Page 3 - Bunul_Econom_1903_51
P. 3
Nr. 51 BUNUL ECONOM ........... ........................................ Pag- 3
peptul cu un prosop muiat în apă rece, să Supă de dovleci.
P e n t r u E c o n o m i
se culce şi să rămână liniştit în pat luând
Se rad dovlecii, se scobesc, şi se umplu
- Arborii prea riguroşi. câte o lingură plină de sare de bucătărie, din nou cu partea scoasă din ci, amestecată
înghiţindu-o chiar cu sila, căci sarea opreşte
Aiborii ce cresc foarte viguroşi, ajung cu miez de pâne, cu tocătu ă, mai ales de
vărsarea de sânge.
câte-odată cu multă greutate ca să dea fructe, carne de miel, se pune un ou sau două,
fiindcă ochii ramificaţiunilor tinere, în loc de JBLîrîitori în pept. sare, piper, mărar, orez si puţin pătrânjel,
a se transforma în muguri de rod, se des- Se ia chinina; pe junghiu se pune muş apoi se aşează în oală să fearbă în zamă de
▼oaltă în muguri lemnoşi; Cu alte cuvinte, carne, şi după-ce vor ferbe se bate un ou
tar şi se unge cu iod; se tac fricţiuni (fre
arborii produc muguri pentru lemn. sau mai multe, după trebuinţă, în oţet şi se
cări) cu drojdie; băi calde; să se bea lapte;
Pentru a ajuta desvoltarea arborilor de 2—4 linguriţă pe zi de drojdie de bere cu toarnă pe deasupra amestecându-se cu zamă
rod, se pot aplica următoarele operaţiuni: şi atunci se serveşte.
apă zăhărată, ori cu lapte.
1. Să se prelungească crâcile In aşa *
chip, ca seva (sucul) să se poată împrăştia Mătreaţa. Supă ţigănească.
peste un număr de ochi mai mare. O facem să peară dacă ne frecăm în toate Şe ia capul dela iepure dimpreună cu
2. Să nu se mai tunzâ, ori să se tunză zilele capul cu o lingură din următoarele to alte bucăţele alese după plac; se pun într’o
foarte lung ramurile de rod. pite în apă: apă destilată de trandafiri 250 oală să stea câteva minute în vin alb; apoi
3. Să se practice tunsoarea primăvara gr., licoare Van Swietan 100 gr., hidrat de se mai adaugă încă pe atâta apă şi se lasă
foarte târziu, d. e. după pornirea sevei. cloral 25 gr.; se mai foloseşte fertură de li să fearbă cu puţin orez, sare, piper, ceapă
4. Să se altoiască pe ramurile de frunze, pan, de târîţe şi de capete de mac. tocată mărunţel şi coaje dela o jumătate lă-
mugurii de rod recoltaţi dela arborii unde mâe, şi după-ce va ferbe destul de bine, se
se găsesc în cantitate prea mare. dă la masă.
5. Să se încovoaie crăcile în aşa mod, Pentru femei.
ca vîrfurile lor să ajungă aproape de pământ.
6. Să se scoaţă un inel de coaje spre Turtă de Crăciun. Advocatul poporului.
basa trunchiului sau ramurilor, pe o înălţime Se face aluatul de făină bună cu apă
de 10— 15 c. m. căldicică şi cu sarea de lipsă, se frământă
7. Să se scoaţă ţărîna dela rădăcina până-ce se poate întinde ca păturile de în- Cel care prin mânarea iute a cailor
pomului, lăsându-se rădăcinile de prisos la vîrtite, se' lasă să stea 15 minute, apoi să prin oraşe sau sate, causează vre-o pagubă
sosirea iernei, şi primăvara să se aşeze la întinde, ca să se facă o pătură cât se poate ori spaimă a locuitorilor, se pedepSes cu în
loc, astupând groapa cu pământul necesar. de subţire. Fiind aluatul mult, se fac mai chisoare până la 3 zile şi cu pedeapsă în
In acest cas, trebue, dacă aceasta este multe pături, câte douâ pături la fiecare cupă bani până la 50 fl. (Art. de lege XL. §. 120
posibil, să recurgem la adăposturi. De ex. a de făină. După-ce întindem foile se Iasă să din 1879).
se aşeza pe golurile de rădăcinile pomilor mai sfea până se vor sbicî, apoi se împart
unde s a scos pământul, nişte gratii de lemn în ori-ce mărime va voi cineva a servi â- Cei cari au pe lângă casa lor vre-un
mobile acoperite cu paie, spre a presei va acele ceastă tortă; se face un--sirop dintr’un chilo animal, despre care ştiu că e periculos pen
-rădăcini de îngheţurile iernei. de zăhar cu puţină apă de -flori şi cu vani tru străini, şi nu se îngrijesc ca acela să fie
lie, sau numai cu una din aceste douâ, şi înch s, se pedepeesc cu închisoare până la
Medicul casei. după-ce se aşează sirupul, se ung turtele cu 2 luni şi 200 fl. în bani.
ei, se pun douâ câte douâ şi se presară pe
dinăuntru ca o 1/s k lo zăhar cernut şi migdale. In cirnitere se pot înmormânta mem
Contra vărsării de sănge.
Se poate servi cu miere în loc de si- brii diferitelor religiuni fără nici o pedecă
Scuipând sau vărsând cineva sânge, din rup şi în loc de migdale cu nuci pisate. amestecat. (Art. de lege LUI. din 1868
piept sau din stomac, în mare cantitate, si Locul unde se gătesc turtele, să fie §. 22).
aflându—se în pericol de moarte, se acopere bine Încălzit. *
ce să vada?... Toate curate, casa derrtecată, Dumineca viitoare, când să plece baba noi vaca aceea a noastră de n’o tăiem, că
vitele adăpate, bucatele gata, şi caierele toarse ear’ la horă — că apucase de se ducea me nici de prăsilă nu e bună, nici vre-un lapte
toate. reu doar’ de ’şi-o putea mărita odorul, — grozav nu dă, numai mănâncă de geaba şi
A întrebat-o baba pe fată că cine i-le-a chiemă pe fata unchiaşului şi îi zise: mai e şi rea, că nu se poate nimeni apropia
tors, cum şi ce fel... Fata a răspuns, că ea — Na baniţa asta de mei, să mi-’l nu de ea.
le-a tors, cine? meri sâ-1 faci grămăjui de câte o sută şi de Unchiaşul că: »Vai de mine, cum să
A tăcut baba, că n’a avut ce zice, dar’ câte o mie, da să fie numărat bine, că le tai eu biata vacă, rămasă dela nevasta mea
a cugetat în ea că trebue să se fi amestecat număr şi eu, şi de n’o fi tocmai, îţi tai coadele dintâiu, că atâta am şi eu dela ea<.
cineva aci, că lucru curat nu era; şi s’a gân şi îţi scot ochii. — Aşa ?.. zise baba mâniată, dela ne-
dit la vacă. De data asta fata n’a mai plâns că vastă-ta, ai t — Apoi dar să te duci să trăeşti
Dumineca viitoare hai să seducă baba prinsese curagiu văzând că vaca o ajuta de cu nevastă-ta dintâiu dacă e aşa, nu cu
cu fiiăsa la horă. Când să plece chiamâ pe izbândea toate. S'a dus numai la ea şi i-a mine...
fata unchiaşului şi îi zice: spus cum merge pricina. Şi a plecat baba după ce mai zise
— Fă, îţi las baniţa asta cu grâu, să Şi, drept, vaca i-a răspuns: multe de ale ei, băbeşti, între care că de
mi-’l alegi bob cu bob, să-’l speli, să-’l usuci — Numără, fata mea, numără că is nu o taie, cu ea pâne şi sare nu mai mă
şi să-mi dai baniţa aleasă. prăveşti până vin ele dela horă. nâncă.
Ear’ s’a dus fata la vacă plângând. Când se întoarse baba şi vede că şi Când a înţeles fata ce plănuia baba, ce
Vaca zice; asta o găseşte făcută, s’a căinat de tot şi-a bocete şi ce plâns crezi că au apucat-o ?
— Pune-te pe lucru, fata mea, că o zis în gândul ei: Dar ce era să facă că era unchiaşul slab de
faci tu şi p’asta. — Asta vaca trebue să le facă, că altu îngeri şi după ce i-a zis baba de câte-va-ori
Şi drept, s’a pus fata să aleagă, şi cum n’are cine. să o taie, a şi hotărît să o taie.
i-au mers degeţele, cum nu, a isprăvit ce li Şi a prins pică mare pe ea- (Va urma).
dăduse baba să facă, tot până a asfiinţit A doua zi se duce la unchiaş şi îi zice:
soarele, de a putut vedea şi de ale casei. — Ia ascultă, unchiaş, ce mai ţine ^
