Page 5 - Bunul_Econom_1905_00

tând tinerimea beuturile ?îeohoiice, sunt uimi- In su lă că u tă to a re. In lacul Mano-
tor de mari. Profeso'iil Uerame preşedintele; tibah dia America nordică este o inzulă, care NOUTĂŢI
reuniunei centra!^ a făcut studii de observare noaptea cântă, dând nişte tonuri 'jalnice şi'
in un spital din Berlm asupra mai multor dulci. Locuitorii âstor inzule nu voesc nici ■%= la. mxmărtil de faţă să alătură'şî un •:
■Copii în etate de 14—16 ani cari beuseră al- să se apropie măcar-de ea, în credinţa } că mandat postai pentru înlesnirea trimiterii
cohol şi cărora li se da chiar ca leac'vin acolo locueşte un Zeu vorbitor. Cauza tonu­ abonamentului. ' Pe dosul mandatului să se
curat uneori la ameazi şi seara. Rezultatul rilor auzite sunt stâncile de quarz, de-alungul ' însemneze numărul fâşiei sub care au primit
Observărilor a fost, că copii Cei ce luau vin ţărmtlor. Pe lângă maluri sunt bănci de ni­ foaia până acum; iar’ oei-ee abonează fără de '
deveniră: aproape surzi, somnuroşi, facultatea sip fin de quarz, .boabe tari, cari să izbesc a fi avut foaia, sunt rugaţi' să scrie legibil
de judecare li să slâbţa, n’aveau pofta de de stânci şi dau ua sunet ea oţelul lovit de numele, locuinţă şi posta ultimă. '
lucru şi erau friguroşi. A mai recunoscut cu ciocan. După cum joapă valurile, aşa' să mlă­
observările sale Demne: fă fiind părinţii be­ die şi cântecul nisipului, cadenţat şi cu mii O o rd in a ţiu n e m in is te r ia lă face
ţivi sau băutori netUmpătaţi şi copii lor se de. tonuri, Ca multe clopote cari cântă în cunoscut, că aceia cari fac negoţ, ambulant
fac aproape mai toţi pătimaşi de alcohol, ba depărtare. Călătorii duropeni opresc noaptea prin ţeară cu cărţi, chipuri etc. trebue s ă '
deseori se naşe 'debili, gheboşi sau scrofuloşi corăbiile şi 'ascultă acest cântec — mai ales aibă licenţă (învoire) deia ministrul de interne. .
şi de să dedeau' şi ei cu1 beuturile acestea când bate vântul din nord, — par că sunt Aceia cari fac negoţ ambulant cu ziare şi
diabolice-âleoholiee capătă chiar întineţeţe: şoapte prin văzduh, nişte plângeri pline de reviste, trebuie să aibă, licenţă dela viceco-
slăbiciunea de -nervi, sgârriuri, apoi devin melancolie şi nespus de dulci. „ mitele (viceşpanul) comitatului respectiv.
1 * ' ■ j - ■
sutzi tâmpiţi la minte, Dr. Demme a făcut
Calea fera tă B raşov—Făgăraş.
mai^ departe în decurs de 28 de ani obser­
Congregaţia comitatului Braşov a votat suma '■
vări stat stice familiare asupra 10 copii din
familii, ai căror tată şi mamă, sau unul din INVITARE IA ABONAMENT. de 100,090 cor. cu care va lua acţii dela
societatea care edifică hnia căii ferate dintre
doi erau beţivi şi lâ a ’ţ i ; 10 urţnşsi din fa­
Braşov—Făgăraş. , ,• - 1 \
milii deplin sănătoase şi nealcoholice. Din ’ ■ ■ 1 * " •'"'i ^ ‘ ■■ ■ % .. / ■
căsătoria celor l€h dintâiu să născură 57 din Bunul Econom F arm acie nouă a -deschis dl laneu
a celpr din urmă 61 de copii. Dmţre cei 57 Petroviciu în comuna Şeitin. Să le fie am hte
' revistă pentru agricultură, industrie şi
de prunci murită curând după naştere din Românilor din acel ţinut. . r’*'
comerciu.
cauza slăbuţei lor construcţie 11 apoi 8 de­
C orpul învăţătoresc dela şcoala
veniră idioţi, 13 epileptici, 2 surdomuţi şi 5 A P A R E IN F IE C A R E D U M IN E C A
gr. or. din Sâlişte invită la Producţiunea ce
aproape cuprinşi de epilepsie,. 3 continuu bol­
Cea mai ieftină şi totsdată, unicat foaie ro­ o va aranja cu elevii şcoalei Marţi, în 27 >
năvicioşi, 5 cu o , construcţie fizică âbnormală,
mânească ca organ de publicitate pentru Decemvrie 1905 (9 Ianuarie 1906) a treţa
iar abea 9 au fost urmaşi sănătoşi la minte
toate reuniunile şi însoţirile' agronomice din zi ţie Crăciun în sala festivă a şcoalei d:n foc.
fi la trup. Aşadaţă jdin arborele prim familiar
■ ;'v ..... .....~ ţeară.----- : începutul la 7 ore sara. Venitul curat e des
(al beţivilor) nurrtai 17^/ff afiş fost normaU dar
ţinat bibliotecii şcolare- _,
84% • nevoiaşi :;Şiî'.schUttyf.- -©ţa•• al- doilea, Abonamentul eostă: - , . -. ... ■
familiar al cumpătaţilor de beuturispirtjioase,
Pe a n u l întreg ■ 4 coroane B ucovina in pericol. Rutenii din
să născură 6'1 de prunci, dintre care 3 muriră
pe ju m ă ta te 2 coroane. Bucovina aşezaţi spre Nord cer a fi alipiţi '
de slăbiciune trupească, epilepsie aii' căpătaţ,
P en tru R o m â n ia 10 lei. pe a n . la Galiţia. Scopul acţiunii^ este, că ţţptenii
2, bolnăvii ioşi au fost 4, dar nu idioţi şi
voesc a scăpa de concetâţemrea cu românii
prin urmare 50 de ramuri (odrasle) familiare şi de a deveni mai tari faţâ de Polonii din
s’au desvoltat şi au crescut normal. Au fost Publică ori' ce fel de articli de cuprins
Galiţia. Intel gînţa şi studenţimea română din'
deci d n aceştia 83% urmaşi sănătoşi şi 17% agronomic, industrial, economic, şi cultural, Bucovină protestează cu energie contra aces­
Vutuai suferinzi. sprijineşte şi promovează învăţătura şi pro­ tei mişcări. Au mers deputattuni la guvern
păşirea ţăranului şi a fiilor lui p e- terenele
Tot la acest rezultat de constatare au şi la mareşalul ţerii, apoi au trimis telegrame
aceste.
ajuns şi alţi media vestiţi din Helveţia, din prin înaltul. Metropolit la Majestaţea Sa Îm­
Preţul abonamentului atât e de mic şi
Franţa etr. şi thar congresul internaţional păratul Francisc. Prelaţii români din Bucovina
neînsemnat, încât abea să acoper spesele d e
pentru antialci holism din Budapesta ţinut în fac, rugăciuni în biserici şi mănăstiri pentru
editare.
Septemvrie 1905 a prezentat atari constatări izbânda românilor.
Cu toate acestea dacă numărul ceti­
şi au adus hol ăţîri ca organele statului, au­
torilor şi al abonenţilor s’ar mări în propor-, Majtraotarea Foişpajwlul Eovics., Pre­
torităţile^ locale ’ si cu deosebire preoţimea
ţia serviciului cel face pe lângă acest preţ cum, publică foaia Pop, Român din Bpeşta şi
prin predici şi dăscâlunea în şcoală se caute,
mic, am putea îmbunătăţi foaia aceasta şi alte ^iare româneşti şi maghiare din patrie
zi de zi elemente şi mijloace pentru desră-
prin represintaţia de icoane de tot felul. corniţele suprem nou denumit în comitatul
dăcinarea acestui inimic pu stitdr (alcoholuliii)
Acesta este şi scopul nostru de a o Hajdu Dl Gustav Kovâcs, venind la Debreţin -
pentru neamul omenesc, dar să recere ca
face cât se poate de folositoare şi inte­ a-şi ocupa scaunul de ffiispan a doua . zi de
aceşti factori să fie mai întâiu ei model de
resantă. anul nou (2 Ian. 1906) cu' tr.enui de seara,
cumpâţare nealcoholişti şi fără a ■ lăcomi la
Ca să ajungem la aceasta avem lipsă a fost întimpinat la gară de o mulţime de
băuturi'spirtuoasp (alcoholice).
de conlucrarea tuturor, şi aşa, şi de sprijini­ oameni, cam 2000 orăşeni, inteligenţă, ţărani,
*
rea ei prin abonamente ‘Cât mai număroase. studenţi şi din toate clasele sociale, şi in
liism a rck şi n u m ă ru l 3 . Numărul De aceia ne luăm voie a deschide cu 1 Ia­ loc de a’l saluta sau a-'i face ovaţiuni, a fost
3 a avut mare însemnătate în'viaţa lui Bis- nuarie 1906 v, un nou abonam ent, ru­ înhăţat îndată ce să scoboră din vagon, hui­
marck. In msigniile familiei sale sunt 3 frunze gând pe toţi Onor. abpnenţi a-şi reinof abo­ duit şi băut cu petn şi cu ciomege, l’au căl­
de frifoju şi 3 frunze de stejar. Bismarck a namentul,, şi pe iubiţii cetitori a se abona la cat cu picioarele, iau rupt 2 degete dela
avut 3 copii: Herbert, W ilhelm şiM aria. El revista noastrâ şi a o sprijini. mână, apoi l’a pus într’un car mortuar şi l’a
a avut 3 moşii: Fridrichsruhe, Varzin şi Schdn- dus în oraş, de unde a fost transportat sub f
Cu distinsă stimă
hausen, A luat parte la 3 războaie şi a în­ pază de medici şi soldaţi Incasa de sănătate-
cheiat 3 tractate de pace. In caricatqri el e din Budapesta. ' %
Adminîstraţiunea.
făcut cu 3 peri pe cap. Tripla alianţa e Guvernul de sigur va introduce o mare
opera lui. . ■ . :••*'■■■ investigaţie contra celor-jce au înşeenat aceiştfc %
în.itnpiflâre.