Page 2 - Bunul_Econom_1905_03
P. 2
Pag- 2. _________ _____________ _ ________BUNUL ECONOM _____ _____■- ______ ._______ Nr. 3
Lugoj, Pipa, Sânt-Imre, Rima-Sombat, de binefacerile lot. Astfel s6 înţelege practice de economie, meserii şi negoţ
Szt.-Miklos. numărul mic ah şcolarilor români dela şi s6 nu se aplice tot la alte cariere,
b) Comunale şi private: în Bekes- aceste şcoale. de ştiinţă cu gândul la domnie mare
Ciaba Bistriţă, Feldioara, Mediaş, Sza- Este deci o lipsă foarte simţită s6 împreunată de multe-ori cu sărăcie lucie.
badka, Sibiiu şi Csâkvâr. se gâpdească şi oamenii noştri chemaţi Uite-se tinerii noştri şi privească
In aceste şcoale au lost în anul la înfiinţarea de şcoale economice ro la cei cari merg azi cu droaia spre
1898 cu totul 24 Români. mâneşti, fie chiar cât de modeste la America, unde li-se plăteşte bine munca,
III. Şcoale pentru vlţeleri şi v ierit început. dar’ ce muncă ? Muncă grea şi stăruitoare!
Erau în Balaton-Fiired, Eger, Dio- Numai prin întemeierea acestor, fel Aşa dar’ numai munca cinstită s6
seg, Miniş Muncaci, Aiud, Pecs, Pojon, de şcoale vom putea cu noroc deprinde plăteşte şi nu şi aspiraţiunea omului.
Szegzârd, Gyork, Tapolcza, Tarczal, Bu şi poporul nostru la o economie mai înveţe, că a munci nu e ruşine,
dapesta. raţională şi numai aşa vom putea sus ci e mai ruşine a şedea în nelucrare!
Acestea au fost cercetate de 8 ţinea concurenţa purernicâ, ce zi de zi Afle că în America, tinerii sâraci
Români. ni-se pregăteşte pe terenul economic: cari cercetează şcoli la oraşe, se aplică
IV . Şcoale speciale. Eear’ până votti avea şcoale pro la felurite lucrări practice în oarele li
Şcoale populare economice au fost prii româneşii, Reuniunile noastre eco bere, chiar şi în restaurante ca chel
în Gyergyo, Halmi, Sajo-Gomor Pecica. nomice şi Asociaţiunile culturale, ce le neri etc. dacă vreau s6 se susţină şi s6
Pentru Iăptărit în Sârvâr, N.-Sze- avem, s6 îngrijascâ din tot adinsul a pune ajungă la ceva.
cseny. Muncaci, Tapio. la îndemână poporului scrieri economice, A munci pe cale cinstită, ori-ce
Pentru gornici de păduri în Gor- întocmite la înţelesul lui şi amâsurate fel de lucrare, nu e ruşine!
geny-St-Imru, Kirâlyhalma, Lipto-Ujvâr trebuinţelor lui, ear’ inteliginţa noastră E drept că noi nu avem multe
şi Vadâszerdo (corn. Timişoara). s6 stărue cu toată ocasiunea a lăţi în po moşii mari la cari tinerii eşiţi din şcoa
Pentru grădinărit în Budapesta şi por cărţile şi foile noaste economice lele agronomice mai înalte s’ar putea
Istvântelek. Ear’ cei-ce doresc a studia mai de aplica, dar’ în locul acelora s’ar forma
La aceste şcoale au fost înscrişi în parte dintre tinerii noştri, se nu rîv- cu timpul însoţiri şi tovărăşii agricole
anul 1S98 34 Români, şi anume 11 la nească toţi la domnie, adeseori reu plă în fie-care comună, unde ar afla apli
şcoalele populare economice, 2 la şcoa- tită, ci s6 cerceteze în numfir mai mare care sigură tot atâţea tineri cualificaţi.
lele pentru Iăptărit şi 21 la şcoalele şcoalele înalte de economie, pentru câ Şi până când vom ajunge şi acel
pentru gornici. astfel şi lor şi neamului, mai mult bine timp, cei mai chemaţi de a-se îngriji şi
Ce ne dovedesc toate aceste cifre vor face. ^ a ţinea locul lor în mijlocul poporului,
şi date? Articolul acesta deşi e scris în după-cum am mai arătat sunt preoţii
Vedem din ele, că în ţara noastră anul 1900 şi datele oficioase reproduse şi învăţătorii.
se află multe şcoale şi întocmiri, pen în el din anul 1898, totuşi el nu şi-a Aceştia sunt îndatoraţi a se îngriji
tru a putea câştiga cunoştinţe econo perdut actualitatea, pentru-că de atunci de înfiinţarea de şcoli economice a răs
mice temeinice. doar’ o singură şcoală poporală econo- pândi tot telul de scrieri economice şi a
Fiind înse aceste şcoale aşezate nomică s’a înfiiinţat, la Silişte. stărui pentru lăţirea cărţilor şi foilor noa
anume în ţinuturi curat ungureşti şi Nu şi-a perdut actualitatea, pentru- stre economice la popor peste tot locul.
limba de propunere find aproape în că el şi azi poate servi de bun sfătui îmbunătăţirea stării materiale a po
toate cea maghiară, Românii, şi îndeo tor tinerilor noştri, ca să dea atenţiune porului este tot-odată şi îmbunătăţirea
sebi ţerănul român nu se poate folosi mai mare pe viitor, şi să studieze şcoli stării lor proprie.
mai ia. Cu toate acestea să lăţi între popor sat, văzu pe feţişoara aceasta şi observase treb: Vreai să-mi dai pe fia ta Griselda de
faima nesigură’ că aci e locul cu norocul, portarea ei. De mult să îndrăgostise în ea şi nevastă, eară eu domnul tău, să-ţi fiu ginere?*
din acest sat îşi va alege marchizul mireasa, să decisese în secret a o lua de soţiă. Bunul bătrân încremeni auzind aceste cuvinte
şi deşi nime nu’şi putea închipui cutii să va Când sosiră nuntaşii în sat Griselda să şi nu ştia ce să răspundă, căci mintea-i stătuse
face aceasta, totuşi toate fetele de ţăran din afla la fântână după apă, şi tocma să grăbia în loc. — Numai după c e ’l provocă marchizul
sat să adunaseră, căci înţeleseră şi ele că din cu ulciorul plin de apă spre casă, ca apoi să să răspundă prinsă niţică inimă şi vorbi tre
acest sat îşi va alege march-zui soţia şi aşteptau iasă şi ea împreună cu alte fete din sat să murând ca varga : «Milostive Domnel de frică
pline de curiositate cum va ieşi peţitul atăta vază de unde va veni mireasa march zului. nici nu ştiu ce să răspnndj dar’ fiind-că îmi
de ciudat al marchizului. Când să apropia de bordeiul tata-seu, eată eşti stăpân să înţelege de sine că eu trebue
In saţul pomenit, a cărui locuitori erau că-i iesă march zul înainte, şi o întrebă: »Gri- să mă supui voinţei stăpânului meu. Dacă
puţini şi toţi săraci, locuia şi un ţăran, cel seîdol unde este tatăl tău?* Fetiţa să plecă într’adevăr ai de auget a lua pe sermana mea
mai sărac din sat, cu numele Ianicula. Acesta nîaintea lui cu respect şi respunse: »Este copilă de nevastă, sum cu mult mai supus
avea o unică fiică, carea să numia Griselda; acasă Măria-Tal* >Spunei să iasă afară,« de cum să mă împotrivesc Măriei-Tale 1*
era ce e drept săracă, dar’ foarte frumoasă, adaose marchiz ul. ‘ Marchizul răspunse; >Ebine! Aide se intrăm
cu năvavuri bune şi inzestrată dela natură cu în casă amândoi. Voiu să întreb pe fia ta de
6. Marchizul Valter pete sie pe griselda şi si
multe daruri frumoase. Ea păzia vitele tatâ- să învoieşte a-mi fi nevastă şi s’o ispitesc şi
cunună cu ea.
seu şi petrecea mai cu seamă la câmp; iară despre unele lucruri.»
când venia acasă gătia de mâncare pentru Dupăce eşi Ianicula din casă, îl luă mar
(Va urma).
toată familia şi apoi să apuca de furcă şi chizul de mână, îl trase niţel la o parte şi-i
mi-ţi torcea până la miezul nopţii. Ea asculta zise cu voce tare: «Ştiu iubite Ianicula, că
de părinţii săi şi era evlavioasă şi blândă. tu eşti om evlavios şi sincer, şi că vei asculta
— Când trecu marchizul odată călare prin de mine, ori ce ţi-aş porunci ; de aceea te în-
