Page 4 - Bunul_Econom_1903_50
P. 4
Pag. 4. _______ BU NU L ECON OM Nr. 50
A pel Consemnarea unei comisiuni technice speciale. In curând
sumelor contribuite de membrii comitetului colonelul va face o încercare publică Cu ea.
cătră publicul român.
central al Asociaţiunii pentru Muzeul istoric *
şi etnografic. Posta păreche regală sârbă, după-cum
Adunarea generală a Asociaţiunii pen
tru literatura română şi cultura poporului ro I. Membrii ordinari: se vesteşte, în curând va avea răsbunători.
mân, ţinută la anul 1897 în Mediaş, a ho- 1. losif Sterca Şuluţiu, consilier de tri Se zice adecă, că surorile reginei Draga, ar
târît înfiinţarea unui Museu istoric şi etnogra bunal în pensiune, vice-president al Aso fi plătit nişte indivizi spre a răsbuna asasi
fic al Românilor din Ungaria şi Transilvania, ciaţiunii . . . . . . . . . . . . Cor. 200 narea familiei regale. Cei-ce au comis omo
şi publicul român apreţiând după merit în A mai dăruit 200 exemplaie din partea Vl-a rul sunt acum foarte îngrijaţi, căci se vor
semnătatea acestei instituţiuni, a întimpinat »Memoriul» său, te se vinde la Krafft în beşte că resbunătorii se află deja în capitală.
*
iniţiativa Asociaţiunii cu cea mai mare în Sibiiu cu cor. 2.50. Eh vapor dispărut. Din New-York ple
sufleţire. 2. Partemu Cosma, dir. exec. Sibiiu, K. 200 case spre Angl'a încă pe lâ începutul lui
Toate păturile societăţii româneşti sau 3. Dr. C. Diaconovich, I. secret. Asoc., » 100 Noemvrie un vapor încărcat cu petrol, dar’
arătat pătrunse de convingerea, că prin în 4. Nicolau Ivan, aseisor consis. Sibiiu » 50 nici azi n’a ajuns la destinaţie. In urma cer
fiinţarea aşezământului proiectat de Asocia 5. Dr. Atanasiu Marinescu, jude cetărilor făcute, se zice că vaporul a ars
ţi une, generaţiunea de astăzi îşi împlineşte o de tablă i. p. . . . . . . . . » 50 dimpreună cu tot personalul.
sfântă datorie faţă cu acele figuri măreţe, 6. Ioan Papiu, protopresbiter, Sibiiu, » 100 *
căror avem să le mulţumim renaşterea ele 7. Dr. llarion Puşcariu, Archimandrit Moarte îngrozitoare. O fetiţă de 14 ani,
mentului nostru şi că s’ar face vinovată de Sibiiu . . . . . . . . . . . » 100 anume Roza Etteni, de pe pustă, se juca în
ocara posterităţii, dacă nu i-ar transmite 8. Dr. Eusebiu R. Roşea, dir. semin., » 100 una din zilele trecute cu mai multe fetiţe pe
neştirbită moştenirea naţională ce a găs t. 9. Dr.Octâvian Russu, advocat, Sibiiu * 200 strada. Deodată fugind din joc, cu atâta pu
Acestei convingeri şi însufleţirei popo 10. Nicolau Togan, protopop, » » 40 tere s’a lovit cu foalele de coasa unui om,
rului nostru pentru idealurile sale naţionale, II. Membrii suplenţi : care tocmai îi eşise în cale, că îndată îi
este a se mulţumi, că Asociaţiunea deja 11. Dr. Ilie Beu, medic, » » 100 eşirâ maţele şi muri.
astăzi, abia după 5—6 ani dela memorabila 12. Dr. Vasile Bologi, dir. şcol., » » 50 ’■■■-. ’ *
hotărîre din Mediaş, s’a şi putut apuca de 13. Arseniu Bunea, secret, comit, granit.,» 30 Onoraţilor cetitori le atragem a-
realisarea Museului nostru naţional. 14. Dr. E. Miron Cristea, asesor consis., » 50 tenţiunea asupra inseratului de pe pa
Prin contnbuirile fundatorilor şi altor 15. Dr. Liviu Lemenyi, advocat, Sibiiu, » 50 gina ultimă, referitor la cele J calen
donatori, prin loteria arangiată în acest scop, 16. Ioan F. Negruţin. prof. Blaj . . . » 200
dare apărute la institutul tipografic
şi în deosebi prin splendida donaţiune de S biiu, în 30 Noemvrie 1903. »Ideal« din Hunedoara.
24.000 cor., cu care Illustrii bărbaţi dl Ale *
xandru de Mocsonyi, presidentul Asociaţiunii, Degradat pentru 20 cruceri. Doi volun
NOUTĂŢI
şi dl Zeno Mocsonyi de Foen, au inaugurat tari del i rrg. 46 de inf. din S; ghedin, petre-
o nouă serie de contribuiri, fondul Museului
cură intr’o sară laolaltă într’o ospătărie. Unul
a crescut la respectabila sumă de aproape
Doliu în Casa domnitoare. Fiica archi- din ei, grăbindti-se să meargă acasă, a dat
100.000 cor., şi astfel Asociaţiunea — după-
ducelui losif, Maria Clotilda, a răposat, în celuialalt 20 cruceri, ca şâ-i plătească cina.
ce s’a îngrijit cu toată precauţinnea de un etate de 19 ani. Votuntarul rămas în ospâtărie, mai petrecând
plan cât se poate mai corespunzător, — a * puţin timp, s a gătit şi el de plecare, şi che
putut începe ridicarea falnicului palat, care In ajutorul săracilor. M. Sa Regele a mând pe ospătar, a plătit ce a consumat,
va avea să adăpostească clenodiile trecutului, dăruit 12.000 cor. din casseta proprie, în fără să voiască însă a plăti şi cina colegului
productele muncii şi momentele caracteris scop de a se cumpăra lemne Săracilor din seu. Ospătarul a făcut arătare despre aceasta
tice ale vieţii naţionale a poporului român capitală. la autorităţile militare si judecătoria de onoare
din ţară, şi are speranţa că îl va putea preda * a condamnat pe voluntarul care a plecat fără
destinaţiunii sale încă în decursul anului 1904. Episcopul Radu conte de Roma. Din să plătească, la degradare, ţinându-1 nedemn
Deoare-ce însă această Casă naţională, Roma se depeşazâ, că Papa a conferit Epis de rangul de ofict-r. Nu peste mult volunta
acest falnic’ monument cultural trebue creat copului Radu titlul de conte de Roma. Epis rul punând examenul de oficer şi intrat în
— deşi cu toată modestia ce caraterisează copul Radu petrece de piesent în Neapol; viaţa civilă, a fost în adevăr degradat.
elementul nostru, dar’ totuşi în condiţuni la reîntoarcere, se va opri în Roma, spre a *
demne de importanţa unui popor de 3 mi mulţumi Papei de înalta distincţie.
* 0 îmblânzitoare de lei sfâşiată. La o
lioane şi corespunzătoare scopului urmărit, representaţie din Dessan, (Germania) au fost
Ploi colorate. Zilele trecute a căzut
— fondurile adunate până astăzi nu acoper arătaţi publicului 10 lei, cu care îrhblânzi-
asupra Salernei (Italia) o frumoasă ploaie
încă toate spesele zidirei, şi afară de aceea toarea lor, d-na Fischer, se producea. Astfel
de sânge. Tot atunci a căzut asupra oraşului.
instalaţiunile interne ale aşezământului proiec Capua o ploaie de coloarea cafelei cu lapte, arătând unui leu să sară printr’un disc de
tat încă vor reclama sume considerabile. hârtie, acela nu voi, aşa că d-na Fischer îi
compusă dintr’un amestec de năsip adus de
Din această causă Comitetul central aplică câteva lovituri. Atunci leul înfuriindu-se,
vânturi, din deserturile Africei.
al Asociaţiunii se vede îndemnat, a adresa * se repezi la ea, şi dându-i una cu laba în
un nou şi călduros apel cătră publicul ro Ruinele vechiului oraş roman Assine. cap, i-a spart capul, aşa că i-se vedeau creerii.
mân, învitând pe toţi câţi se interesează de In comuna Tsezar, aproape de Mykenae, tă- Privitorii văzând aceasta au năvălit asupra
progresul cultural al poporului nostru, ca cându-se oare-cari săpături mai adânci, s’au leului, ca sâ scape pe sărmana îmblânzitoare,
prin marinimoase contribuiri la fondul Casei aflat ruinele fostului oraş Assine. Zidurile dar’ a fost prea târziu, Căci fiara sălbatecă
naţionale, să pună Asociaţiunea în posibili acropolei sunt foarte bine conservate. S’au într'un moment o sfâşie în bucăţi.
tate de a termina acest .important aşezământ descoperit şi trei încăperi ale palatului, pe '*
naţional în timp apropiat şi în condiţiuni pe ai căror păreţi se văd nişte picturi destul de Preoţii şerbi Atanasie şi Vasile Ilioi au
deplin mulţumitoare. bine conservate. Afară de acestea s'au aflat fost asasinaţi aproape de orăşelul Ratevo, de
Din şedinţa Comitetului central al Aso mai multe morminte boltite şi hârburi de vase, cătră nişte membri ai comitetului bulgaro-
ciaţiunii pentru literatura română şi cultura * macedonean. Causa asasinării ar fi, după-cum
poporului român, ţinută în Sibiiu la 29 Tren fără şine. Colonelul Renard, după- se vesteşte din Macedonia, că aceşti preoţi
Octomvrie 1903. cum se vesteşte din Paris, a inventat o ma ar fi fost contra domiciliării Bulgarilor în sa
losif St. Şuluţu m. p. şinărie, cu al cărei ajutor trenul poate merge tul Ratevo.
Dr. Comei Dlaconovich m. p. şi fără şine. Colonelul a presentat maşinăria *
W * Domnii abonenţi restanţieri sunt rugaţi a trimite preţul abonamentului
