Page 1 - Bunul_Econom_1903_50
P. 1

Anul  IV.                                 Orăştie,  20  Decemvrie  n.  1903.                                       Nr.  50














                     REYISTA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  ŞI  C0MERC1U


        ORGAN  AL:  „Reniimii  Economice  din  Orăştie"  şi  „Reuniunii  române de  agricultură  din comitatul  Sibjiului".

                     A B O N A M E N T E :                         A P A R E :                               I N S E R Ţ I U N I :
        Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                          se  socotesc  după  tarifă,  cu  p re ţu ri  m o d era te.
                Pentru  R o m â n ia   15  lei  pe  an.  în  fiecare  Duminecă.                   Abonamentele  şt  inserţiunile  se  plătesc  înainte.
            C-TUL  CA SEI  DE  P A S ' RA RE  P O ŞT A LE   Nr.  10025.                            C-TUL  CASEI  DE  PĂ STR A R E  PO ŞTA LE   Nr.  10025.

                                                         Năravul  acesta  păgubitor  isvoreşte
                    SFATURI                         din  neînţelesul  chezeşugului,  a  garanţei.  însemnătatea  şcoalei.

                                                         Căci  întrebând  pe  un  ţeran  de al
                            11;                                                                      Cu ocasiuuea  adunării generale a  „Reu­
                                                    nostru  pentru-ce  s’a  pus  chizeş  pentru
             Ţeranii  noştri  împrumută  bani  dela                                            niunii  tfwiţăiontor  români gr.-cat.  din  archi-
                                                    cutare  ori  cutare, răspunde  foarte  liniş­  dtecesa  A.-Iul.a  fi  Făgăraş",  dl  1.  f a m p u ,
        bănci  mai  ales  pe  cambiu  (vecsel,  val-
                                                    tit  că  el  a  stat  numai  mărturie,  ori  că   învăţător  şi preşedinte  al  desp.  A.-lulia  a  ţi­
        tău)  şi  pe  întabulare.  Mai  rar  împru­                                            nut  un  interi sânt  discut s  pe  care  îl  lepi odu-
                                                    şi-a  scris  numele  pe  cambiu  numai  ca
        mută  bani  pe  obligaţie,  (care  nu  se  in­                                         am   şi  noi,  după  „G.  tr.“,  în  următoarele:
                                                    să  vadă  «domnii  dela  bănci*  că  el  cu­
        tabulează)  pe  bucate  ori  pe  vite.                                                       Emoţionat  sunt  în  aceste  momente;  su­
                                                    noaşte  pe  luâtorul  împrumutului.        fletul  meu  se  umple  de bucurie  când  văd  pe
             In  afară  de  împrumuturile  pe  în-
                                                         Să  ştie  însă  ţeranii  noştri  că  pe   fraţii  în.v.6ţâ.tori  dm  cercul  noslrn  întruniţi  în
        tabulaţie  (câte  odată  chiar  şi  la  aceste),
                                                    cambiu  nu  sunt  mărturii,  nu  pot  să   Reuniune  în  număr  aproape  complect  şi  în-
        băncile  cer  ca  împrumutul  să  fie  asi­                                            cunjutaţi  încă de  mai  mu ţi  prieteni  cunoscuţi
                                                    fie,  căci  legea  nu  cunoaşte  mărturii  pe
        gurat  şi  cu  garanta,,  chezăşia  alor douâ                                          ai  şcoalei  noastre  de  aici,  întruniţi,  nu  ca  să
                                                    cambii  şi  nu  cunoaşte,  nici  subscrieri  de
        şi  trei  persoane.  Cu  chezăşia  aceasta,                                            facem  petri  scumpe,  ci  învăţători  şi  popor,
                                                    prietinie,  pentru  ca  să  vadă  «domnii
        ţeranii  noştri  sunt  foarte  puţin  în  curat,                                       să  căutăm  prin  muncă  împrumutată  mijloa­
                                                    dela  bancâ«,  asta  ori  ceea.  Legea  cam­  cele,  cari  ar putea  contribui  la  înălţarea şcoa­
        pe  lângă  toate  că  azi,  când  împrumu­
                                                    biilor  cunoaşte  primitori,  giranţi  şi  chi­  lei române  conform  recertnţeior timpului; ştiut
        turile  sunt  atât  de  înmulţite,  aproape
                                                    zeşi,  care  toţi  sunt  IcţbHgati  la  plată   fiind de  toţi,  că mimai  şcoala  este aceea,  care
        fiecare  ţeran  mai  cu  stare  e cavent,  chi­                                        ridică  popoarele  la  marne,  le  abate  dela de-
                                                    Cine  e  scris  pe  un  cambiu  să  ştie  că
        zeş  (care  garantează,  chezăşueşte)  pen­                                            cadinţă  şi  le ridică  din  ruină;  lipsa  de  scoală
                                                    este  ori  primitor,  ori  girant,  ori  chizeş.
        tru  câteva  împrumuturi.                                                              despoaie  pe  om  de  demnitatea  sa,  îl  degra­
                                                    (Despre  acestea  mai  pe  larg  vom  vorbi   dează la  stare  de  an mal şi-l  face sclav  altora.
             După  lege  şi  după  natura  lucrului,   altă-dată).
                                                                                                    Dior!  Cine  nu  vede  astăzi  întrecerea
        omul  care  se  pune  chizeş  (cavent)  să       Ori  cum  ar  fi  însă,  e  obligat  şi  la   chiar  între  singuratici  si  între  popoare  întru
        obligă,  să  îndatoreşte  să  plătească  el   plată.  Ba  de  multe-ori  poate  să  fie  si­  a  se  lumina  care  de  care  mai  mult  şi  a  se
        împrumutul,  atunci  când  primitorul  ba­  lit  să  plătească,  chiar  şi  înainte  de  a   utca  om  peste  om,  popor  peste  popor,  în­
        nilor  n’ar putea  ori  n’ar voi  să  plătească.  fi  întrebat  primitorul,  că  poate  ori  vo­  tocmai  prin  mai  multa  sa  ştiinţă,  prin  mai
             De  aici  urmează,  că  chizeşul  unui   ieşte  să  plătească.  Despre  acestea  însă   marea  sa  iummare  şi  isteţime?
        împrumut  e  tocmai atât  obligat la  plată,   ear’  mai  târziu  vom  vorbi                încă  îna-nte  de  aceasta  cu  50  de  ani
                                                                                               Iules,  unul  dinţi e oamenii  de progres ai Fran-
        ca şi  primitorul  Poate forma  obligamen-       Acum  spunem  una  ca  o  sută:  Băn­
                                                                                               ciei  zicea:  .Poporul care  ştie  mai multă carte
        tului  să  deosebeşte,  dar’  fondul,  obliga-   cile sunt  făcute  pentru  acei  oameni,  care   va  fi  poporui  cel  mai  covîtş tor  peste  toate
        mentul  însuşi  e  unui  şi  acelaşi,  e  pe   8ă   StilL  ajuta  şi  folosi  cu  ele.  popoarele..  Cuvintele acestea  au fost adresate
        o  formă                                         La  luări  de  împrumuturi  ajutaţi  şi   în  special  Francezilor,  dar’Francezii  nu  înţe-

             Ţeranii  noştri  neînţelegend  lucrul   sfătuiţi  numai  pe  aceia,  care  cu  împru­  Lseră  puterea  lor,  de  cât  pe  jumătate.  Ei
                                                                                               crezură  că  pentru  a  fi  poporul  covîrşitor,  era
        acesta  să  pun  chizeşi  pentru  frunză  şi   mutul,  ce  voesc  să-l  ieie  să  pot  ajuta,
                                                                                               destul  să  ducă  ştiinţa  cât  mai  departe  prin
        iarbă,  aşa  din  prietinie  ori  mai  bine  zis   pot  ieşi  din  năcaz,  ca  apoi  ear’  să  por­
                                                                                               tot  felul  de  invenţiuni  strălucite,  mărginindu-
        din  prostie.                              nească  pe  calea  binelui  şi  a  înaintării.  se a  se îmbogăţi  învăţământul superior numai,
             Zilnic  putem  vedea  sute  de  dom­        Pentru  acei  oameni,  care  şi  aşa  şi   ridicând  cu  deosebire  universităţile  lor la  cele
        nişori  sărăntoci  cu  cambii  subscrise  de   aşa,  şi  cu  împrumut  şi  fără  împrumut,   mai perfecte  instituţiuni din lume.  Tot în  acel
       ţeranii  cei  mai  fruntaşi!                tot  ajung  la  traista  de  cerşitori,  fie  prin   tunp  însă  o altă  mare  naţiune,  Germanii,  au­
                                                                                               zind  aceleaşi  cuvinte,  înţeleseră,  că  ştiinţele
                                                   rea  cumpenealâ,  fie  prin  b ţie,  prin  bă­
             Cu  deosebire  pe  la  băncile  mai                                               superioare  nu  pot  avea  teme iu  pentru  un  po­
                                                   tăi  şi  mişelli,  fie  prin  lene  şi  nelucru,
       mici  vedem  câte  pe  un  ţăran  mai  în                                               por  decât  atunci,  când  întreaga  massă  a  po­
       stare,  că  chezeşueşte  pentru  tot  satul,   pentru  astfel  de  oameni  nu  vă  puneţi   porului  va  poseda  atâta  cultură,  în  cât  să
       începând  dela  cambiul  notarului  până    chizeşi,  nu-i  ajutaţi  să  facă  datorit.  Căci   poată  exista  o  legătură  înţeleasă  între  massa
       la  acela  al  purcarului.  In  cele  mai  multe   la  urma  urmelor,  prăbuşindu-se  ei  în   de jos  şi  cea  de  sus.  Astfel Germanii,  nu  ca
       caşuri,  câte  un  astfel  de  fruntaş,  cheze­  groapa  sărăciei,  vă  trag  cu  ei  şi  pe   Francezii,  au  folosit  toate  mijloacele  întru  a
                                                                                               comunica  înţelegerea  progreselor  realisate de
       şueşte  pentru  sume  de  2 — 3  ori  mai   voi,  pe  cei  buni.                        ştiinţa  superioară  la  întreaga  massă  a  popo­
       mari  decât  preţul  întregei  sale  averi.                                             rului  lor  prin  şcoli  săteşti  număroase  şi  mo­
   1   2   3   4   5   6