Page 1 - Bunul_Econom_1905_01
P. 1
Anul VI, Orăştie (Szâszvâros), 15 Ianuarie n. 1905. Nr. 1
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Renainnii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiinloi".
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n ia şi străinătate 15 lei pe an. în fle c a r e D u m in ecă . Abonamentele şt insertiunile se plătesc înainte.
văţături folositoare, şi în deosebi-, eco cunoştinţa fiecărui plugar-cărturar, me
d Z u n u i be, nomia de câmp, pomăritul, creşterea vi seriaş ori neguţător rom., spre orientare.
telor, stupăritul, vieritul etc. Avend însă în vedere multele spese
Cu numărul acesta s’a început nou Vom ţinea în curent pe cetitorii ce se recer cu editarea foii, şi preţul
abonament la „B lU lu l E con om " CU nostrii cu • toate afacerile bisericeşti şi neînsemnat de abonament, rugăm pe toţi
p re ţu l de 4 cor. la aA şi 2 cor. şcolare, cu esplicarea diferitelor legi pri abonenţu noştri să o răspândească cât
la ju m . ari. vitoare. la comasări, dreptul de apă şi mai mult în cercul cunoscuţilor lor, ca
Rugăm, pe onor. cetitori, cari nu fes, ărit. Vom recomanda cele mai bune să putem fi în plăcuta posiţie a o sus
voesc a abona foaia, să ne-o retrimită cărţi româneşti ce vor apărea în direc ţinea şi a o redacta conştienţios promi-
înapoi, ca să ne ştim orienta; ear cei ţiunea aceasta ai ă/ând cum, şi de unde siunei noastre.
a căror adrese nu sunt scrise corect la să se procure. Cu aceste salutăm pe onor. cetitori
nume, locuinţă ori posta ultimă, să bi- Vom comunica estrase din legile şi dorim ca anul nou să-l ajungă să
nevoiască a ne arăta urgent prin o co industriale şi comerciale, cum şi toate nătoşi la mulţi ani!
>
J
■
respondenţă, ca să le îndreptăm. ordinaţiunile ministeriale privitoare la Administraţia
Programul acestei foi este: a da economie, industrie si. comerţ. . „BUNUL ECO NO M 7
poveţele cele mai bune şi folositoare pen Voim a pune. J >ati aceasta la dis- - / — ;— -
tru ca poporul nostru să aibă de unde posiţia tuturor ca-cîcni.or de bine, cari Al XYHea
lua învăţătura de lipsă pentru creşte cu noi împreună doresc să conlucre la
rea bună, morală a familiei sale şi în înaintarea economică 'raţională a tăra- RAPORT GENERAL
> t
drumările de lipsă prin cari să poată nului român, de aceia, — rugăm pe toţi al Comitetului central al .Reuniunei rom.
mai cu înlesnire a ajunge la o stare cărora le zace la inimă această nisu- de argricultură* din comitatul Sibiiului
bună materială. inţă se binevoiască a ne sta în ajutoriu pentru anul 1903.
E)e aceea, şi pe viilor, ea va fi, or şi a ne trimite tot feliul de informa-
Onorabilă adunare generală !
ganul fidel al reuniunilor agronomice ţiuni de acest soiu, cum şi a ne cere
Mulţumită valorosului sprjin al tuturor
române din Sibnu şi Orăştie, răspân ori-ce fel fe lămuriri, pentru-ca publi-
factorilor grupaţi în jurul Reuniunei noastre
dind preş te tot locul feliuritcle lor. în cându-le se fie i ăspândite şi aduse la agricole, comitetului ei central posibil i-a fost
F O I T A Dară ştiţi voi Ţighilină Sănâtos de-acum se fie 1
*
. Cine este? Cine-i el? Dar’ gândesc eu; cum nu creapă
- ♦ Nici prin creştet nu ve trece Se mi 1 emână-averea mie.
C in e -i N u h ă m . Despre oameni d'aşa fel. *
(A n ecd otă p o p o ia lă ) Pun copil de ’ntrebi în Cracau, Când ne ducem noi la Cracau
Nici prin minte chiar sâ-ţi vină, Umblă ’ncoace, du-te, vină
Cine-i Marcu Ţighilină?
Un ovreu, de mult odată, Iţig Leib sin Bercu-anume, Hai Ja Marcu Ţighilină.
El răspunde: Ţghil nă !!
Cum vorBea cu mulţi tovarăşi de politica din lume Hai la Marcu Ţighilină,
După ce tot zise ’ntruna: ba şi da şi da şi ba, Marcu Herşu Ţ gh lină Haide metgern amândoi
începu se le vorbească el în urmă cam aşa : Este-un om aşa vestit Sâ-1 vedem căci nu-1 vâzusem
*
Cum nici nu s’ t pomenit, Cum nu l’aţi vezut nici voi.
Ştiţi pe Nuhăm? Cine-i Nuhăm!... Nici la Londra, la Viena , îmi făceam eu plan în minte
Nuhăm este un biet samsar Şi nici chiar la Bucureşti Cum sâ fie-anurne el:
Cu nevasta mea e frate încă un Marcu Ţighilină. Om spătos^ şi 'nalt şi sdraven,
Dar’ încolo e măgar. Dacă vreţi sâ ştiţi voi, mâi, Nici putea se fie-altfel.
După ce acuma Nuhăm Este ver de frate Vitrig Când ajungem noi la uşă.
Amândoi la drum ne-am dus. Cu nevasta ’mi cea dînţâiu Eu cu Nuhăm amândoi
Şi ne-am dus, ne-am dus noi bine
Ce bogat e Ţighilină Numai eată, hăp, d’odată
Cale lungă, nu-i pricină, Ştiţi voi, densul de ’mprumută Dă se între ca şi noi
Pân’ la Cracau unde sede
1 Nu ia altfel de dobîndă, Unul mic cu barba rară
Marcu Herşu Ţighilină. Numai sută pentru sută C’un caftan urît, slimos
*
Om bogat ce-i drept seracul, Chiar în drum de dai de dânsul