Page 3 - Bunul_Econom_1905_00
P. 3
Nr. 52 BUNU L ECONOM Pag. 3
suma ce eventual nu va putea fi dis Cu clo’ diru de-a dreapta, culturei ungare să plânge autorul, spu
tribuită, conform acestei programe, în Cu pâharu. de-a stânga, nând, că de hu era ea, nu s’ar fi
scopul prelegerilor economice Din clondir turnându-ne, putut întâmpla, ca ramura cea mai
Comunicând' onoratelor direcţiuni Din gură grâindu-ne: însemnată de producţiune a Ungariei
această programă de acţiune, le rugăm , Voi patru colindători, . sâ fie aşa de negligeată, încât jabia
să binevoiască a lua — cu ajutorul Vă alegeţi doi în 15 ani (1878— 1892) a crescut
comitete lor cercuale — toate dispo- Din voi, importul productelor brute în Ungaria
ziţiunile necesare pentruca prelegerile Doi din voi mai tinerei, cu 40%, cu toate că nici creşterea
să se poată începe cât mai îngrabâ. Şi săriţi în cea grădină: cea mare a populaţiei, nici avântul
Rupeţi fir deosebit al industriei n’au condiţionat
îndeosebi le rugăm: >
De calomir această urcare. Dacă prin uniune i-a
1. Sâ ne propună drept conferen Şi-o steblă de busuioc, fost cu putinţă Austriei si-şi apere aşa
ţiari persoane probate şi conştienţîoase.
Treceţi. de bine -industria, încât, cu toată cre
2. Pe baza programei genejale să Mergeţi şterea relativă a populaţiei, totuşi i-a
compună programa specială pe sama La fântână, succes să ţie aşa de departe influinţa
despărţământului, stabilind comunele în La fântână lui Iordan; importului de mărfuri străine, de a
cari sâ se ţină prelegerile, timpul când Muiaţi fir crescut' numai cu 4%; cu atât mai
să se ţină şi anume care membrii ai De calomir vârtos să putea apăra şi îngriji desvol-
direcţiunii să, prezideze diferitele con- J Şi stele de busuioc, tarea sănătoasă a producţiei agrare în >
fer€nţe (prelegeri). s Ş’apoi mergeţi colindând Ungaria. Dar industria austriacă nu sâ
3 Atât recomandarea conferen Doi pe urmă botezând; mulţumeşte numai cu asigurare a pieţii
ţiarilor cât şi programa amintită în Stropiţi casă, interne pentru productele ei, ,ci exportul
punctul precedent să ni-se prezenteze Stropiţi masă, ■: în ţările străine a crescut în acelaşi
pănă la 15 Ianuarie n. 1906. Stropiţi feţi timp cu 70%.
4. La alegerea despărţămintelor De coconi creţi: ' (Jngaria sufere, fiindcă uniunea eco
cărora li-se va distribui suma decâte Coconi/ creţi s’or pomeni, nomică s’a încheeat în numele agricul
K 100— în scopul prelegerilor econo- Mai frumos ne-or dărui turii ungare. De patruzeci de ani în
nomice, se vor avea în vedere: Cu daruri dela părinţi; coace aceeaşi părere domneşte in cer
a) , conferenţiarii destoinici ce se Stropiţi feţi curile conducătoare, cu toate că de atunci
vor anunţa din diferitele despăiiţămînte; De fete mari: multe ş’au. schimbat,' şi \ mai ales s’au
Fete mari s’or pomeni, v schimbat împrejurările economice ale
b) concursul ce ni-1 vor pune în
vedere direcţiunile şi comitetele cercuale Mai' frumos ne-or dărui Austriei şi Ungariei. Şi azi sunt mulţi
întru executarea programei; anume: prin Cu mârămi grele de fir: însă de părerea, că Austria ar fi un
firma voinţă de a organiza bibliotece Stropiţi feţi stat exclusiv industrial. Aceasta însă
De cei bătrâni :
şi agenturi poporale în comunele unde nu corăspunde adevărului, deoarece Aus-
se vor ţinea prelegeri, cum-şi prin an-, Cei bătrâni s’or pomeni stria produce a 5-a parte din produc
gajamentul de a face câte ceva şi din Mai frumos ne-or dărui ' tele agricole de cari are lipsă la apro
partea lor pentru augmentarea biblio- C’un colac . . \ vizionarea ei, iar Ungaria azi abia mai
tecolor ce vor înfiinţa, etc. > De grâu curat; expoartâ în Austria 18% din producţia
Pe colac veadra de vin, întreagă agricolă.
1 Deodată cu rezoluţiunile ce se va Fie galbenul' de plin,
da despărţămintelor, li-se vor trimite şi C’aşa-i legea din bătrâni, Ar fi însă o . nedreptate să faci
statute şi regulamente, cum şi publica- Din bătrâni, din oameni buni. respunzâtoare pentru durerile agrieul-
ţiunile de cari Asociaţiunea dispune, în Bună vremea ’n aste case, turei ungare, numai uniunea vamală. Nu
scopul de a pune bază bibliotecelor La mulţi ani cu sănătate mărul proprietarilor şi arândatorilor s’a
poporale. . „> împuţinat dela 1870 încoace cu 118.235
Că-i mai bună de cât toate.
Din şedinţa comitetului central al inşi ; dar nu numai numărul proprieta
AsOciaţiunii, ţinută în Sibiiu la 12 De rilor ci şi acela al proprietăţilor a scă
cemvrie 1905. zut. In Austria se plăteşte mai bine
Ruina agricultura, căci acolo ea să sprijineşte
£ostf Sterca Şuluţu, l#an I. Lăpâdatu,
prezident. secretar II. proprietarilor de pămînt din Ungaria. pe massa meserieşilor. Dacă agricultura
ungară ar fi avut o desfacere aşa de [
C Q t i N D Ă. Agricultura ungară este aproape sigură • pe piaţa austriacă precum are
bunăoară industria austriacă la noi, ori'
de ruină. Tot al doilea jugăr de pă
Astă seară-i seară mare, ^ mânt nu mai este al proprietarului, ci dacă agricultura ungară s’ar fi bucurat
de preţuri mai bune, atunci de sigur nu
Florile dalbe, al creditorului, iar al tVeilea jugăr ă se îngropau în aşa datorii mari economii
Seara mare-ă lui Crăciun ajuns în mâna capitalistului străin. Na
Florile dalbe, ţiunile cari trăesc ,în Ungaria îşi con ungari:
Când s’a născut Domnul bun, sumă toate venitele, fără ca averea na In vreme ce meseriile vechi un
■ ■ 1 Florile dalbe, ţională să se poată întări din economii. gureşti au dispărut, industria mare nu
i . NoPumblăm - Aceste lucruri le dovedeşte cu priso sa desvoltat. V
Să colindăm sinţă cartea de curând apărută â lui Cu tot ajutorul statului, industria ..
P’astă noapte ’ntunecoasă. Iuliu Raţ: «Ruina materială a proprie ungară nu poate ţinea pept ca indus
Pe cărare-alunecoasă, tăţii din Ungaria«. tria austriacă cartelată adecă organizată,
Nimerirăm l’astă casă, Lucrarea să bazează pe date sta însoţită.
L'astăcasă, l’ast domu bun. tistice cari destâinuesc o gramadă de Cartea lui Raţ niai scoate la iveală1
Domnul bun, jupân (cutare) adevăruri triste. un lucru foarte interesant, şi anume, că
El de veste cum prindea, Să ştie că Ungaria are cu Austria marile proprietăţi şi fideicomisele (le
înainte ne eşea unire vamală. Asupra urmărilor rele, gatele), în loc să dea înapoi adecă să*
C’un clondir plin de rachiu : ce a avut această uniune asupra agri- se parteleze, ele au crescut. In 1869 /
