Page 2 - Bunul_Econom_1905_00
P. 2
Pag- 2 ____________ ' BU N U L ECONOM Nr. 52
Vănt de vară ş’o bătut, curat numai într’un trup deplin sănătos Alte sate, alte case'
Florile s’o scuturat - poate exista. De aceea trebue, ca pe Intâlni-voi tot mereu;
- Pe George l’o ’mpresurat. viitor să se îngrijască mai mult şi în Numai tu vei fi departe,
Oile s’o spâirnântat • privinţa aceasta. Numai tu, sătuţul meu!...
Mare răcnet că şi o dat In a patra linie şunt chemate deo
Tot din cer până’n pământ. sebitele tovărăşii şi societăţi, să lucreze^ Sate, case mai frumoase
Domnul sfânt şi-o d’auzit pentru desvoltarea industriei de casă, Vriiu găsi.... Dar în zadar!
Pe pământ ş’o coborât dela care atârnă pe. cele. mai multe Tot la tine, casă mică,
, Şi la Gqorge mi-o venit, locuri une-ori însăşi înaintarea şi pros- Mă va ’ntoarce dorul iar.
Prea frumos l’o deşteptat perarea lor. - Trad. de P. DULFU.
, De ’ntrebat, l’o întrebat Când tamiliile, scolele, bisericile, --<!----
Şi din gură au grăit: ■ . tovărăşiile şi societăţile de tot felul îşi ‘
— Pa-le George, bun voinic, vor şti împlini datoria lor cum se cade '^Âsoc. pentru lit. join. şi colt. pup. ro'm“.
Ale cui sunt cestea oi ? faţă de acest ram economic, atunci
— Ale mele ca ş’a tale, putem fi siguri, că nu vom mai avea Prelegeri economice la sate.
------_
Eu le pasc, tu mi-le creşti atâta pricină de a ne plânge despre (Urmare şi fine) *
Mai tare mi-le sporeşti. , greutatea timpurilor în cari trăim, căci •
Domnul din gură-au grăit: tot o să ne câştigăm »pânea cea de 12. Este de dorit ca comitetele
. —• Dar tu mie ce să-mi dai? toate zilele« şi aici acasă la noi, fără cercuale să procure şi ele, pecât e po
— La Ispas un bulz de caş; a mai străbate cu primejdia vieţii peste sibil, din mijloacele prpprii, din donaţiurii,
La Sîmzene două miele; ţări şi mări depărtate. etc. un număr oarecare de cărţi potri
La Sângiorz- un miel frumos. vite pentru popor, ca şi pe această cale,
Am dat acestui articol titlul «In
Să fii, gazdă sănătos dustria de casă — seceriş de iarnă«, rând pe rând, să se ajute augmentarea
bibliotecilor poporale în comunele unde
Ga şi viţa vinului şi iată pentru ce: să ţin prelegeri economice. \
Ca şi spicul grâului / Din cele arătate mai sus, ori-cine
Ca şi toamna cea bogată < se poate convinge, ce mare însemnă- 13. Mai departe este de dorit, ca
Cea bogată, ’ndestulată. 1 tâte are pentru economia şi viaţa chiar direcţiunile şi comitetele cercuale ale
Să-mi fiţi' sănătoşi . de toate zilele industria de casă, cu despărţâmintelor să stărue a crea şi din
Şi-ai lui Dumnezeu! care economii nostrii s’ar putea înde partea lor fondurile necesare, pentruca
letnici, cum am zis mai sus, mai ales seria prelegerilor economice să se poată
pe timpul de iarnă. Aceea ne-ar fi ţinea într’un număr cât mai mare de
Industria de casă, prin câştigul ce l’am avea după ea, un comune.
al doilea seceriş: «secerişul de iarnă«. 14. Este de dorit ca prelegerile
seceriş de iarnă. să se ţină liber, nu cetite, şi în mod
Femeile noastre dela sate şi până
, ' —*<=>»— : • acum au mai secerat iarna şi mai se cât mai practic. -
II. x:
ceră şi azi. Acest seceriş de iarnă al Spre acest ,scop tot ce se poate
Aşa'stând lucrul, este prea firesc, femeilor aduce foarte mult folos pen arăta şi experimenta să searete şi ex
ca să ne punem întrebarea, că oare tru casă în decursul anului întreg, pen perimenteze, aşa s. e.:
cum am putea scoate pe acest copil tru-că din tortul acela, pe care îl torc a) Referitor la cultura pământului,
maşter, sau mai bine zis «cuiul strein« ele, se fac nişte albituri bune şi trai se vor arăta diferitele soiuri de maşini
din casele noastre? Eu cred, că pentru nice, cari sunt' de înzecită vâloare faţă şi rechizite agricole, şi unde să poate,
aceasta in prima linie este chemată în cu acelea, ce să vând prin boitele ji să vor pune şi în lucrare, ca cei pre
săşi tami’in, care după cum am văzut doveşti. , zenţi să se poată convinge de avanta-
şi în' trecut a dat dovezi însemnate Dacă femeile noastre pot să se giile lor.
despre aceasta destoinicie.
cere şi iarna şi după secerişul lor, să b) Totaşa se va proceda la pre
. Dacă familia a fost în stare. în punem cazul, că fiecare familie poate legerile despre pomărit, arătând cum se
trecut,' când nu era înzestrată cu atâ să câştige numai câte 50 coroane pe face în realitate sâmănatul pomilor, stră
tea cunoştinţe de totfelul, ca să şi îm an, oare bărbaţii pe lângă îngrijirea vi mutarea, altoirea şi formarea coroanei
plinească aceasta datorie de viaţă a sa,
telor, n’ar mai putea câştiga si ei măcar lor, etc
pentru-ce şă nu fie astăzi, când ea nu de câte un pachet de tăbac, după cum
numai că e înzestrată cu tot felul de se zice? Eu cred că şi bărbaţii ar mai c) La cultura viei se vor arăta d.
, cunoştinţe şi din earte, ci chiar şi cu putea câştiga câte ceva în serile cele e. cum se face rigolarea pământului
mai multe din cele practice ca în trecut. lungi de iarnă, numai voie atragere şi altoirea'viţei, etc. *
'' d) La cultura legumelor se va
In linia a doua este chemată, şcoala, ceva deprindere trebuie să aibă. arăta diferitele soiuri de sămânţă mai
ca să lucreze pentru desvoltarea indus
lo a n Georgescu alese şi însaş exemplare din legumile
triei de casă, după cum zice şi prover
bul bine cunoscut: «că mr pentru şcoală, cele mai frumoase şi mai rentabile, etc.
ci pentrn viaţă învăţăm». Nu numai în D R U M E Ţ U L ej La stupărit se vor arăta s. e.
şcoalele noastre de fete să se îndemne — C Â N T E C Ş C O L Ă R E S C . — coşniţile sistematice, diferitele soiuri de
la cultivarea acestui ram de reculegere rechizite şi maşini practice, şi aşa mai
naţională, ci şi în cele de băeţi, apoi Bun rămas, căsuţă dragă, departe se va proceda *şi referitor la
în cele economice şi de repetiţiune să Ulicioară, bun rămas! alţi râmi agricoli.
se deprindă cât mai mult apest ram Dumnezeu vă aibă ’n ştire, 15 Despărţămintele, cari' dispun
de mare însemnătate naţională. Tată, mamă... eu vă las! de schiopticoane, • vor fi rugate să le
In a treia linie ar fi chemată bi pună şi în serviciul prelegerilor econo
serica ; ea, care până acum, p e- ckle Rătăcind pe căi străine, i mice. ,
mai multe locuri, a lucrat numai pentru . Multe-amaruri am să trag; 16. Comitetul central îşi va da'
mântuirea sufletească a credincioşilor Unde ’q lume să mai aflu concursul său pentru' procurarea de
sei. Este însă constatat, că un suflet Cuib aşa de scump şi drag ?... - diapozitive cu caracter' economic din
