Page 2 - Bunul_Econom_1903_51
P. 2
Pag- 2 BUNUL ECONOM Nr. 51
ce le sta în cale, astăzi îşi încovoaie gruma tesc dela acest loc este acela al mulţumirii Şi cu privire la Mandşuria a făcut RoT
zul la jug cu plăcere, au devenit îmblânzite mele pentru înfăţoşirea Ia această adunare sia oareşi-cari concesiuni, cari însâ pe
prin creştere. Arborii sălbatici transplantaţi — ne rămânându-mi alta decât a vă ruga departe nu se apropie de ceea-ce pre
în grădină şi crescuţi cu pricepere, ne dau pe toţi a da mână de ajutor reuniunei noastre, tinde Japonia. Un conflict sângeros e
nu numai poamele cele mat gustoase, ci şi al cărui rost vi-l’am arătat aşa, după-cum eu exchis Japonia a cerut ajutor dela Sta-
o faimoasă avere. îl pricep! tele-Unite din America pentru caşul
Şi, ce gândiţi, iubit popor, dacă alţii unui râsboiu cu Rusia, a primit însâ un
luminându-şi mintea în şcoală au ajuns la DIN LUME răspuns negativ.
diferite metoade de a nobilita plantele şi
Germania. împăratul Wilhelm a
animalele, încât am văzut cu ochii vânzân- Austria. M. Sa Impâratul a pri primit în Potsdam presidiul parlamen
du-se viţei de câte un an cu 600—700 cor. mit în 16 Dec. c. n. delegaţiunile, ai tului german şi a conversat mai bine
unul etc. etc., ajungând astfel uşor la avere, căror presidenţi au accentuat în vor de-o oară. Contele Ballestrem, presi-
oare n’a sosit timpul suprem ca să ne adu birile lor satisfacţia pentru înoirea triplei dentul parlamentului, a spus deputaţi
năm şi să ne consultăm cu bună voinţă şi alianţe, buna înţelegere cu Rusia şi lor, că a fost surprins de starea sani
dragoste şi noi Românii — nu făcând poli bunele relaţiuni cu toate statele streine, tară excelentă a împăratului. In parla
tică lată — ci căutând forme şi mijloace de au exprimat satisfacţia patriotică pen ment continuă desbaterea asupra bud
înaintare în toate direcţiile? tru admiraţi unea şi veneraţiuoea gene getului.
In viitor nu ne vom mai putea plânge rală de care se bucură M. S. Împăra
Anglia. In două alegeri suple-
că am fost încătuşaţi şi de aceea n’am Înain tul în întreaga lume, şi au încheeat mentare pentru parlament au învins
tat. Azi nu mai avem câtuşi pe mâni; suntem vorbirile lor cu calde urări pentru per Candidaţii conservatori aderenţi alui
..liberi şi ne putem mişca liberi pe ori-ce cale soana Monarchului.
Chamberlain.
de înaintare, numai voinţă şi ştiinţă să avem.
România. Proiectul de budget
Franoia. Premierul Combes a
Pătrunşi de acestea gânduri şi noi în pe anul 1904 — 1905 depus Ia Cameră
văţătorii, ne-am unit puterile prin înfiinţarea evaluează veniturile la 233,890.212 lei, presentat un proiect de lege prin care
tinerei noastre Reuniuni dânduni-se ocasiunea ear cheltuelile sunt fixate la 226,500.000 li-se ie şi congregaţiunilor autorizate
dreptul de-a împărtăşi învăţământul.
a veni în atingere şi cu poporul ca împru lei, având aşadară un excedent de
Legea respectivă ar avea să se aplice
mutat să ne ajutăm şi împrumutat să delă- 7,390.212. In ceea-ce priveşte venitu
turăm pedecile, ce ne stau în calea înaintării rile; ele sunt evaluate cu 8,773 213 lei succesiv în decurs de cinci ani.
şcoalei noastre. mai mult decât în exerciţiul anului Spania. Intre guvernul spaniol
Pătrunşi de aceste gândiri, zic, cu în 1903— 1904. La cheltueli s’au pus chel- şî cel francez urmează pertractări re
doită tragere de inimă vom lucra noi învă tueli noue în valoare de 9,630 860 lei, lative la o visită a regelui Alfonzo
ţătorii sub steagul reuniunei noastre şi nu dintre cari unele în conformitate cu în Paris.
vom privi până-ce vom putea trezi iubirea legi şi disposiţiuni noue, cari corespund Italia. Ministrul de externe Tittoni,
şi alipirea ce o datoreşte poporul şcoalei cu înscrieri identice la venituri. Cele dând răspuns la o interpelaţie, a lămu
sale, făcând să priceapă şi trebuinţa de a nu mai însemnate cheltueli noue sunt: rit situaţia Italiei în tripla alianţă şi a
se feri de jertfele ce i-se cer pentru susţine Aproape 2 miiioare lei pentru anuita răspins toate nizuinţele iridentiste.
rea ei. Atunci, atunci fraţilor învăţători şi tea împrumutului de-175 mii., apoi gra- Convenţia vamală cu Austria se va în
soartea noastră se va îmbunătăţi I Atunci daţiunea clerului mirean cu 419.490 lei. cheia nainte de 31 Dec.
când vom face să înţeleagă poporul, c i în Rusia. Convenţia între Rusia şi Tnroia. Ministrul de externe Tewfik
văţătorul e pltruns de chiemarea sa, că iu Japonia relativă la Corea încă nu e Pascha l’a învitat pe ambasadorul Aus
beşte adevirul şi că este acel centru spiritual, perfectă, deşi Rusia e dispusă de-a face triei şi pe cel al Rusiei la dineu. S’au
care chiemat este să încălzască inimile tutu oareşi-cari concesii, O influinţă domi discutat detailat reformele din Mace
ror şi să lumineze minţile tuturor. nată a Japoniei în astă peninsulă nu donia. __ _ _____ _ ,/>.«
In fine ultimul cuvânt ce vi-1 mai ros voeşte Rusia nici decum să conceadâ.
F O I T A unchiaşului ce să facă să le între în voe, că unch asului să facă tot prin casă, ear’ pe
9
o tot ocărau şi o băteau pentru tot ce făcea, d’asupra i-a mai dat o baniţă de caiere să
că zicea că e prost făcut. le toarcă pe toate până seara, când s’Or în
m m m c s t â ş m a x O mângâiere avea şi ea biata fată: o toarce ele, că de unde nu, o sluţeşte.
-E&E;-- vacă de i-o lăsase măsa, care când era să Ce să facă biata fată ?... Cum să toarcă
A fost odată, ca nici odată, că de n’ar moară o chemase şi îi zisese: — Maică, eu ea o baniţă de caiere într’o zi?... S’a dus
fi fost nu s’ar fi povestit. A fost un unchiaş, mă prăpădesc, tu să ai grije de vacă când plângând la vacă şi i-a spus că uite şi uite
care avea o fată micşoară rămasă dela ne îi avea ceva spune-i ei, că ea te pricepe şi ce-’i cere baba.
vasta sa care murise. Dela o vreme ce l-a te-o ajuta cu ce s'o putea. — Şi a zis că mă sluţeşte, auzi, de nu
apucat pe unchiaş, nu că să se însoare. — Pe vacă o chema Bălaia şi numai fata le-oi face toate cum mi-a poruncit, urmă
Să găsesc o creştină să vază de noi, zicea o j ducea la păscut, ear’ când era ea mai cu fata tânguindu-se.
unchiaşul. jale în inimă, plângea şi îi spunea vacii pă Dar’ vaca de colo îi zise cu glas o-
A găsit o văduvă şi s’a însurat. surile toate, ear’ vaca o lingea şi se întrista menesc.
Nevasta a doua a unchiaşului a fost şi ea, biata vacă, de gândeai că or să-i piee — Nu mai te tângui, fata mea; toarce; .
având şi ea o fată dela bărbătu-său dintâiu. lacrimi din ochi ca la oameni. toarce, că le isprăveşti şi-’ţi mai rămâne şi
Câţ a fost fata unchiaşului mai micşoară, au Baba vedea, că de câte ori o bătea ori vreme să deretici prin casă, şi să faci de
mers lucrurile cum au mers, dar’ când s’a o ocăra ea se ducea la vacă în staul şi când mâncare.
mai njărit a început baba şi cu fata ei a o şi când tot la vacă rîzbea, şi pe urmă la S’a apucat de tors, şi până s’a coborît
pismul, că era vrednică tare şi frumoasă de muls nu se lăsa vaca să o mulgă altul de soarele după dealuri, le-a dat gata că îi
pica. Care flăcău trecea pe linia satului îşi cât fata, ear’ pe ele le împungea ori da cu sfirăia mâna, nu altceva, de s’a fost mirat şi
strâmba gâtul uiţându-se înapoi după ea, picioarele întrînsele... S'a gândit că trebue să ea ce minune să fie aea.
ear’ de vedea pe-a babei se tot ducea -— că fie ceva la mijloc şi i-a pus gând rău vacii. Şi după-ce a isprăvit, s’a apucat de a
era sluţică săraca şi zbanghie. Şi crescu Intr’o zi fiind să se ducă baba cu fiiăsa aşezat şi prin casă şi a pus să îearbă de
pizma babii şi a fetii ei de nu mai ştia fata ia o soră a ei într’ait sat, a lăsat pe fata mâncarea şi când a venit seara baba cu fiiă-şa,
