Page 5 - Bunul_Econom_1903_51
P. 5
________ BUNUL ECONOM ________ _ Pag. 5
Nr. 51
terie, cu care se pot face tot felul de picturi cu aceea, dacă măcar 60 îa sută din beţivii încât oflcerii nâii, cu revolvere au trebuit
pe sticlă, cari es cu mult mai frumoase ca luaţi sub vindecare să vindecă de tor. să oprească pe călători, d'a nu se arunca in
cele de până acum. Invenţiunile sale le-a ex * . mare. In mijlocul pericolului de moarte, un
pus la Budapesta, unde a primit gratis dela Termin nou pentru asentări. Ministrul preot catolic a rostit rugăciuni şi asta a avut
fabrica GaDZ şi lumina electrică pentru-ca de honvezi prin un circular trimis tuturor efect liniştitor. Dup’atâta suferinţă, chinuiţi
să facă experimentele necesare. A cerut şi municipiilor a pus termin pentru asentările şi obosiţi, au ajuns emigranţii la New-York.
obţinut patentă pe cari le duce la exposiţia pe 1904- zilele dm 1 Martie până la 30 April. ♦
internaţională din St. Louis (America), care * 15 milioane pentru tunuri noui. M nis
se va desch:de în anul viitor. Gazetă nonă românească. La Simleul- trul comun de râsboiu Pitreich a presentat
* Si'vaniei va apărea în 1 Ianuarie 1904 o delegaţiumlor întrunite la Viena un proect
Onoraţilor cetitori le atragem a- nouă foaie românească săptămânală sub tit de hge, prin care cere 15 milione coroane
tenţiunea asupra inseratului de pe pa lul «Gazeta de Duminecă*; Editorul ei va fi pentru tunurile cele noui, cari sunt deja în
gina ultimă, referitor la cele J calen dl loan P Lazar, comptabil-şef la banca ro construcţie. In anul trecut delegaţiunile vota
mânească de acolo. seră 38 milioane pentru acest scop.
dare apărute la institutul tipografic
* *
»Ideal* din Hunedoara. O rd in u l m in is tr u lu i d e r& sboiu.
* Funcţionarii austro-ruşi în Turcia. Se
Prin un ordin al ministrului comun de ăsboiu
Graţiaţi pentru duel. Comisiunea de comunică din Constantinopol, că Poarta a
publicat cu data 17 Decemvrie, iu care, pe luat mari măsuri de precauţiune în vederea
imunitate se ştie, că la cererea procuraturei
basa decisiunei prea înalte se ordonă che iminentei sosiri a funcţionarilor civili, aus
reg., a suspendat imunitatea ministrului pre
marea în serviciu activ a contingentului dis
şedinte Tisza Istvân şi a deputaţilor Rakovsky triac şi rus, cari vor avea a controla aplica
ponibil al reservei de întregire din ultimii
Istvân, Pichîer GyozO şi Gyo ffy Gyula spre rea reformelor în Macedonia. S’au luat aceste
trei ani de recrutare din Ungaria, şi pe fe măsuri din causă, că fanaticii albanesi mo-
a-şi putea împlini pedeapsa dictată pen'ru
ciorii, cari cu 31 Decemvrie 1903 întră hamedani ameninţă pe aceşti funcţionari ci
duel în închisoarea de stat. Ministrul de
in primul an al reservei, — respective sunt vili. Dânşii vor pleca îndată de aici la Bito-
justiţie azi a avisat procuratura regească, că
a-se reţine în serviciu activ şi peste tim- lia (Macedonia) şi vor fi Însoţiţi în această
M. Sa a binevoit a graţia atât pe ministrul
pu! permutării lor în reservâ, întru cât o
preşedinte cât şi pe cei trei deputaţi, prin călâtorie de o puternică escortă militară.
pretinde aceasta necondiţionat deplinătatea *
urmare nu vor trebui să plece la Seghedin.
* contingentului din serviciul activ. Coleră. Se anunţă din Constantinopol,
* Că în oraşul Kerbela din . Siria a isbucnit
«Tribuna» din America scrie: In scuit
Judecată prin tolefon. Judecătorul de coleră. Până în 12 Decemvrie n. au murit
timp fabricile d n America Loungstan ale
pace din East St-Louis, în Statele-Unite a de coleră 176 oameni şi 219 s’au îmbolnă
milionarului Carnegie se vor închide pentru
ascultat prin telefon plângerile respective a vit. S’au luar toate măsurile de apârare contra
un timp necunoscut. 10000 de oameni sunt
doui oameni cari să bătuseră şi fuseseră epidemii.
fără lucru, îmre cari 5.000 sunt oameni de
arestaţi. Fie-care din ei, pe.,rând, a vorbit *
ai noştri.
* prin telefon cu judecătorul, care, în cele din Două sute de chilometri pe ceas: Prin
urmă, a declarat unuia dintr’înşii că e vino
Opt sute de mii coroane pentru scopuri Maiu 1902 s'au făcut încercări pe drumul
vat şi e condamnat la o amendă.
filantropice. Se telegrafează din Viena: Vil- de fer electric ntre Berlin şi Zosen şi s’a
helm Lukavo, subdirectorul băncii Austro- * ajuns la iuţeala de 160 de chilometri. Se
Ungare, csre a murit în 1900, a lăsat opt Bani furaţi din tren. In ziua de 23 Dec. credea că mai departe nu s'ar putea merge,
sute de mii cor. pentru scopuri filantropice. s’a furat din vagonul poştei ambulante de din pricine şinelor şi drumului,-care n’ar fi
pe linia Budapesta—Graz un săculeţ, conţi
Jumătate din venitul fondului vor primi stu putut ţinea la asemenea încercare.
nând 63 000 cor.
denţii liceali săraci din Viena, cealaltă jumă Acum de curând însă, cu locomobila
**
tate servitorii săraci şi neputincioşi. electrică a casei Siemens şi Galske s'a pu
* Defraudare. Prim-contabilul IsidorWeiss
dela banca de credit din D.-S.-Mărtin a de- tut ajunge la 207 chilometri pe ceas. *
Cai pe sama Turciei. La târgul ţinut m *.
fraudat sume însemnate dela această bancă.
Alba-regală (Szekesfehârvâr) o comisiune a
Luat la interogator a mărturisit totul. De- N eg u sto r p e d e p s it. Negustorul loan
guvernului turcesc a cumpărat 200 cai pe
fraudantul n'a fost arestat, fiind proprietar Chromek dm Orăştie a cumpărat pe credit
sama armatei turceşti.
* al mai multor case şi ofiţer în reservă. mărfuri în valoare de 40,000 coroane, şi apoi
* le-a vândut pe preţ de nimic. Totodată şi-a
Vindecarea beţivilor. Biserica de stat
anglicană protestantă s’a pus cu apostolică Linşarea a patru negri. Aproape de vândut trăsura şi caii, astfel că după-ce a
Springfield (Statul IUrnois, America de Nord), ajuns în concurs nimic nu s’a mai aflat la
străduinţă pe organisarea luptei contra pati-
patru negrii cari violentaseră nişte femei albe, el. Contra lui s’a pornit apoi cercetare
mei beţiei. Ca mijloc cu minte de luptă şi-a
au fost arestaţi. In timpul nopţii, mulţimea criminală. In z lele trecute a fost per
ales înfiinţarea de Reuniuni de temperanţă
(însoţiri de stâmpărare dela beutuiă), — aşe a năvălit în închisoare, a ridicat pe cei patru tractarea finală la tribunalul din Deva. Chro-
negri, i-au dus în câmp deschis unde i-au mek a fost pedepsit pentru bancrută fraudu
zăminte foaite folositoare, cari în unele locuri,
crucificat, bă!ându-Ie cue groase în mâni şi loasă la 21[î ant temniţă grea. .
în prea puţine, s’au înfi nţat şi prin alte state.
în picioare. Apoi în revărsatul zilei, au aprins *
Ear ca un pas mai mare, biserica angljcană
înfiinţează case de vindecare anume pentru sub picioarele lor movili de lemne stropite Cât costă armata ? Din proiectul de
cu petrol, arzându-i astfel. buget al ministerului de râs boi resultă că
beţivii pătimaşi şi primeşte în acele pe aceia,
* pentru anul 1904 întreţinerea oştirii va re
-cari se anunţă de bună voe. Le dă numai
lucru de economie şi de grădinărit şi îi tra Emigranţii în Amercia. Se depeşează clama o sumă de 308 milioane coroane. Din
această sumă se va cheltui : pentru marină
tează ca să-i desveţe de urîta lor boală. din Oew-York, că vaporul Umbria a socie
50 milioane, pentru trupele din Bosnia 8
Pentru lucrul lor îi plăteşte. Stau în institut tăţii Cunard în 18 Dec. a sosit în New-York,
milioane, pentru tunuri noi 15 milioane. Din
9 luni. După asta îi trimit acasă. Şi s’a do cu 450 de oameni din Germania şi Austria.
vedit, că din cei cari au stat 9 luni acolo şi Umbria a pornit din Tsiu-Tau şi pe întreaga suma aceasta Uugaria va plăti 140 milioane.
In comparaţie cu anul trecut, se presintă
au fost deslipiţi de urîta lor patimă, cam cale abia a putut răsbî cu uraganele de pe
un spor de 2 milioane, precum e sumă nouă
60®/o Jiici nu mai recad în ea ci se vindeca, mare. Mercurea trecută vaporul părea per-
ear o parte mai slabă de înger se apucă dut cu emigranţi cu tot. Spaima între emi şi ceea-ce se cere pentru tunuri.
«lin nou de beut. Biserica e mulţumită însă granţii de pe copertă a fost atât de mare
