Page 4 - Bunul_Econom_1905_00
P. 4
■ >, <1... '| .. ' ... '!•' ' . .V". M.l,I I ■ ■ -I
, ?Pag. 4 B U N U C E C O N O M . Nr. 52
' fideîcomisuriie au fost în întindere de In privinţa) cuvântărilor ce se - vor Revoluţia ,din Rusia.
jpumai 463 mii jugăre,pe când la 1896. rosti, veţi băga însă de scamă, sâ nu
. eîb s’au 'sporit ia 2 milioane 400 de cadă în cele două excese, de 6 potrivă Luptele din Moscva. In centrul fos
mii jugăwe. Averile bisericeşti s’au ridi- .de rele, la care sunt.expuse. Unul este tei capitale a Rusiei s’a stabilit liniştea..
„ cat dela 1 mîlio.n 288 mii jugâre la 2 când • vorb:rile sunt neînsemnate, ,sar-_ In .provinţă însă revoluţionarii continuă
milioane 500 mii jogăre. In raportul în bede şi lipsite de interes; iar cel-l’alt, măcelurile asupra 'jidânimer. Cartierul
care s’au pustiit micii proprietari nea- când deşteaptă în ascultător închipuiri Presnaja, unde sa postaseră revoluţio
târnători, a crescut numărul desmoşte- primejdioase^ iluziuni. ce nu se vor îm narii a. fost încuojurât de numeroase
ntţilor proletari agricoli, muncitori şi plini, dar care ajung sâ i desguste- de trupe provâzute cu tunuri, • cu revol
- slugi cu existenţă nesigur^.Consolidarea starea lor şi şă-i îndrepteze pe căi gre vere şi cp muniţiuni de tot felul Ar-
statului‘ungar modern a îngreunat dtp şite. Pentru a înlesni să vă feriţi de: teleria .a dat foc de trei părţi, a gonit
ce în ce mai tare agricultura, încât azi aceste rele,- vă arăt. aci mai multe su-, pe revoluţionarii, cari ascunzându-şe prin
din întreg1 venitul curat/ al averilor din biecte, despre cari puteţi vorbi cu folos cas? deveniră arestaţi. Mai multe case
Ungaria 50.2% (mai bine de. jumătate) şi pe care le puteţi recomanda şi celor furâ bombardate şi au Idat foc. Fabrica.
îl mâncâ carneţele datoriilor întabulatţ; laite persoane cari ar voi să le desvolte. Procborov a suferit mari daune. Au fost
şi dările. Datoriile Intabulate dau suma Trăind de atâţia ani în .mijlocul arestaţi 600 de revoluţionari; .^jumârul
de 8663 milioane, adecă fac 56% din .sătenilor, le cunoaşteţi bine’ /fir^ia mo caselor bombardate este: pestei 60.
întreagă vaîbarCa pământului .care e rală şi fizică, cum .şi- păsurile. Nu vă Foaia engleză »Standard« publică,
preţuită la 15,376 milioane Coroane. . sunt străine de ' sigur nici cauzele cari că după foile dih Moscva în urma ul
Dacă scoatem din socoteala asta pă le-au provocat, aşa că nu vă va fi greu, timelor. tulburări numărul morţilor a tre
mânturile legate de fideipomişe cari de pe deoparte a deosebi pe cele â căror cut peste 20,000 mai ca samă femei şi‘
regulă sunt neînsărcinate cu datorii, ve • înlăturare este mai grabnică, iar pe de copii.
dem că datoriile intabulate ^să urcă la alta a alege) atât felul în care să le , Jn Basarabia. In Şculenii români
72% (3 din patru, părţi) a întregii' cuvântaţi, cât şi (mijloacele cari să ducă 40 de huligani atâcară orăşelul Şculenii
valori a pământului din Ungaria. *• mâi repede la izbândă. ruşi, dând foc'la casele ovreeşti de pe ,
Cele expuse de autorul acestei > In aceasta privinţă, ştiţi fără îndo imului Prutului. Huligani) au aruncat rr>ai
cărţi de valoare sunt o dovadă tristă ială că nici, o schimbare, nici o îm- mulţi copii de ovrei în' Prut, însă ţărani
despre vii-torul ce’i aşteaptă pe micii şi bunăţire, nu se poate introduce în viaţă români săria în ajutor şi goniră pe hu
proprietarii mijlocii de pământ ai Un- poporului,1 dacă nu e -adâptată firei şi liganii^ împedecând astfel măcelurile.
' gariei. " / -.. ’ priceperei sale. Cunoaşterea adâncită'a Luptele îngrozitoare în Varşovia.
acestora şi a împrejurărilor cari le-aii O mare bandă -de ţărani prădând mai
determjnat, e o condiţiune de căpete multe viile dinprejurul oraşului s’a în,-,
De pe Domeniile Coroanei. nie a ori-căr^i transformări de acest lei. căierat la” luptă cu un detaşament- de
Tntfe altele, veţi'iţiuegr socotcâlă de, soldaţi-artilerişti. Acpstia ţinură jupta
DI Ioan Kaî i n d erurpresidentul Aca ceea-ce v’am spus în atâtea rândari. că până sosiră şi fură baricadaţi de o
demiei Românedrn Bucureşti, şiadministrator 'pficinşt pentru care sătenii nostru nu companie de cazaci. Răzvrătiţii s’au
al domeniilor Coroanei, ,â' adresat tuturor
agenţilor d® pe moşiile, cari formează pro pot progresa în măsură în care 6 cîo- ascuns într’o casină, însă au fost' mai
prietatea Maiestăţii Sale regelui C ar o I, un rimj nu e aţâţ lipsa de părpânt, cât lipsa toţi prinŞrde cazaci şi omorâţi; foarte
circulariu, cu privire la aceea ce au a face de Cultfiră, de regţiilâ, şi de economie puţini scăpară vji; 12 revoltaţi au fost
, pentru a lumina ppporui, a‘t âduţe la dor in lucrări şi în viaţă, îmgenere, arestaţi şi duşi la penitenţiarul din Var
de. m unci şi la'chibzuiala buna în ce pri- Astfel, acolo unde sătenii au con şovia. In Odesşa răscola aproape s’a
veşte Întrebuinţarea prisosului muncii safe aşa
ta sâ nu ducăJ, lipsa'In viitor. Circularul e ducători harnici, cu preotul învăţătorul liniştit. Din - Rusia s’au refugiat peste;
plin- de poveţ® hune, -cari pot fi-aplicate. şi la. şi fruntaşii mireni înainte, sunt mai însu 15000 ovrei prin’România, cu deosebire
popot ul nostru, de aceea îl reproducem în fleţiţi . pentru, orice lucru bun, îhfrâng în oraşul Iaşsi şi în orăşelele şi satele
întregime, după cum urmează: ' mai uşor greutăţile timpului şi se deo din prejur. — Astfel populaţiunea' Ro
Ne aflăm în mijloculţ iernii. sebesc prin rânduialâ şi disciplină] Am mâniei s’a înmulţit din nou cu lipitori
Sfârşind îucrărite la câmp, locuitorii avut prilegiul să văd cu bucurie, când de cari avea destule.
. dispun de mai mult timp liber. Unii nu/ '-«târând - la Domeniul Ruşeţu
vor avea aproape nimic de făcut, iar- , Că locuitorii, cu toată lipsa din anul
alţii se vor îndeletnici numai cu îngri ţmeute'duc la mâciniş porumb de acum
jirea Vitelor .şi cu alte prea puţind şT 2 şt chiar 3 ani, ceea ce e o dovadă Lupta conţra alcokolismului. Foaia „Szkola“
neînsemnate treburi casnice. câ au ascultat de poveţele, ce li-s’au
■dat, şi Că au pus la o parte priâosul din Lemberg publică un lung articol despre
Fiind-că ţinta noastră a fost infl^inţele stricăcioase ale băuturilor alcohci
tot-d'eauna propăşirea sătenilor ..de pe din anii buni. li ce, din care extragem următoarele: In An
Domeniul Coroanei, cred nimerjt a re , . Este drept, că s’a făcut mult pentru glia s’a înfiinţat o reuniune, ce consta din-
veni asupra unora din instrucţiunile ce populaţiunea rurală, şi ne-am dat şi noi 70,000 membri, cari în senzul statutelor apro
v’am dat, atlf verbal cât şi înscris. toatâ i osteneala, dar’ suntem departe de bate şi de guvern conjucră de a scăpa tine
adevăratele roade Din această cauză,
/ Vă atrag atenţiunea în spdcîal asu nu trebuie să slăbiţi acţiunea dvoastră, rimea de daş'hanul cel mai mare al omeni-
pra conferinţelor şi şezătorijpr, şi vă invit -'mai cu seamă că cei mai mulţi sunteţi rei, adecă de băutura sprtqoaselor, căci aces- (
a lua măsuri' ca acestea să se ţină cât eşiţi din popor şi fiind tineri, trebuie tea ruinează multe vieţi. -Această reuniune
mai des, mai cu seamă că veţi avea şt- .sâ aveţi inima caldă. Nu uitaţi de ase are in toată ţara încă vre-o 5000 de -snbre-
<l-v. şi ceNlalţi impiegaţi mai rpultă menea, că încurajându-vă farâ încetare, uniuni, aşa încât numărul, total al membrilor
Treme de cât vara. Vă veţi înţelege de de când aţi intrat în serviciu, am avtit este aproape 5 milioane. Cu profitul ce rezultă
asemenea, cu preoţii, învăţătorii şi cei în vedere, pe lângă interesele Dome-, dm micile, taxe de membri ei procură: dife
lalţi fruntaşi, cari neau dat şi altă dată. niului Coroanei, munca şi' dragostea ce rite eărţi folositoare d e , lectură, ziare, aran
tot sprijinul fcf^călăuziţi fiind de o vred veţi pune, ca buni Români, .-pentr^ în-, jează dese petreceri, dau ooiţcerti, fac ex-
nică rîvnă pentru binele obştesc, şi veţi tăujrea morală şi materiala a sătenilor cursiuai, jocuw gimnastice şi alte distracţii
stabili împreună un program, în care de pe ele. ca să producă plăcere tineretului, Datele re
se între subiectele ce se impun mai mult. . ■. .■■■ 0 h wn i) lative la binefacerile ce rezultă mîntrebuin-
