Page 3 - Bunul_Econom_1903_50
P. 3
Nr. 50 BUNUL ECONOM Pag. 3
Pentru-ca vânturile să nu-1 mişte din
P e n t r u E c o n o m i loc, este necesar a-i pune proptele de toate Pentru femei.
părţile.
Cum se îngraşe porcii. Această lucrare (transplantarea) s’ar
Eată o întrebare, al cărui răspuns este părea la început anevoioasă, de fapt insă e Ouă franceze.
foarte simplă.
de mare folos pentru economii nostii. Este Se fac ouăle vîrtoase, apoi se freacă
Dacă anul este secetos, arborele va
ştiut, că porc i se îngraşe cu cucuruz, cu lă fi udat. puţin unt şi se amestecă bine cu ouăle şi
turi grase etc. Aceasta merge însă cam în Plantaţiunile pentru a reuşi bine, tre- cu puţ n pătrânjel verde tocat. Din această
cet. Oacă e vorba să-i îngrăşum iute, ceea-ce bue să se facă toamna. amestecătură se fac forme de ouă, se moaie
e şi de folos, apoi să se dee porcilor în în albuşuri, se tăvăleşte bine în pesmet pi
mâncare şi câte o lingură bună de cărbuni sat şi se prăjeşte in unt. Se serveşte mai
pisaţi cu făină. Astfel porcul ce ar avea să Medicul casei. mult cu garnitută.
*
se îngraşe în timp de 6 săptămâni, se în
graşe în 3 săptămâni. Cărbunii în mâncare îi P entru trănzi, am eţeli fi du reri Colicei umpluţi.
vin tare bine şi rânza îi rîşneşte ce mănâncă de cap. Se face plămădeală din 10 dramuri
cu mult mai uşor. Cerce aceasta ori-cine şi Muştar galben nepisat, să se iee câte drojdii şi după-ce se va dospi, se ia trei
se va convinge. o linguriţă sau şi ceva mai mult, dimineaţa, litri făină, 50 dramuri unt, 5 gălbenuşuri, un
ţ- la ameazi şi sara naintea mesei cu o oră. ou întreg, o lingură de rum, sare şi lapte
Transplantarea arborilor. Această cură, după gradul boalei, poate să cald cât cere trebuinţa.
Adesea avem trebuinţă a transplanta se prelungească şi până la şase luni, neavând Aluatul nu se frământă cu pumnii.
arbori din locul de unde au crescut într'alt vre-o greutate sau mare dietă.
loc unde voim. Această lucrare se poate face Asemenea muştar lesnind eşirea afară,
mult mai uşor, decât a lua arborele cu tot în trate zilele, curăţă canaturile circulaţiei A dvocatul poporului.
pămăntul cât se ţine de el.
Se cunoaşte un mijloc foarte simplu* şi sângelui, c&tră care mai curăţă şi ori-ce în-
uşor, care poate fi întrebuinţat de ori-cine. vâscături rele din stomac, după care se pot Cine prescrie vre-o doc'orie pentru
Prin acest mijloc se pot transplanta arbori tămădui şi bube de pe trup. oare-care bolnav, fără a avea autorisaţiune
de 15—20 ani cu un succes sigur. Acest muştar, luându-se cu asemenea
Pentru arborii prea groşi, se va face legală, în schimbul oare-cărei remunerări, sau
o pregătire de luare cu un an înainte. Se rîndueală într’o zi sau două, vindecă si fri- îndeplineşte lucruri cari aparţin medicului sau
sapă de jur împrejurul arborelui aproape la gurile. — moaşelor, sau chiar vinde doctorii, se pe
un metru sau doi de trunchiu (după grosime) Cum se pot opri vărsăturile? depseşte cu pedeapsă în bani până la 100
un şanţ de un metru sau mai puţin de adânc. fl. (Art. de lege XL. §. 92 din 1879).
Apoi se taie toate rădăcinile, câte se vor ve Dintre număroaselş mijloace contra văr *
dea în şanţ după scoaterea pământului afară, i săturilor, vom cita pe cele mai practice şi
Sfirşindu-se această lucrare, se umple Ia loc mai uşoare. Toate acele persoane, cari sunt an
şanţul cu pământ. 1. Acid citric 2 grame, sirop simplu si gajate de ajutor in spitaluri pe timpul vre
Intr’un an se vor forma o mulţime de sirop de lămâi câte 15 grame, bicaibonat de unei epidemii, şi nu voesc a-şi împlini da-
rădăcini noue la extremităţile (vîrfurile) ră sodă 2 gr. şi apă 100 gr. Se ia câte o lin torinţa până când epidemia a trecut, capătă
dăcinilor tăiate. gură la fiecare jumătate; cias. pedeapsă de 2 luni închisoare şi 300 fl. în
La transplantare, este deaj uns a des 2. Limonada, compusă din zarnă de lă-
funda şanţul cu băg.re de samă, ca să nu mâe, zahar şi apă rece. Se bea mereu din bani. (Art. de lege XL. §. 95 din 1879).
se taie lă lăcinile noue. Cu ceva ascuţit, se această beutrnă. *
C'i’âţă pământul dintre rădăcini: apoi se 3. Bucăţele mici de ghiaţă, ca alunele de Toţi aceia, cari atacă ordinul privi
transpoartă arborele ia groapa anume pre mari, se da la fiecare 10 minute. tor 1a desgroparea cadavrelor şi transporta
gătită. 4. Zerul laptelui în multe caşuri astâm rea lor în alt cimiter, se pedepsesc cu pe
Să se aibă grije, ca pământul din ju pără vărsăturile.
rul groapei să fie cât se poate mai mărunt 5. Cataplasme de muştar puse în reg unea deapsă în bani până la 50 fl. (Art. de lege
spre a pătrunde pnnte toate rădăcinile, atunci stomacului şi ţinute câtâva vreme. XL. §. 123 din 1879).
când arborele este aş zat definitiv.
înainte de sfirsitul anului, m’a tiimis la M’am gândit eu mult de ce să mă lip nul*. Dacă azi nu munceşti, mănânci din ce
titg c’o pereche de boi, să-i vînd pe două sesc, doar’ mi-aşi îndoi banii. Mi-am adus ai si eşti în scădere. Când vedeam că n’am
sute de lei. Merg. Dă Dumnezeu şi iau pe aminte de-o vorbă că »nimic nu-i mai bănos de lucru, după plac, m’apuca un lehamete şi
boi trei sute şi-i aduc banii grămăjoară. ca oaia*. Am luaţ toamna oi eftine şi m’arn trebuia să beau şi să mănânc, că vez;, omului,
— Tu n’ai gând bun, băete. dus cu ele de le-am ernat, le-am îngrijit ca când n’are de lucru, îi stă gândul numai la
— De ce stăpâne? pe nişte copii. Deci pe lână, lapte şi miei mâncări şi beutur.. Ba, dupâ-ce nu munceam
— Cum de nu ţi-ai oprit suta de lei. mi-am scos cu prisos, cât dasem. Toamna o săptămână, îmi venea greu la muncă, eram
— Cum să opresc un lucru, care nu le-am vîndut şi pe dânsele şi mi-am prins stângaciu şi puţină ispravă s’alegea pe urma
e al meu. banii la loc. mea. De ce n’aveam, de ce mă descurajam
— Ba e al tău, dacă ai scos peste cât M’am dus !a fostul meu stăpân şi i-am şi mai tare. Intr’un timp dasem de un om
credeam eu. arătat ce-am făcut. El s’a ţinut de vorbă. Şi al lui Dumnezeu, bun să-l pui la rană, cre
— Fără de boii dtale nu puteam avea uită-te aşa, din an în an, bogăţitle îmi cresc. deam să mă hrănesc pe lângă el. Era morar,
suta. Banii de haram nu era să-i pun alături Dar' muncesc si iconomisesc mereu, fiind că muncă puţină şi folos destul. Intr’o seară îmi
cu cei munciţi, că »haram vine, haram se duce*. averea e ca vinul, dacă nu-1 adaugi scade, zise el: »Mă, Ionică, să dai drumul la lătoc
La sfîrştul anului, zic eu: ear’ de nu iconomiseşti, e ca şi cum i-ai da c’o să vie apă mare*. Ce-am făcut, c’am uitat
— Stăpâne, trebue să plec să-mi cerc cep: curge, curge, până se isprăveşte. ori m’am lemt, nu ştiu, destul că peste noapte
norocul pe seama mea. Am iconomisite patru Spune şi tu ce ispravă ai făcut ? s’a surpat tot, abia scăparăm cu viaţă. De-a-
sute de lei şi vreau să văd ce pot face. — Eu, zise săracul, n’am avut noroc, tunci am perdut ori-ce nădejde. O târâiu de
~ Ascultă, băete, măsoară de zece-ori ori, mai bine, minte; de cum ne-am despăr azi pe mâne. Drept, gura nu mi-am pedep-
înainte de-a tăia odată. Banul se face greu, ţit, mereu tot am alergat după mult: lucram si-to: ce-am câştigat am mâncat şi-am beut,
dar' se păstrează şi mat greu. Dacă, peste o zi şi trei stăteam, fiind-că nit găseam după că averile lui Iov n’o să le fac eu.
un an, îndoeşti ce ai, îţi dau fata mea cu placul meu. De economisit nici vorbă că n’a- Stanca.
jumătate din averea ce am. Voiu fi sigur că veam ce. Abia, târziu de tot, am priceput:
vei ştî păstra. »Cine aleargă tot după mult, perde si puţi-
