Page 2 - Bunul_Econom_1903_52
P. 2

Pag-  2                                           B U N U L   ECONOM                                                  Nr.  52

       Crăciunului,  dorim  să  o  aveţi  neconte­  lipsă  bine  cumpenită  ne  sileşte  Ia  a-   până  acum  dă  numai  » Albina».  La
       nit,  ca  acum  şi  la  multe  Sf.  Crăciunuri   ceasta.  Şi  atunci  apoi,  bine  să  ne  ale­  luarea  astorfel  de  împrumute,   omul
                                                   gem  banca,  căreia  ne  intabulăm  moşia.  dela  început  trebue  să  declare  că  in
       viitoare,  să  putem  colinda  cu  toţii  în
                                                        Căci  azi  în  toate  ungheţele  ţării   câţi  ani  voeşte  să  replătească  împru­
       deplină  sănătate  şi  îndestulire;
                                                   sunt  roiuri  —   roiuri  de  agenţir  care   mutul.  Poate  să-şi  statorească  10,  20,
               O  ce  veste  minunată.             ne  trag,  aşa  zicând  de  mânecă  —   să   30  şi  mai  mulţi  ani.  In  totdeauna  însâ
               Neamului  nostru  s’arată...
                                                   luăm  bani  pe  intabulaţie  dela  cutare   e  obligat  să  plătească  tot  din  jumâtate
                                                   ori  cutare  bancă,  Dumnezeu  drăguţul    în  jumâtate  de  an.  Şi  atunci  nu  plă­
                   SFATURI                         ştie  de  prin  ce oraşe  mari şi  depărtate.  teşte  cât  vrea  şi  cât  poate,  ci  trebue
                                                        Cu  cei  mai  mulţi  din aceşti  agenţi   să  plătească  in totdeauna aceeaşi  sumă
                           III.                    să  nu  cam  stăm  de  vorbă  multă.  Ci   statorită  dela  început;  în  care  sumă
            Pentru  lipse le  mai  mici  şi  mai   ne  promit  câte  toate,  dar’  mai  ales  ne   apoi  să cuprinde şi  replătirea  din  capital
       grabnice,  dar’  mai  ales  pentru-ca  să   spun  despre  ieftinătatea  banilor  şi  des­  şi  carnetele  pentru  împrumutul  restant.
       avem  capital  de  afaceri  curente  —   e   pre  micimea  cheltueli lor  —   şi  cu  asta   La  »Albina«  din  Sibiiu  de  pildă
       cuminte  să  ne  câştigăm  banii  de  îm­   ademenesc  pe  cei  mai  mulţi  ai  noştri   dacă  cineva  ia  un  împrumut pe anuităţi
       prumut  cu  ajutorul  cambiilor (vexelelor).   Folosul  ademenirii  le  este,  că  ei  pri­  de  1000  cor.  pe  10  ani,  are  să  plă­
       Sume  mai  mari  pentru  adunarea  la       mesc  cinste  şi  dela  bancă  şi  îşi  soco   tească  la  fiecare  jumâtate  de  an  64
       un  loc  şi  regularea  datoriilor  avute  ori   tesc  cheltueli  şi  cinste  (honorarii,  per-   cor. 40 fii  Dacă împrumutul e  pe 20 ani,
       pentru  un  târg  stătător (cumpărarea  de   cente)  şi  dela  luâtorul  banilor.      la  fiecare  jumâtate  de  an  are  să  plă­
       moşie,  case  etc.)  şi  pentru  alte  înves­    De  cele  mai  multe  ori  aceşti  a-   tească  40  cor.  09  fii.,  ear’  pe  30  ani,
       tiri,  ce  aduc  câştiguri  regulate  dar’  mici   genţi  —   deşi  ştiu  că  împrumutul cerut   câte  30  cor.  39  fii.  In  sumele  aceste
       ori  apoi  numai  mai  târziu  ne  dau  fruc­  nu  să  poate  căpăta —   ei  promit  frunză   sunt  cuprinse  atât  replătirile  din  capi­
       tele  dorite  —   pentru  astfel  de  lipse   şi  iarbă,  numai  să  ajungă  la  venite.  tal  cât  şi  carnetele.
       mai  cuminte  este  luarea  de  împrumu­         Har  domnului  azi  avem  şi  noi          Bine  să  fim  înţeleşi :  sumele  po­
       turi  pe  intabulaţie  —- pe  hi potecă    băncile noastre.  Ca  să  vorbim cu băncile   menite  mai  sus  trebuesc  plătite  în  fie­
            E   adevărat,  că  ajungerea  la  ast­  noastre  nu  ne  trebue agenţi  străini,  pe   care  jumâtate  de  an  vreme  de  16,  20
       fel  de  împrumute e  mult  mai  anevoiasă,   care  nu  i-am  mai  vâzut.  La  noi  —   în
                                                                                              şi  30  ani  după-cum  ne-am  legătuit  să
       e  mult  mai  costişitoare,  mai  scumpă  şi   cele  mai  multe  caşuri,  luâtorul  împru­
                                                                                              replătim  împrumutul  luat.  Se  înţelege
       mai  încâlcită  —   dar’  în  schimb  pe  in-   mutului  poate  să  vorbească  gură  cu   că  după-cum  luăm  un  împrumut  pe
       tabulaţie  avem  bani  mai  lesne  şi  de   gură  cu  fruntaşii  noştri  de  pe la  bănci,   mai  mulţi  ori  mai  puţini  ani,  suma  ce
       regulă  —   cu  o  formă  de  procente  la   tară  să  mai  aibă  trebuinţă  de  proca-   trebue  să  o  plătim  la câte  un  jumâtate
       carnete  şi  în  sfîrşit  avem  marele  favor   tori  nechemaţi.                       de  an  va  fi  mai  mică  ori  mai  mare^
       că  împrumuturile  hipotecare  de  regulă,       împrumuturile  de  intabulaţie,  după-   Cu  cât  sunt  anii  mai  mulţi,  cu  atât
       nu  ni-se  abzic  aşa.  uşor  ori  înainte  de   cum  le  faCy  .băncile  noastre  sunt  de
                                                                                              suma  de  plată  (anuitatea)  e  mai  mică
       vreme.  Pe  când  la  împrumuturi  pe      doue  feli*ri£^iprumute  care  să  plătesc   şi  cu  cât  anii  sunt  mai puţini,  suma des
       cambii  Ia  fiecare  scadenţă  ne  putem   an  de  anţ  mplâtmd  Capitalul  după  pu­  piaţă  va  fi  mai  mare.
       aştepta  că  ni-se  cer  banii  toţi şi  d’odată.  tinţă  şi  îd" rate  mai  mari  ori  mai  mici.   Despre  luatul  împrumuturilor  hi­
            La  împrumute  pe  intabulaţie  inse   Carnetele  să  plătesc  deosebit.          potecare  (pe  intabulaţie)  în  numârul
       trebue  să  fim  cu foarte mare  băgare  de     Sunt  apoi  împrumute,  numite  cu     viitor.
       seamă.  Numai  atunci  să  le facem,  când  anuităţi.  Astfel  de  împrumute  la  noi,

                 F O I    Ţ  A                         S a  dus  fata  plângând  la  băligar,  după   desprins  din horă  şi  s’â făcut  nevăzută par’că
                                                  ce  a  plecat  baba,  ş a  spus  locului  unde  erau   n’ar  mai  fi  fost.
                                                  îngropate  oasele  vacii,  ce  i-s’a  întâmplat,  şi   S'a  dus  acasă,  s’a  desbrăcat,  şi-a  băgat
           W    A    O T O T I â Ş T O W I '      a  întrebat:  Până  când  o  Să  trăiesc  eu  aşa ?  hainele şi  podoabele  în  corn,  I-â  vîrît  la  loc
                        -                               Atunci  auzî  un  glas  zcând:        în  băl gar,  s’a  pomenit  murdară  pe  faţă  şi în
                                                       —   Nu  te  prăpădi  cu  firea  aşa,  fata   cap  ca  mai  înainte  şi  s’a  dus  de  s’a  aşezat
                    '(Urmare  şi  fine).
                                                  mea,  ci  trage  cornul  drept  şi  zi-’i  sâ-’ţi  dea   pe  vatră,  unde  a  găsit-o baba  când  s’a întors.
            Atunci  s’a  dus  Ia  Vacă  să-’i  spue  cum
                                                  haine  frumoase  şi  podoabe,  să  te  înveţe  să   Fata'  babn  i-a  spus  şi  ei  ce  a  văzut,
       înduplecase  baba  pe  tatâ-seu  ş'o  taie.
                                                  te  îmbraci  cu  ele  şi  pe  urmă  du-te  şi  tu   cum  a  venit  o  fată  de  împărat  frumoasă  de
            Vaca  i-a  zis:
                                                  la  horă.                                   o  minune  şi  îmbrăcată  cu  ziua  şi  cu  noap^
            —   Să  nu  plângi,  să  nu te  îngrijeşti,  că   Face  fata  cura  o  învaţă  glasul  şi  se po­  tea,  ctţm  s’a  prins  în  horă,  cum  s’a  prins  fe­
       eu  sunt  năzdrăvană  şi  nu  mă  prăpădesc,  ci   meneşte,  vere,  cu  nişte  haine  cu  ziua  şi  cu   ciorul  împăratului  lângă  ea,  cum  pe  urmă
       mai  bine ascultă  ce să faci  după-ce  m'or tăia:
                                                  noaptea  şi  se  îmbracă  cu  ele,  de  era  ca  o   a  perit.
            Să-’mi  alegi  oasele,  unghiile  şi  coarnele   fată  de  împărat  de  frumoasă  şi  pleacă  lâ   —   Dică  n.’ai  văzut-o  şi  tu  să  ştii  că
      şi  să  Ie  învăleşti  în băligar  noaptea,  când  nu   horă,  şi  se  prinde  în  joc  şi  joacă  uşor  de   n’ai  văzut  nimic,  zise  fata  babii  sfîrşind,  mai
      te-o  vedea  nimeni,  şi  când  a-i  avea  trebuinţă   pâr’că  era  un  flutuie  de  s’au  minunat  toţi  şi   mult  să-i  facă  năcaz  că  ea  văzuse  si  fata
                                                                                                                              . .
                                                                                                                                  •
       de ceva,  vino Ia  locul unde Ieri învălî  şi spune   au  fost  întrebând  dare  mai  de  care:  unchiaşului  nu.
      locului  tot,  că  eu  am  putere  mare  în  cor­  —   Cine  să  fie  fata  asta?..  —   O  cu­  Fata  unchiaşului  a  răspuns:  Dacă  n’am
      nul  drept.                                 noaşteţicare va ?..  Dar’  nimeni  nu  ştia.  şi  au  haine  să  fi  mers  şi  eu  să  o  văz.
          ,  Tăiă  unchiasul  vaca,  făcil  fata  cum  o   Pe  vremea  aia  ct-câ  era  obicei  de  ve­  —   Ce  să mai  vază  şi  o proastă  ca  tine
      învăţase  ea  şi  Dumineca  viitoare  ce-i  veni   neau  feciorii  şi  fetule  de  împărat  la  horă  şi   aşa  minunăţii 1  sări baba  de  colo  cu gura.  Ta
      babei,  căci  văzuse  că  se  tot  învîrteâu  flăcăii   s’a  întâmplat  de  a  venit  feciorul  împăratului   să  stai acasă în  cenuşe,  nu la horă;  auzi horăl
      pe  lângă  casă,  când  era  ea afară,  şi  îi era  să   ţinutului ăluia  tocmai  la  hora aia în  ziua când   Peste  câte-va  zile  după-ce  fusese  fata
      nu  se  mărite  înaintea  fetei  ei,  ce-i  veni ? ,  O   s’a  dus  şi  fata  unchiaşului  îndemnată  de  ră­  unchiaşului  Ia  horă,  se  pomeneşte  lumea  cu
      luă,  înainte  de  a  pleca  ea  la  horă  cu  fică-sa,   măşiţele  vacii.              pnstavi  că  strigă  prin  toate  răspântiile  ţinu­
      şi  îi  turnă  în  cap  apă  şi  pe  urmă  cenuşe  şi   El  cum  a  vizut-o,  s’a  prins  lângă  ea,   tului,  şi  prin  oraşe  şi  prin  sate  şi  prin  că­
      tărîţe,  o  spoi  pe  ochi  cu  funingine  şi  o  lăsă   a  întrebat-o,  a  sucit-o;  ea  nu  răspundea  ni­  tune,  că  feciorul  împăratului  face  în  Dumi­
      ameninţându-o  ca  să  nu  se  spele,  ci  aşa  să  mic.  A   mai  învîrtit  de  trei-ori  hora  după-ce   neca  viitoare  sărbătoare  mare  la  palatul  tă-
      o  găsească tcă  o  znopeşte  în  bătăi.    s’a  prins  feciorul  împăratului  şi  pe  urmă  s’a  tâne-seu  cu  jocuri  şi cu  veselii,  şi cine  e  fru_
         /
   1   2   3   4   5   6   7