Page 4 - Bunul_Econom_1903_52
P. 4
Pag, 4. B U N U L ECONOM Nr. 52
■Din Macedonia. Ş i tot pe mine biata,
Ş i v in i şi ponos —
Cut’uzoz czHtoxifcz ncsfzi La valea di lanina Eram chemaţi la nuntă
4 * Ună ’nvâstâ maşi plângea,
U uzăm Perii din cap ’şi arupea, Ş i n'aveam brâu frumos,
Că n‘ai voit să- m i cumperi,
Sărbători vesele fi fericitei Douăle faime ş’h bătea D ar el nn-a cumpătat.
Valea, ma ş-u plăcârsea:
Ş i ce i un btău f Ş i-n urmă
„Fă-mi-te vale! 'cama ’ncoa,
Eu tuci nu la m rugat.
Tra să-mi trecu tră lanina,
Era să merg la nuntă
lanina hdfă di furi,
Ca cei din neam sărac,
Sum blăstematili di muri,
Să fiu de rîs la lume ?
Lumina dreptăţii de sus M i vâtămară gi&nle-a meu
Răsărită prin Isus, Ori-ce era să fa c ?
A fdrobit jugul cel greu Ma ’ş-u află di Dumnezău!
Şi-a scăpat lumea de rău, Gionele a meu bravii căpitan, D,e ce-’m i arunci tu vina,
Mărire întru cei de sus
Lui Dumnezeii! Căpitan ca un asian Tot vina cu păcat:
N u - mi jilescu arma lui, E l m’a oprit în cale
Când în iesle s’a ’ntrupat a
Soarele adevărat. Maărn jilescu nea ta lui. Pe lunci şi m 'a întrebat
Cei conduşi de focul sfânt, Pe unde-i bietul tată?
Prin cântări şi prin cuvânt
Au cerut cu viu avânt: Ş i-i vesel sănătos?
Pace pe pământ. Buna rînduială Ş i m a ’ntrebat de tine,
Aşa de prietinos.
Cum atunci cei călători
îngeri, Craii şi Păstori 1. Să plăteşti totdeauna, ceea-ce mânci; De bine când mă ’ntreabă
S’au rugat plini de uimire.
Astăzi noi cu umilire să nu mânci pe datorie. Eu cum, era să tac?
Cerem între omenire 2. înainte de-a cheltui ceva, cântăreşte S i-’l las în drum cu vorba,
Bună învoire.
totdeauna plăcerea, ce vrei să o ai cu lipsa Ori-ce era să fa c?
M A R IA CIOBAN.
de a doua zi, adecă vezi dacă mulţumirea,
—""S 5"'— Ş i acum întreagă vina
ce vrei să guşti, e de-o potrivă cu lipsa, ce
Pe mine tu o pui -■—
Dela fraţii noştri. vei simţi a doua zi şi pe care o puteai îm E l m'a ’ntălnit pe punte
plini cu aceeaşi sumă.
Ş i ştii tu felu l lu i:
Mai ales să ţinem sfatul acesta în minte
E lung şi lat, ba e mare şi minu — Când viudem câte ceva sau când primim M ’a strîns de peste braţe
nat pământul locuit de neamul nostru plata pentru lucrul nostru. Să nu le pot mişca
românesc. Suntem peste 10 milioane 3. Socoteşte-ţi cât poţi cheltui, nu din Ş i nu-’m i lăsa resuflet
de suflete. Dar’ suntem î m p ă r ţ i ţ i de venitlil unei zile ci dn venitul ce să vine pe Aşa mă săruta.
soarte — în patru hotare. Leagănul o zi, dacă socoţi şi zilele, în care nu câştigi Te sbaţi, dar' tu eşti slabă,
Românilor Ardealul şi părţile bănă nimic. Şi apoi rin uita că trebuie să puni la Ş i puntea toată sloi:
ţene, selăgene, marmaţene şi crişene să o parte şi pen'ru vremuri de boală şi pen Cădeam, fereşte Doamne,
ţin de regatul Ungar. Mândra Bucovină tru zilele neputinţei. Sub ghiaţă amândoi!
se ţine de împerăţia Austriei. Basara 4. Să nu ţi-se pară nefolositoare nici Ş i acum tot eu sărmana.
bia cea jalnică stă sub Ţarul Rusiei, o cruţare fie^cât de mică. Să ţini în minte Cu vina m am ales —
ear’ fraţii din Macedonia sunt sub po că: din creiţar şă face zlotul şi din părăiaşe , Că nu- ţi venise vaca
runca "Turcului. Numai fraţii din Ro m>ci să tac rîuri mari. » Ş i ’n cale-i m a i trimis.
mânia îşi au regatul şi domnitorul lor 5. Dacă eşti însurat să nu ţini de ne E l. iată — m i-’l, că vine
naţional. vastă — bani ascunşi, Căci nevasta ştie mai S ă -m i fie soţ în crâng;
Ca fraţi, ce ne iubim, cu drag as bine lipsurile căsii şi ştie mai bine să pre- Era ’ntuiierec besnă,
cultăm veştile şi poveştile, cântecele şi ţuiască banul. Ş i nu vedea că plâng.
hori le, ce le auzim unii dela alţii. 6. Virtutea cea mai mare, este aceea, Şi-apoi... să-m i spui pe suflet:
De-aceea acum la serbătoarea dra care o facem de bună voie — din bun obi- Era să las pe plac ’
gostei şi a nădejdii, ve spunem douâ ceiu. Prin urmare trebue să dedăm copii L a lupi în codri vaca,
Cântece dela cei mai îndepărtaţi fraţi noştri, de mici, de când sunt fragezi să prindă Ori-ce era să fa c?
ai noştri: unul dela fraţii din Basara obiceiuri bune. Părinţilor, dedaţi copii voştri G. Coşbuc.
bia, altul dela fraţii din Macedonia-,. la cruţare.
Amândouă sunt scrise aşa, cum le vor Vorbeşte puţin de ce ştii şi nu vorbi 'V e c i n a n o a s t r ă .
besc fraţii noştri. Cetiţi-le cu drag, pre de loc de ce nu ştii.
Când te-arăţi tu la fereastră
cum cu drag le-am scris şi noi.
Cu un aer gânditor,
D in Basarabia. — Doamne! — zic — vecina noastră
S'o sărut şi-apoi să m or!
Frunză verdi lemn uscat,
Am visat un vis ferice
D i părinţi sunt dipărtat, Sunt eu de vină, mamă,
Noaptea de alaltăeri,
Şi din neamul lipădat Sunt eu de vină acum ? Dumnezeu părea că -m i zice:
D i streini tari-s mâncat. E l n i a întâlnit odată » Vreau să-ţi dau ori-ce tu ceri.
Şi di dinţii îs prădat. In zori de zi pe drum ;
» Vrei fit aur? Vrei putere ?
Mă silesc din zi, în noapte, Glumind m a strîns de mână,
» Glorie, coroni, m ăriri?
Ca si-’mi fac streinu frate Ş i ee-i dacă m’a strîns? » D in a Ceriulm avere
Şi streina soţioară, Sunt eu copilă mică * Din ce vrei împărtăşiri?
Ca s o string la inimioară. S ă -m i fac din glumă plânşi
» Muritor prin soartea voastră
Dar' streina-’i ca alghvna, Era să- l las măicuţă,
y Eu te fa c nemuritor /«
Când îi dragoste mai dulce, Cu glume, şi să tac; — Doămnel — zic — vecina noastră
Pune ghimpii şi să duce. Era să ţip obraznic, S'o sărut şi-apoi să mor*.
Ori-ce era să fa c ? N. Georgcscu.