Page 5 - Bunul_Econom_1903_50

Nr, 50 BU NUL ECONOM Pag. 5

Zile de miere- Locuitorul din Costeleţ fapt, surprinzându-o în flagrant-delict cu R u g a re.
Ioan Kaderzavko, în etate de abia 100 ani, s'a acesta, d-na în primul moment al spaimei a
cununat zilele acestea cu Carolina Zemanek, făcut încercare de sinucidere şi a zăcut multă
In extremitatea românismului, aproape
în etate de 78 ani. Să Ie fie de bine! vreme bolnavă. de Tisa, se află comuna Nereu. Poporul ro­
*
In urm acestora soţul ultragiat, a cerut mân de aici îşi iubeşte limba şi naţiunea.
Omul sălbatic. Sub acest titlu »G. Tr.«
permutare la Ceaba ri a trăit retras, dorind Edificat-am o »Casă n a ţ i o n a l ă ', care
scrie: Pe pământul Bascilor, in pădurea de să aştepte până copilul lor va împlini 7 ani, fală face ori cărei comune mari. Nisuim şi
lângă Fuenterrabia, paznicii de vamă au dat ear’ atunci vor divorţa ţn l-nişte. Dar' şt dorim ca aceasta «Casă naţională» să fie lo­
zilele trecute peste un om de o înfăţişare cul, de unde adevărata lumină să se reverse
acum d-na mergea drs la Gyula.
deosebită: un bărbat cam de 30 de ani, asupra comunei noastre. Corul vocal biseri­
Soţul ei căzu greu bolnav si se consta­ cesc, din modestele sale puteri, inaugurează
a cărui îmbrăcăminte consta din o piele
tase simptoame de înveninare şi medicii în­ o mică bibliotecă poporală, în localităţile
simplă de animal, ce o purta pe umeri.
cepură să sondeze causa. «Casei naţionale*. Voinţa ne este mare şi
Paznicii voiau sâ-I prindă, el însâ s’a refu­ nisuim spre bine. Int mpinăm lipsuri, şi ne
In zilele aceste Nyişţor cercetă pe ad­
giat şi s’a ascuns într’o peşteră din muntele lipsesc mijloace de a inaugura biblioteca după
vocatul Marcuş din Gyula, care avea să-i
Jaizquin, a cărei intrare o închise grabnic cu a noastră dorinţă.
spună ceve confidenţial.
bolovani şi trunchi de arbori. Paznicii însâ In interesul neamului, facem un mo­
Ii spuse că s’a înştiinţat în cancelaria dest apel, la toţi autorii şi editorii români,
au desfundat intrarea şi fără Vre-o sforţare lui un fecior român care i-a mărturisit, că rugându-i a ne spriginî nisuinţa noastră, prin
deosebită au prins pe locuitorul peşterei, l’au
d-na Nyistor vrea să-l angajeze pentru o donaţiuni de cărţi.
îmbrăcat c’un palton şi l’au dus în Fuenterra­
asasinare. Marinimoasele donaţiuni sunt a se ad­
bia la autoritatea civilă, ca să fie ascultat. resa lui Silviu Mez;n, dirigentul corului vocal
I-a dat o sută de floreni şi un pistol
Omul a spus, că se numeşţe Prudencio San b sericesc în Nyerd, Torontâl per N.-Kikinda.
încărcat, ca să-l împuşte pe soţul ei, dacă la
Sebastian şi că de tînâr a trăit tot prin pă­ Nereu, la 27 Noemvrie v. 1903.
cas n’ar muri de otrava ce i-o dase.
duri. A fost oare câtva timp la casa unui In numele corului vocal bisericesc:
Nyistor în momentul acestor desco­
ţâran din Oyareun, care însâ l’a concediat, Ioan Sirbu Nicolae Chipei
periri fioroase se gândi la copil şi alergă
şi de atunci n’a mai căpâtat nicăiri refugiu. Simion Bariu Dlmian Isac.
acasă să-l scape din ghiarele femeii monstru­
Ajuns în mare miserie, s’a refugiat în păduri,
oase, care aflând că i-s’a descoperit crima,
unde la început se nutria cu ouâ de pasâri Mai nou.
s’a refugiat la părinţi. Ea de present zace
şi cu melci de pe ţârmul mării. Mai târziu
bolnavă la sora ei din Gyula. Familia ei vrea
a învăţat, cum se poate prinde căprioara şi M Sa şi delegaţiunile. Delega-
să dovedească starea isterică a femeii şi pe
alte sălbâtăciuni, şi deveni extra-ordinar de ţiunea ungară a fost primită de cătrâ
acest motiv s’o facă iresponsabilă.
dibaciu în prinderea păsărilor. Câte-odată
* M. Sa în sala de ceremonii a Burgului
mai punea mâna şi pe câte un berbece ră­ Spânzarat Din Sâmbăta-inferioară se din Viena. Vicepreşedintele delegaţiunii,
tăcit. încet încet începîl să urască pe oameni, Coloman Szell a ţinut un discurs, căruia
vesteşte, că dirigentul postai Iul. Mayer s’a
şt ca aceştia să nu-i descopere peştera, nu­ spânzurat de grinda unui şopron. Causa sinu­ i-a răspuns M. Sa, accentuând raportu­
mai rar de tot îşi făcea foc. Carnea adese­
ciderii nu se ştie. rile amicale 'ce le are monarchia cu
ori o mânca crudă. Medicii examinară pe * toate statele. La finea discursului Sz£ll
omul sălbătăcit şi au spus, că e cu mintea Un zid misterios. Un cas de tot" inte­ a presentat M. Sale membrii delega­
întreagă, deşi se observă la el o oare-care resant s’a petrecut zilele trecute într’un spi­ ţiunii, după-ce a urmat apoi presenta-
depresiune spirituală, ceea-ce i-a provenit tal din Paris. Dimineaţa, când farmacistul, rea delegaţiunii austriace, căreia M. Sa
însă din causa singurătăţii în care trăise. Ne­ care locuia cu familia sa în etajul al 2-lea, i-a rostit, în limba germână, acelaşi
voi să meargă la oficiul seu, nu putu eşi
norocitul — dacă putem să-i zicem aşa — discurs, ca celei ungare.
din casă, căci uşa era îngrămădită cu un zid
fu instalat într’un institut de binefacere. gros. Ce să facă? S’a pus în fereastră şi a
*
strigat după ajutor. Suindu-se mai mulţi In ce stare se află Regele
Flori înflorite. Din Borgo-Prund se ves­ oameni sus, au găsit înaintea uşii un z;d în Petru? Puterile pe zi ce merge dau
teşte, că în văile Birgăului e o temperatură toată regu’a. Se crede, că acela a fost făcut Regelui Petru să înţeleagă, că numai
abnormă pentru acest timp, 20° C. în umbră. de oare-cine peste noapte, cu toate-că cei
din odaie n’au auzit nici un sgomot. Şi nu atunci poate exista între el şi puteri
Pe coastele dealurilor înfloresc flori de pri­ era nici o urmă, nici de năsip, nici de cără­ un contact regulat, cum se obicînueşte
măvară. midă sau var. Treptele erau curate. întrebat şi cu alte curţi, dacă se va desface de
*
portarul, el a răspuns că n’a văzut pe ni­ tovărăşia celor-ce au ucis părechea re­
Dramă familiară în comitatul Bichiş.
menea peste noapte. Abia în 3 ciasuri au
Cetim în »Trib. Pop.«: Toată lumea e îngro­ stricat nişte zidari zidul. Până acum nu s’a gală. Miniştrii streini la Belgrad îşi vor
zită de drama sensaţională care s’a petrecut aflat nimic despre această taină. lua cu toţii un concediu mai lung. Re-
într’o familie din comitatul Bichiş. O damă * presentantul Rusiei se zice că a şi ple­
din familia cea’ mai distinsă din comitat a 2000 cor. plătesc aceluia, care poate cat deja, ear’ ceialalţi îi vor urma.
comis atentat îndoit în contra soţului ei le­ dovedi, că atestatele publice la care mă pro­ Aceste depărtări se fac de sigur în
voc nu sunt adevărate. Fiecăruia îi stă în urma unei înţelegeri dintre puteri, cari
gitim. Numai de câţiva ani se căsătorise ju­
drept, ca să vină în persoană şi să privească au hotărît unanim, ca să nu-şi lase
dele de tribunal Nyistor Adorjân cu prea
acele documente în original. Din toate pătu­
frumoasa şi sărbătorita fiică a unui mare rile societăţii stau la disposiţie scrisori de representanţii în situaţia penibilă de a
proprietar: Anna Mudrony. Ambii erau avuţi mulţumită, precum este şi următoarea, pri­ întră în timpul carnevalului la even­
şi duceau casă deschisă. La un an şi jumătate mită cu data de 16 Martie 1903. tualele baluri de curte în contact so­
după căsătorie, Nyistor fu numit jude de tri­ Dlui Albert Miiller în Budapesta, V., cial cu nişte oameni, ale căror mâni
bunal în Gyula. Aici nu departe de ei şedea Vadâszutcza 42/G. Nainte cu 5 ani, mi-am sunt mângite cu sânge. — Din Bel­
sora d-nei Nyistor, d-na Lucaci, soţia solgă- procurat o cruce duplă electro magnetică grad se vesteşte, că între Regele Petru
R.B. Nr. 86967, pentru care Vă mulţumesc
birăului. D-na Nyistor o cerceta zilnic; dar’ şi colonelul Maşin a isbucnit un conflict
de nenumărate-ori, deoare-ce, mulţumesc lui
nu iubirea de soră o atrăgea, ci dragostea D-zeu, mi-a ajutat şi m’a vindecat de dure­ violent. Colonelul a cerut regelui ime­
scriitorului Kubik Gyula, care locuia în aceeaşi rile mari ce le-am avut la inimă. Vă rog diata disolvare a scupcinei şi conce-
casă. să-mi mai trimiteţi o cruce. Cu toată stima diarea guvernului Gruici, la ceea-ce re­
O vreme nu s’a dat crezământ svonu- Iohan Orahtsik în Podolin. Cine sufere de gele s’a opus, aşa că s’a petrecut între
lui că d-na Nyistor ar avea relaţii de dragoste astmă, reumatism şi podagră să-şi comande ei un schimb de vorbe aspre, şi era
crucea aceasta. cât pe aci să se ia la bătaie.
cu acest scriitor, care era mult inferior soţu­
lui ei. Când insă soţul se convinse de acest
cu Chequul ce Fam alăturat la numeral 38.