fiindcă l’am închis în odaie. Dvoastrâ banii ce-i aveau. După această mărturisire, în jos de Cairo) nişte documente, cari conţin
însă ve stă în drept să porniţi proces pe ca câte-va zile întreagă banda a căzut în mânile vorbe rostite de Isus Ghristos cătră aposto
le judecătorească pentru neîmplinirea ră poliţiei. lul Toma, dar’ necunoscute până acum. Do
* cumentele sunt din secolul al 3-lea după
măşagului^
* Temniţă pe viaţă. Birjarul Iosif Ehren- Christos şi sunt destul de bine conservate.
Ciuma. Din Constantinopol se anunţă, schueller, care a fost în serviciul lui Iosif Publicarea lor se va face numai anul viitor.
că în Smirna s’a îmbolnăvit un tînăr de 18 Schmidt d>n Jatmil-mare, şi-a omorît într’o *
ani de ciumă şi a murit. Sau luat cele mai noapte stăpânul şi stăpâna. Dat în judecată, Multe scrisori de mulţumită, pe care
severe măsuri pentru desinfectarea vapoare Curtea cu juraţi din Biserica-albă l’a condam dl Aîbert Miiller le primeşte zilnic, dovedesc,
lor ce sosesc din Smirna. nat la temniţă pe viaţă. Curia a întărit sentenţa. că crucea duplâ electro-magnetică, R. B. Nr.
* * 86967 inventată de d-sa, este de un efect
Un rămăşag unic în felul seu. Zilele Cassâ de bani — răsbunătoare. Mai neîntrecut. Din cele multe lăsăm să urmeze
acestea un călător Neamţ, Schweigerhausen mulţi necunoscuţi, au intrat noaptea în casa următoarea: Rudersdorf, 19 Februarie 1903.
a pus rămăşag, că el în timp de 5 ani va primăriei comunale din Vaşcoţi, luând cassa Pea onor. dle Miiller! Crucea duplă electro
încunjura pământul. Călătoria nu o va face cu bani şi ducendu-o cu sine. Făcându-se magnetică R. B. Nr. 86967, care am procu
însă nici pe jos, nici cu automobilul, ci fiu arătare Ia gendaimere, aceasta a pornit cer rat-o de curând pentru cumnatul meu Karl
bicicleta, obhgându-se, ca în acest interval cetare contra Ier; tre.end astfel printr’o pă- Weber, a avut un efect uimitor. Deja la câ
să facă cunoştinţa personală a trei regi, să dur?, care nu le fu mirarea, când au dat în teva zile, bolnavul s’a simţit mai bine, răsu
ucidă câte un animal sălbatec în fiecare ţară ea peste cassa spartă şi lângă ea douâ ca flarea i-s'a uşurat şi doarme uşor. Vă rog
prin care va trece, să scrie o sută de arti davre sdrobite îngrozitor. Unul din cadavre a-mi trimite îndată 2 aparate, unul pentru
cole pentru o foaie germană-australianâ, să este al locuitoiului Ştefan Torzsek, celalalt mine şi- unul pentru femeea mea, cu ratn-
ţină o sută de conferenţe, să facă o mie de al lui Andreiu Csepela, a cărui nevastă a spus, bursă. Vă fac totodată cunoscut, că în curând
fotografii, în fine să lasă pretutindenea impre că Ştefan Torzsek şi încă 3 oameni au spart voiu procura şi pentru domnii K., B. şi Pf.
sia unui inimic. cassa şi dupâ-re au dus-o în pădure, s’au câte un aparat. Cu toată stima Mathias Schrei,
*
apucat să o spargă cu dinamită, care exploa- proprietar în Rudersdorf Nrul 175 (Ungaria).
Foamete în Busia. In urma recoltei slabe, dând nainte de vreme, a aruncat în aer nu
îu mai multe localităţi din Rusia bântue o Un astfel de aparat costă 6 cor. şi se poate
numai cassa, ci şi pe doi din spărgători. Ceia- procura numai dela dl Albert Miiller, Buda
foamete teribilă. In Tomsk (Siberia) a isbuc-
lalţi doi au fugit, fără să ia din bani. pesta, V., Vadâsz uteza 42/G.
nit şi aşa numitul tifos al foametei. *
* Otrăvit dintr’o împunsătură de condeiu.
Clădire de şcoli în Macedonia. Dl Spiru Deputatul austriac Wurm, s’a împuns zilele Mai nou.
Haret, ministru al şcolilor din România, a de trecute din nebăgare de seamă la mâna dreaptă
pus pe masa camerei un proiect de lege, prin cu un condeiu. Deputatul n’a dat raner nici
Asentările, în urma unui ordin
care să se pună basa unui fond de 600.000 o îngrijire. Urmarea a fost, că i-s’a înveninat
lei pentru clădirea de şcoli române în Ma sângele şi medicii, ca să-l scape dela moarte, al ministrului ung. de honvezi adresat
cedonia. au fost siliţi să-i laie braţul drept. autorităţilor administrative, vor avea loc
* * sau dela 18 Dec. până la sfîrşitul lui
Căciula fermecată. In Petersburg (capi 0 luptă sângeroasă s'a dat zilele trecute Ianuarie 1904, sau dela 4 Ian. până la
tala Rusiei) s’a petrecut un lucru de tot ciu între socialiştii din Szungogd (comit. Bihor) 6 Februarie.
dat. Un meseriaş, de origine german, care de cari au avut adunare, şi între gendarmi, cari
ani de zile trăeşte în Petersburg, a zărit zi la porunca notarului neputând împrăştia mul Doi m agnaţi noi. M. Sa Regele
lele trecute într’o vitrină o formă de căciulă, ţimea, s’au folosit de arme, rănind pe mai a numit de magnaţi pe Beothy Zsolt,
care plăcându-i fosite mult, a şi cumperat-o, mulţi inşi. consilier ministerial şi profesor univer
*
şi şi-a pus-o îndată pe cap. Când s’a dus sitar şi pe Hatvany Deutsch Sândor,
•Cartea de învăţătură*, scrisă de dl
sara la locuinţă, care nu-i fu mirarea, când mare comerciant. Decretele s’au şi publi
Iuliu Vuia pentru şcoalele poporale, a fost
a aflat în buzunare două pungi pline cu bani. cat deja în foaia oficioasă.
aprobată de înaltul minister prin resoluţia
A doua zi seara, mirarea i-a fost şi mai mare,
din 29 Oct. n. a. c Nr. 4140 preş. Cartea a
căci a aflat în buzunare patru pungi pline. Temeri de tulburări serioase
apărut în editura dlui Ciurcu, la Braşov.
Că de unde şi cum au ajuns acele pungi în * în Serbia. In zilele din urmă au ieşit
buzunarele lui, nu şi-a putut da sama. Nu-i la iveală mai multe conflicte între ofi-
La gara de Nord din Budapesta au fost
vorbă, auzise el ceva dela cei mai bătrâni cerii cari au luat parte la asasinarea
arestaţi zilele trecute trei negustori de fete,
povestind despre căciula fermecată, cere se părechei regale, şi a oficerilor cari
cari sub cuvânt că le duce în slujbe de
zice că exista în vechime, dar’ el ceva mai condamnă fapta, aşa că e temere de
servitoare, le duceau în case de prostituţie
cultivat, nu putea să creadă un astfel de lu tulburări serioase, mai ales că şi cea
(publice).
cru. Ce să facă deci? După mai multă gân * mai mare parte a poporaţiunii e pe
dire s’a hotărît să se ducă la poliţie şi să Arsă de flăcări. Servitoarea Maria Nanu partea celor-ce condamnă fapta.
spună căpitanului întâmplarea. Căpitanul a din Sibiiu, gâtându-se petroleul din lampă, Regele Petru e tare îngrijat.
însărcinat pe doi poliţişti să se intereseze ca a voit să toarne altul; lampa' nu a stîns’o
eu Chequul ce Fam alăturat la numeral 38.
