Page 3 - Bunul_Econom_1905_02
P. 3
Hr. 2 B U N U L E C O N O M / Pag 3
. detitul şi secretâriul Reuniunei şi pe iângă diferite soiuri de săminţe de nutreţuri măie că laptele Închegat după zvântâre, ră
membrii din corni etul central Dr. Ioan Stroia, strite, şi anume : 80 chlgr, săminţe de trifoiu, mâne cu un lichid 'încărcat cu acid lac-
protopresbiter in Silişte şi Ioan Popescu, 231/* chgr. săminţă de napi de nutreţ şi 18 tîc împrăştiat şi pe care mucegaiul care
proprietar in Sibiel, la curs au participat mare chlgr. săminţe de luţernă, al căror preţ de să va face la faţa brânzei, are menirea
mulţime de economi din Orlat, Şfelişte, Gura cor. 200, s’au achitat d n mijloacele Reuniu de a distruge această aciditate, pentru
rîului eţc., cum şi elevii şcolari, asistaţi de nei. In scopul împărţire! la comitet au In a lăsa să se des voi te microbii şi să:
corpul învăţâtoresc din Orlat. S’au altoit de trat 93 cereri, dela toţi atâţia membri, din coacă pasta.
data aceasta un însemnat număr de meri, 35 comune. Cererile considerate, au primit Germenii acestei mucegăeli să gă
peri etc. şi s'au ţinut prelegeri despre cultura săminţe membri cu locuinţa în Aciliu, Alţina, sesc pe zidurile brânzăriei.
pomilor în genere şi despre altoit în specie. Apoldul-inf., Avrig, Bendorf, Boiţa, Braşov,
După câte-va ore, după ce s’a adus
La fine s’au distribuit în mod gratuit cţteva Bungard, Cacova, Cornăţel, Galeş, Gurarîului,
brânza la locui unde trebue să se uşte,
sute pădureţi cum şi câteva unelte de altoit. llimbav, Lancrăm, Ludoşul-mare, Nocrich,
încep să se arate nişte umflături. Dar*
De altfel mai aminţim, că am mai dă Nucet, Pianul-inf., Poiana, Poplaca, Racoviţa, ele nu să pot vedea cu ochiul decât
ruit ceară şi unelte de altoit şi unor membri Râhău, Rusciori, Săcel, Sebeşel, Şebeşul-înf., după patru zile.
din Sibiel, Laz, Cacova şi Mag. Sebeşul-sup., Sălişte. Sibiel, Sibilu, Slimnic, Să formează la suprafaţa brânzei
Şura-mare, Tilişca, Topârcea şi Vale.
La cererea noastră înaltul minister r. un puf moale albăstriu. In timpul cât
Prin mijlocirea noastră au procurat di
u. de agricultură ne-a pus la disposiţie spre stă spre uscare, când temperatura tre
împărţire 5000 meri, 5000 peri, 3000 pruni ferite săminţe mai bune şi mai ieftine locuL
bue să fie 14— 16°, tiparele sunt răs
de Bistriţa şi îOOO caişi, în total 15 mii pomi toiji din Blaj, Sebeşul-săsesc, Tâmpăhaza, Câl-
turnate în fxe-care zi, schimbând de fie
pădureţi. Din aceştia s’au dat mai multe sute nic, Căpâlnic-Mănăştur, Cojocna, Imbuz, Bo- care dată faţă;' în acelaş timp tiparele
pentru şcoala de pomi din Ludoşul-mare, Tăl- jur, Rimoic-Sărat, Fărăgău, Borlovenii-vechi, sunt ridicate cu o treaptă.
măcel, Slimnic, Atamor, Gurarîului, Şura-mare, Alba-Iulia, Sângeorgiul-rom., Buzău-ung., V i-
După 8 zile, în general, praful al
Mohu, Sălişte, Apoldul-inferior, Siibiiu subur- ştea-inf. Săsăuş, Rachţia, Feldioara, (comit
băstriu acoperă în întregime brânza;
biul-inferior, Poplaca, Nucet, Cornăţel, Boiţa, Solnoc-Dobâca), Vaida ig şi Sanislau.
atunci e dusă la piaţă şi vândută la
Cacova, Folfeldea. Nocrich, Orlat etc. cum şi In legătură am adus Ia cunoştinţă pu
neguţători, cari o coc, o rafinează şi o
mai multor particulari. La împărţire au fost blică îndatoririle proprietarilor, de pământ şi
vând în comerţ în detaliu.
preferiţi membrii Reuniunei noastre. arândatorilor de a stirpl de pe întreagă po
sesiunea mărăcinii sârbeşti înainţe de a da în 6. «Rafinarea*. —- Brânza să pă
Aci este locul să amintim, că cuptorul
nostru de uscat poame sistem >Cazenille«, floare, hemeiul sălbatic până Ia începutul lui strează în pivniţe sănătoase şi uscate
Maiu, mâtasa de trifoiu, îndată la ivirea ei, unde să rafinează; să răstoarnă des
zidit în Sălişte, în toamna anului trecut a
mai departe, că săminţa de trifoiu şi luţernă până când consistenţa şi mirosul ei
fost pus in serviciul poporaţiunei sub condu
nu este îngăduit să se pună în vânzare mai arată că este bună de pus în consu
cerea fostului administrator al şcoalei econ -
înainte de a fi temeinic curăţită de mătasă maţie.
mice practice de acolo, d-1 Constantin Băilă.
(toroţăl). Brânza nu tocmai bună să vinde
După raportul acestuia în cuptor s’au uscat
In causa vieritului, pe lângă că am pu după şase săptămâni, cea bună, după.
(copt) circa 460 ferdele prune şi pere cum
blicat de cu vreme poveţele despre stopitul trei, patru şi chiar şase luni.
şi mai multe ferdele legume. Rezultatul obţi
vielor contra »peronosporei viticole», am
nut a fost deplin satisfăcător. Ne nutreşte Se poate conserva un an fără a
atras luarea aminte asupra rescriptului mini
speranţa, că cultivătorii noştri de poame în să strica, ţinând’o într’o atmosferă re
sterial în causa transportării viţei şi altQilor
cetul cu încetul deprinde-se-vor cu uscatul lativ uscată.
poamelor în cuptorul nostru, ce poate fi un de viţe de vie şi a parilor de vie folosiţi; «Produs şi preţ«. — In mijlociu
asupra consemnării proprietarilor cu soiurile
bogat isvor de câştig. trebue 10 litri de lapte spre a face
de struguri, ce-’i puia toamna în vânzare;
Comitetul D-Voastre a insistat întot brânză în stare albăştrie, al cărei preţ,
asupra faptului, că cei doi mâestri de pivniţă
deauna, ca economii noştri să se conformeze variază dela 1 fr. 50 — 2 fr. 80, ia
ambulanţi din Buda-fok, au chiemarea de a
prescriselor din art. de l»ge XII. ex. 894, mod excepţional 3 franci.
sta la dîsposiţia publicului în causa manipu
privitoare la curăţirea pomilor de omide şi Preţul mijlociu al produselor de
lării ttc. a vnului; în fine asupra rescriptu
la stîrpirea animalelor stricâcioase grâd nilor bună calitate e cam de 2 fr. 50, ceeace
lui ministerial referitor lâ opreliştea şi pune
şi pomilor, în acelaş tâmp a atras atenţiunea face ea preţul unui litru de lapte să fie
rea în circulaţiune a vinurilor artificiale şi la
asupra cursurilor de instrucţiune pentru în 21 bani, fără a pune la socoteală va
disposiţiunea acelei legi, care prevede o pe
văţătorii aplicaţi de conducători ai şcoâlelor loarea zerului
deapsă până Ia cor. 600 pentru cei cari pun
de pomi.
în vânzare vin artificial, ear’ pentru cei, cari Comercianţii cari rafinează brânza
Cu vie satisfacţiune constatăm, că mul
înşişi introduc apă sau alte materii oprite în o vând cu 2 fr. 80 până la 3,20 la
ţumită' iniţiativei luate de fruntaşii comunei
vin, privmdu-se de preparatori (falsificatori) Melun; dar’ ei exportă o mare parte şi
Porceşti de a înfiinţa un pomet în locul pă-
ai vinului artificial, se vor pedepsi cu amendă mai ales la Paris şi în alte ţeri, până
durei, ideia de a să alcătui în diferite co
până la cor, 600 în bani şi pe deasupra cu şi în Egipt, cu preţuri, probabil mult
mune pometuri ocupă tot mai mult teren, mai ridicate.
închisoare până la 2 luni pe lângă confişca-
încât pentru pometul din Porceşti, în legă
rea vinului preparat. Intre altele am reco La Paris această brânză şă vinde
tură cu istoricul descris în raportul nostru
mandat broşura «îndreptar pentru manipula la câţi-va neguţători în detaliu, a câtor-va
trecut, mai amintim, că în toamna anu-
rea raţională a vinului şi a mustului,» ce se cartiere bogate cam cu 2 fr. 50 o ju
lui trecut întreg teritorul destinat pentru
vinde pentru proprietarii mici cu 40 bani, mătate kgr.
ogrăzi s’a măsurat şi împărţit prin silviculto
cum şi broşura noastră «Darea pe vinuri.»
rul din Tălmaciu. Totodată comitetul a re îmbunătăţirile ce să pot aduce ace
, (Va urina).
comandat cu- toată căldura rugarea adresată stei industrii constă mai ales în o mai
de primărie Tn. minister pentru acordarea mare curăţenie şi regularitate în între
pomilor de lipsă. Brânza de Brie. buinţarea chiagului; această din urmă
condiţie ne poate da un lapte închegat
Cultura nutreţurilor măiestrite şl a totdeauna uniform şi prin urinare o dos
ailor plante. (Urmare şi fine).
pire regulată; ar mai fi de dorit să se
Conform programului din trecut, corni, 5. «Uscarea*. — N ’am putut să observe termometrul, acidimetrul şi mă
tetul D-Voastre a împărţit şi în primăvara arăt aci k teoria fabricare» brânzei moi surile graduale pentru chiag, şi să ser
anului 1903 între membrii în mori gratuit rafinate: dar1 e de nevoie să amintesc observe mersul operaţiei. \
