Page 3 - Bunul_Econom_1905_01
P. 3
Nr. 1 BUNUL ECONOM _______ ________ Pag. 3
In causa culturei rîmâloriîor şi a găti ţime de însoţiri agricole comunale, eu activitate în comune româneşti, şi lup-
telor de soiu ales, ne-am mârg nit pe lângă cele mai frumoase prospecte, fiind aju tându-se cu mari greutăţi, i-a succes a
a atrage atenţiunea asupra publicaţiUnilor mi
torate de reuniunea comitatensâ, dar*, înfiinţa în primăvara anului curent mai
nisteriale privitoare la d feritele morburi, de
durere, nea vând reuniunea comitatensâ multe însoţiri agricole, îndreptate spre
cari nu sunt cruţate aceste animale.
un referent român, care să propage şi binele ţăranului român.
Sti/păritul, acest bogat isvOr de câştig
în comune româneşti înfiinţarea de a-
pentru economi, mai ales dela editarea bro- Spre esemplu poate servi între multe
şurei «Cartea ştuparilor săteni» de R. S.mu, tari însoţiri, cercul activităţii reuniunii altele şi înfinţarea reuniunii pentru in
se numără şi el între treb>lă .îmbrăţişate cu comitatense de agricultură s’a restrîns,
dustria de casă pusă sub protectoratul
tot mai multă căldură de economii noştri. cu puţine escepţii, la comunele ungu A. S R. archiducei Isabella şi condusă
Ţinem a atrage şi la acest loc aten reşti şi nemţeşti.
ţiunea obştei noastre asupra cărţilor «Legea Despre favorurile materiale cari a- de dl Iancu, care pe lângă scopul mo
veterinară*, ce tractează diferitele morburi ale ral ce-’l urmează are şi avantagiu ma
sigur-â atari însoţiri membrilor lor, cred
vitelor, «Ţinerea vitelor» şi «Cartea stupari- terial, dând ţărancelor române bănăţene
că nu e de lipsă să vorbesc mai pe
lor săteni». posibilitatea'de a-şi valorisa ţesăturile.
(Va urma). larg, fiind aceste în general destul de
cunoscute. Ca esemplu poate servi reu Nu ştiu în ce legătură s’a putut
Reuniunea de agricultură niunea din Kisfalud, care fiind numai aduce activitatea dlui Iancu îndreptată
de 2 ani înfiinţată, totuşi a putut arăta prin înfiinţarea însoţirilor agricole nu
din Timiş. mai spre ridicarea stării economului ro
în bilanţul ei din urmă un câştig curat
— Răspuns la intimpinareadin n-rul 113 .,Tel. Rom.*— mân, cu convertirea datoriilor ţăranilor
de 40,000 coroane, care sumă se folo
seşte pentru scopuri agricole în fav o de la băncile româneşti la cele ungu
Doresc a lămuri on. public ceti reşti, neocupându-se reuniunea, cu atât
ru l com unei.
tor al ziariului acestuia despre activi Având deci în vedere, că aceste mai puţini dl Iancu, cu astfel de agende.
tatea reuniunei de agricultură a comi reuniuni folositoare pentru popor Sunt Adevărat ăste, că ţăranii români, un
tatului Timiş şi despre activitatea refe înfiinţate din sudoarea ţăranilor aparţi guri şi nemţi, văzând că la «Kisbirto-
rentului acestei reuniuni, a dlui Nico- nători comitatului Timiş, din cari jumă kosok hitelintezete» se acoardă împru
la e I a n c u (cunoscând statutele şi or- tate sau mai bine sunt Români, pentru- muturi cu 4%-şi cu condiţiuni mai fa
ganisaţia internă- şi esternâ a acestei cş oare să nu se folosească şi Românii vorabile de plătire de cât la alte bănci,
reuniuni puternice), după ce atât despre de b< neficiile pe cari le oferă reuniunile de fie aceste româneşti, ungureşti sau nem
reuniune, cât şi despre referentul ei a agricultură, ale căror statute aprobate ţeşti, sunt aplecaţi a trece la nuinitul
fost vorbă. din partea ministrului de interne, inter institut, neputând suporta carnetele şi
Reuniunea de agricultură a comit. zic reuniunei ca persoană juridică ori provisiunile mari cari se cer la alte
Timiş, de la organisarea ei, întâmplată. şi ce fel de presiune în sens politic a- institute.
Înainte cu 2 ani, a început a se ocupa supra membrilor şi permit desfiinţarea Nu e adevărat însă, că ziariul ofi
în mod mai intensiv cu crearea socie lor îndată ce nu le convine activitatea cios «Delm. Kozlony» şi-ar fi esprimat
tăţilor de agricultură comunale, având reuniunei centrale comitatense, cu drep bucuria, că a aflat în dl Iancu coadă
la disposiţie din fondul de dare comi- tul reservat de a-şi folosi capitalul in de topor pentru a strica Românilor, ci
tatens o sumă de 1900 coroane pentru dependent pentru scopuri agricole? Stu numitul ziariu a voit a dovedi în nu-
scopuri agricole. diind bine principiile statutelor pentru merii 112 şi 119, că candidatul electo
S’a şi înfiinţat în scurt timp o mul-' reuniuni comunale, a început dl Iancu o ral român din Pecica nu a avut drep-
Poţi să crepi ori să plesneşti I — Aţi văzut ! Atunce bine 1 Lingura li-o dâ ’napoi
Nu scapi tu de mine, Iasă, Lingura-i aci Ia mine. Toată lumea, toţi au rîs
Zic, în gând.. Apoi mai tare Dar’ de-aici de unde-i ea Nuhâm nici un cârc n’a z;s,
Zic: Herr Marcu, de se poate, Ascultaţi şi veţi vedea: Eară eu m’am închinat
Şi de nu-i cu supăiare, Hocus Şi pe dată ani şi plecat
Dumneata şti multe lucruri; Pocus Şi m’am dus, ca dusul, bine
Insă voe dă-mi şi mie * «Viei nu vrei Şi cu lingura la mine.
Să v’atet o boscărie. «Un! Doi! Trei) Ce credea el, Nuhăm, oare
Bravo I Bme, zic cu toţii, — Ei, acum aţi auzit! C’aşa prost să fiu chiar eu,
Haide-aratăl Haide-arată; — Da, zic dânşii, negreşit. Ca să tac să-l las să-l fure
— Bine. — Atunci priviţi colea Tocmai pe cumnatul meu?!
Ear eu grabnic de pe masă
Lin gara din cizma mea
Iau o lingură din dată
Când'eu trei am numărat
Şi zic: eat-’o linguriţă Cine-i Nuhăm? Eacă Nuhăm! Nuhăm este-un biet samsar
Bună, de-aur, cum vedeţi Dintr’o dat’a şi sburat Cu nevasta mea e frate, dar’ încolo-i un măgar.
Şi cum ştiţi că sunt, că doară Şi ca gândul tot pe sus Th. D. Speranţă.
Ca stăpân voi le aveţi. Chiar la Nuhăm drept s’a dus
Eată-aceasta linguriţă . ' ' Şi pe dată cum vă spui
Eu o vîr în cişma mea A intrat în cizma lui. G SE ă M 3
Şi-o ’ndes ş’o bag în cişmă Acum mergeţi şi cătaţi ^ Gazmcn Stflva.
Pân- ce nu s’o mai vedea Şi v’o scoateţi şi-o luaţi.
. . *
Dacă m orţii ar putea vorbi, apoi nici de ei nu *
Şi făceam La o vorbă de-aşa fel se va spune m ult bine.
—
Precum ziceam. Nuhâm singur singurel. — 1 Noaptea sunt toate de fo c i şi stelele, şt g â n d i
— Aţi văzut ? — Da, zic eu toţii Nici cătând măcar la noi, rile şi lacrimele* v ' .
