Page 6 - Bunul_Econom_1905_00

Pag- 6 BUNUL ECONOM Nr. 52

R e u n iu n e a ro m ă n â d e c â n tă ri şi a nimerit-o pe fată tocmai în inimă. Săr­ T ren a ta c a t ş i je f u it. La Rosdel-
d&n O văştie Invită la convenirea socială mana fată a murit după vre-o câteva clipe. niţ în Basarabia, revoluţionarii au atacat un
împreunată cu tombolă, ce să arangează în . * ■ tren de postă şi l-au jefuit, luând din el 3
presura anului nou în sala hotelului Central, JPrim ejdia păcurarului. Cetim în pachete cu monede de aur in sumă de 9600
începutul la 8 ore. Cine doreşte să ia parte • Tribuna* următoarea întâmplare interesantă: ruble, bani destinaţi pentru banca din Chişi-
la această petrecere să se privească prin Departe, departe între munţi, acolo îşi pe­ fleu. Să zice, că personalul trenului era în­
aceasta de invitat, deoare-ce invitări speciale trece viaţa păcurarul român. Abia dacă odată ţeles cu revoluţienârii şi le-a. dat chiar mână
nu se fac. de două-ori pe an coboară în sat, să dea de ajutor.
- * ./ sama stăpânului. Ioan Todoraş e păcurar şi ■ *
Toba v a b ate. In virtutea unei po­ d, în munţii Bihorului, la Budureasa. Grijeşte J? rem iâ re d e v ite î n L u g o j. Reu­
runci a ministrului visteriei ţării, direcţiunile de oi. Zilele trecute a făcut foc în gura niunea economică a comitatulu Caraş-Severirr
financiare au luat măsuri că dela 2 Ianuarie unei peşteri, unde să retrăsese dinaintea ur­ a aranjat în 29 Decemvrie a. c. la Lugoj
1906 încolo să se extcveze ori cine pentru giei vremii: a frigului şi vântului. Când mai premiate de vite bine reuşită. Vitele aduse
cea mai mică sumă de bani cu care ar fi înceta vântul, i-se părea că aude clopotul au fost prăsilă excelnntă a soiului, de vite
dator statului. Toţi aceia deci, cari ar fi în dela mica biserică din sat. Dar nu numai Bern-Lugoj. Primul premiu l-a câştigat eco­
întârziere cu ori ce sumă afară de darea di­ sunetul clopotului, ci şi alt sgonrfot —- pri­ nomul lugojan Nicolae Andeiu pentru o vi­
rectă (porţia împărătească) — să grăbească mejdie — auzise. A sărit în picioare.« Ştia ţe* de Bern pîstriţâ în etate de l 1/’* ani, care
a plăti pentru a nu li-se aduce la câsă toba- că i-a venit duşmanul seu şi al turmei sajet pentru vita premiată a cerut 1000 coroane
* ursiill Ursul care de câte-va z le îi zeciuia râu ca preţ de vânzare. Cele 2 premii II. le-au
30 oam eni îngropaţi sub u n m ăi. turma. L’a văzut şi prin întunerec. S’a repe­ obţinut Nicolae Iorg i şi Francisc Erde’yi
O mare nenorocire s’a întâmplat Mere uri spre zit asupra lui cu bâta. Loviturile grele însă economi din Lugoj. Cele 2 premii III. le-au
Joi noaptea în dealul numit Sărărie, dintre nu-1 prea ameţeau pe urs, care avea căpăţina câştigat A. Erdmann şi Iobu Geju econom
Cărbunesti-Surani şi Ocnesti, judeţul Prahova. tare. Ci furios, ursul se repezi asupra cioba­ din Lugoj, Premiul IV. l-a căpătat George
O ceată de mai mult de 30 de inşi s’a dus nului. O luptă desnâdăjduită se încinse între Petrescu, Iosif Sintescu, A Erdmann, Fr.
să fure sare din numitul loc. In 'momentul cioban şi urs. Ciobanul căuta cu ori-ce preţ Feimann, George Rusalin şi Nicolae Staneiu
insă pe când scoteau sare, malul s’a prăbuşit să ajungă a pune mâna pe cuţit, sâ’l îm­ Diplome de laudă âu primit George Szvobodâ
şi aproape 30 de bărbaţi şi femei au fost plânte în urs, iar acesta îşi adâncea tot mai şi Iosif Catescu locuitori în Lugoj.
îngropaţi de vii. tare ghiarăle în umerii păcurarului. In clipa *
asta se auzi o detunătură. Fiiul de 12 ani
al păcurarului trase, aşa la noroc, cu puşca. C ă să to ria celor o b lig a ţi la ser­
D a to r ie d e 3 m ilio a n e -— ie r ta tă .
Dragostea pentru părintele seu îl îndemnase v ic iu l m ilita r . Ministrul de-interne Kns-
Directorul moşiilor statului din Arad a şters,
să tragă cu puşca în urs. Tot aşa de uşor t<5ffy, în conţelegere cu ministrul de honvezi,
în înţelegere cu ministrul de agricultură,
ar fi putut să nimerească însă si pe tatăl a dat un ordin, în senzul căruia cei obligaţi
restanţa de 3 milioane cor. cu care datoreau
seu. Dumnezeu i-a îndreptat însă bine mâna. la serviciul militar, aparţin clasei a IlI-a de
coloniştii ciangăi aşezaţi în comitatul Arad
Ursul mugi una, ghiarăle li slăbiseră şi de­ asentare şi cari între împrejurări normale s’ar
şi Cianad. Datoria li ;s’a sporit din ratele de
odată căzu la pământ ii, se rostogoli la vale. fi pbtut căsători /încă de la începutul lui Mar­
preţ, ce trebuiau plătite începând dela anul
Păcurarul scăpă, mulţumită glonţului pustei tie,-în cazul când s’ar fi găsit ne apţi pentru
1883. Coloniştii însă n’au plătit, restanţa
descărcate de fi ul seu. S’au aşezat amândoi > armată, dar’ n’au făcut-o din cauză stării de
li-s’a tot înmulţit, — dar acum a venit mi­
iar la foc. Tatăl, slăbit de perderea de sânge exlex, se vor putea căsători de la întâi u Ia­
nistrul şi, le-a iertat 3 milioane,....
adormi iute, iar fiiul iubitor îl străjui şi nuarie viitoriu şi fără | concesie specială. Or­
*
toată noaptea nu lăsă focul să se stingă dinul s’a trimis la comitate şi oraşe, şi s’a
B en x in ie f tin p e n tr u m o to a re.
privea la tatăl seu adormit, şi se gândea ce făcut cunoscut tuturor consulatelor şi amba­
In urma^îptrevenini ministrului de comerciu,
Crăciun trist era să aibă, dacă voia lui Dum­ sadelor din străinătate.
rafineriile de- petroleu liferează benzin iefiin
nezeu nu i-ar fi îndreptat bine mâna.
cu numai l6 coroane m<ja metrică proprie-- *
Să lăudăm pe Dumnezeul
tarilor de motoare,,r cari pot dovedi prin
* O a m en ii bolnavi folosesc cu succes
atestat că sunt meseriaşi ori economi mici.
F e a râ omenească. In satul Frauen- uimitor la boalele cele mai diferite crucea
Ca industriaşi mici să privesc aceia, cari ocu­
heim lângă Marburg trâeşte un ţăran bogat duplă electromagnetică R. B. Nr. 86967, care
pă în atelierul lor mai -puţin decât 20 de pentru aceea merită atenţiunea lumii întregi.
J cu numele Tschonder, a cărui cruzime e fără
lucrători, şi lucră cu mai puţină putere mo- Durerile de cap, de inimă, de stomac cât de
margini. El are un fiu, care acum e de 38
torică decât 25 puteri de cai, iar ca eco­ deosebite, cursul neregulat al sângelui, fer-
ani. încă' pe când fiul său era mic, la închis
nomi mici Să privesc aceia cari lucră pe un binţeala creerulu şi chinuitorul reumatism, pe
in grajd cu vacile şi l-a legat de iesle cu un
pământ care e mai mic de 100 jugăre cât. toatele vindecă acest aparat de minune. Pen­
lanţ de fer. Mulţi ani a trăit copilul în grajd
*■ tru dovedirea lucrului acestuia mă provoc nu­
cu vacile şi jibea în anul trecut l-a dezlegat
Toate’s cu p u tin ţă în lu m e a asta. crudul tată şi la încuiat în pivniţă. Acum nu mai Ja una dintre sutele de scrisori de mul-
In Budapesta s’a măritat săptămâna trecută mai trebuia să-l lege. căci nefericitul ajun­ ţămită ce îmi vin, cari îmi vestesc cu bucu­
o actriţă cu numele C. Priele de 74 ani, sese un schelet fără nici o putere de viaţă. rie însănătoşarea mai multor bolnavi: /
după un tinâr de abia 30 de ani. Ce fericire In tot lungul şir al anilor copilul a căpătat : Crucea duplă electro-magnetică, pe care
va fi şi în familia a~est,ei tineie pâiechi îşi numai odată pe zi mâncare, mâncare ca la D-ta ai binevoit a mi-o da, o port şi acum.
poate închipui ori-cine. porci. Ce da la porci, îi da şi lui. Acum gen- Mă simt mai în putere, zgârciurile la inimă
* darmeria a aflat din întâmplare pe băiat în au slăbit într’atâta, încât — după cum spun
în tâ m p la r e o r i rea voin ţă. Gaze­ pivniţă pe gunoi, zăcând în pielea goală şi cu cei din jurul meu, — atunci când vine în cipa
tele din capitală aduc vestea despre o întâm­ trupul plin de murdărie. Săzice, că bestialul aceea şi trece fără casă simt şi să ştiu, că a
plare dureroasă şi totodată foâite ciudată tată deaceea la închis pe fiul său şi la chi­ fost zgârciula inimă. Domnul Geza Boldog,
In Ujkert arândatorul Rosenfeld îşi curăţea nuit rţşa de oribil, pentruca să temea că băia­ care de 4Q de ani e epilepic (boală reaj, acum
într’una din dimineţile trecute puşca de vâ­ tul îşi va cere partea (vreo câteva sute co­ să Simte itîai bine şi în el vin tot mai rar
nat, când deodată, să zice, ar fi intrat în roane), ce a moştenit-o dela mamăsa. Pentru zgârciurile. Dnul Dnul Steinhtibel a purtat
casă Charlotta, fata cea frumoasă de 19 ani câteva sute de coroane, a sufent băiatul cele crucea nUmai 10 zile şi nu mai simte nici o
a îngrijitorului moşiei Simion Kun şi în acel mai mari dureri timp de aproape 40 ani. durere, e vioiu şi doarme bine. In sfârşit dl
moment sar fi slobozit puşca lui Rosenfeld, * Ştefani care în bătrâneţa s i sufere atât de