Page 5 - Bunul_Econom_1905_01
P. 5

Nr.  1                                              BUNUL    ECONOM                                                   Pag.  5

           Căci  nu  trebue  uitat,  vaca,  mai  grajdului  hârdae  în  totdeauna  pline  cu  tot  prin  autograf  preaînalt  noua  repre-
      mult  decât  ori-care  animal,  are  trebu­  apă,  acestea  îşi  vor  însuşi  temperatura   sentanţă  a  ţerii  pe  ziua  de  15  Febr.
      inţă  de  o  mare  cantitate de apă pentru  împrejmuitoare  şi  după  fie care  mânca­  1905  în  capitala  Budapesta.
      băutura  sa,  şi peutru ce?  Din causa lap­  re,  nu  va  avea să consume apă trebuin­
      telui  ce-1  dă,  adecă  ce  ea  îl  fabrică.  cioasă  în  alimentaţia  cirezei.            Dela  26  Ianuarie n.  până  la  4 Fe­
           Laptele  este  înţr’adev&r  compus în       Sfatul  e  uşor  de  pus  în  practică,   bruarie  n.  1905  să  vor  face  peste  tot
      cea  mai  mare  parte  din  apă.  Media  şi  cum  în  această  epocă  lucrările  nu  locul  alegeri  noue  de  deputaţi  dietali.
      este  de  aproape  87.25  la  sută,  adecă  sunt  aşa  număroase,  personalul  fermei       Românii  încă  vor  participa  la  ale­
      în  o  sută  litri  de  lapte,  sunt  87  litrii  va  avea  după  fie care  mâncare  destul   geri  şi  vor  candida  în  26  de  cercuri.
      şi  V4  apă.                                timp  disponibil  ca  să reumple hârdaele.                     *
           Aşa  dar’  este  uşor  de  calculat  în   (»A.  P.  R.«)         I.  Nic.  Deaolt.     Sărbătorile  Crăciunului  în  Orăştie  a
      acelaşi  timp  cantitatea  de  apă  trebuin­
                                                                                             fost  destul  de  plăcute  nu  numai  în  privinţa
      cioasă,  nu  zic  pentru  întreţinerea  vitei,                                         timpului,  care  a  permis  creştinilor  să  cerce­
      ci  numai  pentru  producţiunea  laptelui.              R e sb o iu l
                                                                                             teze  bine  bisericele  cât  mai  vârtos câ  în anul
           Să  ne  închipuim  că  vacile  d-voas-      ruso      -j  a  p  o  n  ez.         acesfa  la  biserica  gr.-or.  a  cântat  un  cor
      tră  ve  dă  fie-care  cinci-spre-zece  litruri                                        micst  instruat  şi  condus  de  învăţăţoriul  no­
      pe  zi,  le  trebue dar’ numai pentru com-       Predarea  Port-Arthurului.            stru  Ioan  Branga  cu  succes  foarte  frumos.
      posiţia  şi  fabricarea  laptelui  lor,  dacă                                                              *
      pot  să  vorbesc  aşa,  aproape  treispre­       Predarea  Port-Arthurului  s’a  făcut      Petrecerea  meseriaşilor secţia industrială
      zece  litruri  de  apă.                     fără  nici  un  incident  deosebit.  In  ziua   a  reuniunei  economice  din  Orăştie,  aranjată
           Ear’  dacă  mai  adaogăm  acestei      de  7  Ianuarie  fâlfăiau  deja  drapele  ja-   a  2-a  zi  de  Crăciun  a  fost  bine  cercetată.
      cantităţi  aceea  trebuincioasă  mistuirei,   ponese  pe  toate  forturile  cetăţii.   A  rămas  şi  un  venit  frumos  de  peste  140
      şi  care  este  cu  atât  mai  mare  în  graj­   In  districtele  chinese,  Japonesii  au   cor.  care  să  va  adauge  la  fondul  menit  al
      durile  ţărăneşti  unde  li-se  dau  un  nu­  afişat  proclamaţiuni,-  în  cari  locuitorii   reuniunei.
      triment  cu  totul  uscat,  apoi  aceea  fo­  sunt  invitaţi  a  cruţa  casele  particulare.
      lositoare  la  bunul  mers  al întregului or­  Ori-ce  delict  să va  pedepsi,  după  legea   »Activitatea»  a  încetat.  Ziarul  «Activi­
      ganism,  şi  în  sfîrşit  aceea  aruncată  în  statarială,  cu  moarte.                tatea»;  care  timp  de  4  ani  a  apărut  aici  în
      urine,  ajungem  la  o  cifră  zilnică  de  35   La  intrarea  portului  s’au  început   Orăştie  sub  direcţiunea  d-lui  Dr.  Aurel  Mun-
      sau  40  litruri.                           lucrările  de  a  înlătura  minele  ruseşti şi   teanu,  îşi  anunţă  cetitorii,  că  începând  cu
           Ori,  cum  poate  o  vită  fără  peri­ de  a  cerceta  vasele,  scufundate  în  ulti­  anul  acesta  nu  va  mai  apare.
      culoase  neajunsuri  să  absoarbă  aceasta  mul  moment  de  cătră  Ruşi.  Japonesii                       *
      cantitate, de  apă  dintr’o  singură  dată ? au  constatat,  că  Ruşii  n’au  nimicit cor­  Decise  judecâtbreşti  de  interes  pentru
           Cum  şi  când  trebue  să  se  dea     pul  vaselor  şi  că  nu  sunt  cufundate  proprietari  şi  industriaşi.
      această  apă?                               ădînc  în  mare.  Ei  sperează că  în  temp     Iazurile  morilor  vechi  în  caz  când  ar
                                                  de  câte-va  luni  vor  aduce  vasele  ru­  împedeca  plutirea  sunt  de  a  se  preschimba
           Spre  a  face  mai  bine,  ar  trebui   seşti  în  stare  bună  şi  le  vor  pute  ren-   şi  spesele  de  preschimbare  în  sensul  art.
      ca  vitele  să  se  adape  după  fie-care   dui  în  flota  japonăsă.                  XXXI  §.  200  din  1879  sunt  îndatoraţi  plu­
      mâncare,  şi  cu  o  băutură  de  o  bună        Primul  transport al garnisoanei  ru­  titorii  a  le  suporta  şi  nu proprietarii.
      temperatură  mijlocie..                                                                     Ca  ucenic  meseriaş  poate  fi  luat  ori
                                                 seşti,  vr’o  5000  de  oameni  cu  186 ofi-   care  băiat  împlinind  vârsta  de  12  ani.
           Ori,  ce  se  petrece  mai  cu  seamă  ceri  au  sosit  la  Cianglingsu.  Alte  zece   Aşadar  încheierea  contractului  cu  un
      când  gerurile  sunt  mai  mari ?           mii  de  oameni  s’au  adunat  la  Iahuciu,   măiestru  meseriaş  nu  sâ  poate  condiţiuna
        Cu  câte-va  minute  înainte  de a duce   unde vor  fi luaţi în primire  de  Japonesi.  dela  o  vârstă  mai  mare  sau  dela  o  cualifi-
                                                                                             caţiune  deosebită  şcolare  a  ucenicului.
      vacile  la  adăpat,  ţăranul  merge să spar­  Câmpul  de  răsboiu  în  Manciuria.           Aceia  cari  pun  la  vedere  publică  cărţi
      gă  ghiaţa  din  sghiabul fântânei cu vre-o                                            de  coresporidănţă  cu  chipuri  cari  vatâmă  bu­
      toporişcă  sau  vre-o  altă  unealtă  oare­      Ziarul  »Echo  de  P a ris   «  anunţă   nul  simţ,  sau  le  vând,  cad  sub pedeapsa  dic­
      care,  şi  apoi  aduce  în  gerul  de  afară  că  s’au  mobilisat  încă  300 000  soldaţi   tată  de  legea  dreptului  penal  §. 248.
      vitele  cari  ies  dintr’un  grajd  cald,  fri­  pentru  armata  lui  Kuropatkin.  Vagoa­   Dacă  un  industriaş  să  stămută  cu  lo­
                                                                                             cuinţa  în  altă  comună  şi  îşi  susţine  şi  mai
      gul  surprinde  biata  vită,  dinţii  o  fac să  nele  transiberianului  vor  fi  înlocuite  cu
                                                                                             departe  atelierul  vechiu  la  locul  de  unde  s’a
      sufere  cumplit,  şi  ce  se  mai  întâmplă  altele  mai  mari.  Şinele  deteriorate  vor   strămutat  trebue  să-şi  anunţe  un  conducător
      în  urmă?                                  fi  de  asemenea  înlocuite.                separat.
           Sau,  chinuită  de  sete,  ea  îndură      Generalul  Kuropatkin  a depeşat cu
      durerea  şi  absoarbe  cantitatea  ce-i este  data  de  8  Ianuarie  la  Petersburg,  că    Accident  mortal  la o vînătoare.  Ni-să
                                                                                             scrie  cu  data  de  8  Ianuarie  din  Urişul  de
      trebuincioasă,  ear’  aceea  massă  aşa  de  Japonesii  au  atacat  avantposturile  ru­
                                                                                             jos:  Cu  inima  întristată  iau  condeiul  vestin-
      mare  de  apă  îngheţată  aduce  foarte  seşti.  In  ciocnirea  aceasta  au  căzut  3   du-vă  despre  Un  trist  caş,  Şi  anume  în  5  Ia­
      des  eonstipări  şi  patimi  foarte  îngro?  Ruşi  şi  au  fost  răniţi  18  oameni,  între   nuarie  a.  c.  din  comuna  mai  jos  însemnată
      zitoare.                                   cari  şi  un  aspirant  de  ofiţer.'        s’au  dus  mai  mulţi  în  urmărirea  unui mistreţ
           Sau,  ne  mai putând birui suferinţa,                                             vulnerat  dar’  ducându-se  la  locul  unde  era
      ea  nu  bea  decât  foarte  puţină apă,  nu­                                           mistreţul  —  (în  pădurea  numită  »Dos«  în
                                                                                             munţii  Giurgeului)  locuitorul  Simion  Neagu
      mai  ce-i  este  de  trebuinţă  alimentarei                                            înainte,  ear’  după  el  vigilul  de  pădure,  Ke-
      sale,  ear’  cantitatea  de  lapte  se  împu­        NOUTĂŢI                           beleyi  Mihăiy,  acestuia  din  nebăgare  de  seamă
      ţinează  cu  atât  mai  mult.                                                          ajungându-i  o  nuiea  peste  cocoşul  pustei,
           Nu  trebue  să  se  creadă  că  deoa­           Ştire  electorală                 arma  se  descărca  şi  nimeri pe  Simion  Neagu,
                                                                                             carele  după  un  interval  de  trei  ore,  muri  —
      rece  vaca  nu  are  sete,  că  ea  nu  bea,    Maiestatea  Sa  împăratul  şi  Regele   lăsând  in  doliu  soţia  şi  o  fetiţă  de  12  ani,
                                                                      A
      totul  este  prin  faptul  că  stomachul său                                           cari  s’au  lipsit  prin  acest  accident  tragic  de
      nu  e  făcut  să  absoarbă  apă  îngheţată.  apostolic  Francisc  Iosif  L,  la  4  Ianua­  singurul  scut  şi  sprijin,  deoare-ce  numai  la
                                                 rie  n.  1905  a  disolvat  camera  deputa­  braţele  lui  erau  avisaţi  neavând  altă  avere.
           Pentru  a  îndrepta  acest  neajuns,  •                                           —  Repausatul  era  un  om  cinstit  şi  bun  cre­
      este  un  mijloc  foarte  uşor  şi  anume:   ţilor  deschisă  la  24  Octomvrie  n.  1901   ştin.  I.  C.
      să  se  pue  în  mod  permanent  în  colţul  | prin  autograf  Maiestatic  şi  a  conchemat
   1   2   3   4   5   6   7   8