Page 2 - Bunul_Econom_1903_50
P. 2
Pag. 2 B U N U L E CO N OM Nr. 50
del pentru toată lumea. Şi resultatul a fost, se uniră într'un glas a striga: »nu regimen lui universal, ear’ paragrafii, cari vor
că în 20 de ani Francia a căzut din rangul tele prusiene ne-au învins la Sidova, ci şcoa besc de lesă maiestate, să fie şterşi.
prim al popoarelor, ridicândmse Germania la lele prusiene, şi de voiţi în viitor a câştiga
acel rang. pe câmpul de luptă victorii strălucite asupra Francia. Pentru reformele din Ma
Viitorul popoarelor este prin urmare de Prusiei; mergeţi de-j închideţi şcoalele şi omo- cedonia au fost numiţi doi agenţi civili
acum numai şcoalele săteştii rîţi pe dascălii sei*. (Va urma). din partea Austriei şi Rusiei. In servi
Şi pentru Ca să nu creadă cineva că ciul militar turcesc s’au făcut mai multe
eu le zic acestea din ambiţiune, fiind învăţă reforme. Politica anticlericală a lui Com-
tor, pentru convingere, va fi destul să jude DIN LUME bes a aflat mulţi partisani.
căm că ori cât de bun ar fi un general şi Sarafoff în Paris. Ministrul ple
ori cât de luminat ar fi statul seu major, Ungaria. Situaţia pare a se lim nipotenţiar turcesc la Belgrad, a pre
adecă oamenii cu cari se ajută la conducere, pezi. Independiştii au hotărît să înceteze tins dela guvernul serbesc exilarea lui
resultatul atârnă de sigur numai dela înţele cu obstrucţia. Cel cari obstrucţionează, Sarafoff din Belgrad, ceea-ce s’a şi în
gerea cu care massa cea mare a simplilor sunt un gtup mai neînsemnat la numer. tâmplat. El a luat astfel, dimpreună cu
soldaţi va şti să primească şi să exerciteze Asentările, cum afirmă unele foi, tovarăşii sei, calea spre Paris, unde vor
povăţuirile date. s’au amânat de nou. să petreacă timp mai îndelungat. Pen
Tot asemenea şi un guvern ori cât de tru primăvara viitoare se plănueşte o
bun, nu va reuşi a face pe un popor fericit Austria. La 16 Dec. a avut loc revoluţie în Macedonia.
decât în măsura înţelegerii cu care întreaga primirea delegaţiunilor din partea Mai.
massă a acelui popor va şti să primească şi Sale Regelui Şedinţele parlamentului Spania. Ministerul Villaverde a
să se folosască de planurile aleşilor sei. Cum vor dura până înainte de Crăciun, şi demisionat. Cu formarea noului minis
se exprimă Schiller: >câ un popor ignorant îndată după serbători se va întruni ter a fost însărcinat Maura.
şi fără şcoală este întocmai ca un om de tot de nou. Intre Spania şi Portugalia se va
orb, cu care o persoană cu ochi nu se poate Situaţia guvernului Korber e gravă. încheia o alianţă.
ajuta nici-odată la nimic*. Deci cu drept cu
vânt se susţine, că popoarele mai luminate România. Actuala lege a burse Italia. Presidentul republicei fran
şi mai înaintate de azi s’au ridicat în toată lor, în urma înaintării unui nou plan, ceze, Loubet, va visita în primăvara anu
privinţa numai ridicând şcoala poporală la se va modifica. Bursele de comerciu se lui viitor, prin April, Italia.
adevăratul nivel. vor înfiinţa prin decret regal, în acele
Ear’ dacă suntem pătrunşi de adevărul localităţi, unde va dispune ministerul Serbia. Deoarece actualul guvern
că şcoala este altarul civilisaţiunii şi arma de comerciu, după avisul acelor camere nu poate împlini toate dorinţele asasi
cea mai ascuţită împotriva ori-cărui duşman, de comerciu. nilor fostei părechi regale, se crede că
nu mai încape îndoială, că apostolul chemat va fi silit a demisiona. Ministrul de fi
a servi la acest altar şi acel căpitan, domni Rusia. Ţarul de câtăva vreme se nance şi-a dat demisia.
lor, chemat să înzestreze poporul cu aceea află reu. Ministrul de finance Pl e sk e ,
armă. este învăţătorul. care voeşte' să frică economii şi nu e Grecia. In urma visitei regelui
Cu 40 ani înainte de aceasta a excla prea învoit cu operaţiunile din Asia, George în Viena, simpatiile pentru Aus
mat Lordul Bromgham că »Dominantele epo- cari reclamă şpese enorme, a fost con tria cresc pe zi ce merge.
cei noastre este învăţătorul, căci alfabetul seu cediat pe timp mai îndelungat.
este mai puternic decât baionetul soldatului*. Statele-Unite. Preşed. Roosevelt
Şi aceasta s’a dovedit cu doi ani mai târziu, Germania. In biroul camerei n’a a accentuat, că emigrarea străinilor în
la 1866, când Austria a fost strivită de ar fost ales nici un socialist. Ei cer în număr aşa considerabil şi pe viitor,
matele Prusiei; atunci toţi scriitorii bine cu urma aceasta între altele reforma ale trebue împedecată.
getători şi toţi publiciştii de frunte austriaci gerilor pentru dieţe în sensul sufragiu-
sfert. Omul poate trăi şi cu mult şi cu puţin; nu-mi era munca aşa de dragă, priveam cu
F O I T A
c’o bucată de pâne, o legumă şi câte-va dispreţ la ban. îndată ce începui să am ceva
poame, eşti mai ager la minte şi la muncă în pungă, priveam banul lung, c’un gând să-l
CEI DOI FĂRTAŢI decât îmbuibat cu bucate grele. dau, cu zece nu. Munca îmi părea un dar
Anul întâiu mi-a fost cam greu; sufle dumnezeesc, fiind că de pe urma muncei, ve
c ;
^ Je zice c’au fost odată doi flăcăi, buni tul omului e pofticios şi negustorii smomesc deam crescându-mi comoara.
prieteni şi fraţi de cruce. Amândoi, rămaşi cu mâncări alese şi haine scumpe. De multe- Pe-aproape de sfirşitul anului dădui de
orfani de părinţi, n'aveau nici după ce bea ori îmi venea să-mi calc jurământul; însă gân un om, căruia, de hain ce era, îi mersese ves
apă. S’au sfătuit ei să plece în lume după dul bun îmi zicea: »Dacă te simţi bine şi tea că mănâncă şi carnea de pe slugile lui.
noroc; ear' peste zece ani să se întoarcă la sănătos cu cât mănânci, de ce te-ai face ro »MS, îmi zic eu, ia’n să văd aşa o fi?«
locul de unde au plecat, să-şi povestească bul lăcomiei? Dacă hainele de pe tine sunt Mă năimesc la el: simbrie bună, mâncare gos
norocul ori nenorocul. curate şi te apără de frig, de ce-ai cheltui podărească. De cu seară îmi dă poruncă pe-a
Implinindu-se vadeaua s’au întâlnit fe cu altele noue?« doua zi cât ră lucrez.
ciorii cum făcuseră jurământ. Acum nu mai In unele zile găseam de lucru pe preţ Mâ scol în revărsat de zori, îmi iau me
erau feciori, ci oameni în putere. mai mare, ear' în altele pe mai mic. Pofta rinde şi plec. Pe ia amiază vine şi el. Ispră
— Ei, cum ţi-a mers, frate? Te văd de odichnă m’ar fi împins să nu muncesc pe visem tot cât îmi dase cu hatul, şi, în loc,
vesel, spune să-mi mângăiu sărăcia mea. puţin, dar’ îmi făceam socoteală că puţinul să mă odichnesc, lucram mai departe.
— Cum mă despărţii de tine, îmi luai e mai mult decât nimic. — Cum, flăcâule, ai isprăvit?
două ajutoare: munca şi economia, şi ’n plin Când trebuia să cheltuesc un ban, mă — Isprăvit, stăpâne. Ai voit să-ţi rîzi
mi-au mers toate. întrebam de zece-ori: >Oare nu s’ar putea să de mine, dându-mi atât de puţin!
— Ei, cum? nu-1 cheltuesc?* Anul întâiu nici n’am călcat — Bravo! Vezi aşa am fost eu aprig
— Uită-te aşa, începui a munci şi pe pragul cârcîmei. la mutică şi m'am îmbogăţit. Oamenii zic
mult şi pe puţin. Din ce câştigam, făcusem In fiecare zi vedeam, cu bucurie, cum c’am avut norbcl Norocul vine, dacă mun
urământ să nu cheltuesc mai mult de-un banii mi-se înmulţesc. Când n’aveam nimic, ceşti şi eşti econom.
