Page 4 - Bunul_Econom_1905_03
P. 4
Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr. 3
pacheta un singur ou stricat, se pedep cu mulţumită generosul ofert, care pe ce s’au perândat înainte cu 37 ani, pe
sea cu câte 10 cor. amendă. dl Ilieş l’a costat, pe lângă mari jerfe când numărul disparent al meseriaşilor
In anul 1902 în 400 de cercuri de bani, şi multă oste neală şi şi mult români şi al calfelor din Sibiiu, fără fo-
centrale s’a adunat dela peste 15,000 timp, şi a hotărît ca fericiţii câştigători cularul numit Reuniune, petreceau răs-
societăţi toate productele de oauă şi se dăruiască în schimbul obiectelor câş leţi, dar’ dornici de asociare, aci se în
s’a expedat în Anglia de unde a pri tigate cât buzunarul şi inima îi earta, rolau într’una, aci într’altă Reuniune
mit fie-care producent câte 88.5 fileri ear’ banii astfel intraţi se se adminis străină de limba noastră. Ne arată în
pentru un chilo de oauă. Acest preţ treze ca un mic prisos din partea asis toată vigoarea sa pe tînărul redactor
peste tot luat e foarte favorabil deoare tenţilor şedinţei literare, fondului mă şi profesor de odinioară Nicolae Cristea,
ce într’un chilogram nu merg decât 17 reţei catedrale, ce falnică se înalţă peste întemeietorul Reuniunei; pe metropolitul
— 18 bucăţi de oauă Plymonth aşa că drum dela Reuniune. Adreiu br. de Şaguna, cald sprijinitor
un ou se valorisează cu 5 'fileri în vân Actului sortării i-a premers cuvân al tuturor căuşelor bune; pe vioiul că
zarea anuală, vara şi earna. Astfel de tarea presidentului Vie. Tordăşianu, ce pitan Const. Stezar, care nici când nu
societăţi s’ar putea CU uşurinţă înfiinţa tirea protocoalelor şedinţelor adminis lipsea dintre cei cari încuragiau şi sfa
şi la noi. In fie-care comună ar putea trative prin notarul I. Apolzan cum şi turi dau când vorba era se se facă un
cantorul şi crâsnicul aduna oauâle din frumosul şi instructivul discurs tot al pas înainte în desvoltarea noastră cul
câte o comună, la care iar ajuta şi co notarului din instoricul Reuniunei. turală; pe veselul şi jelosul profesor de
piii de şcoală zilnic, şi tot la 3^—4 zile Dl Tordăşianu, luând de basă ar cântări D. Cunţan; pe măestrii Simo-
ar putea transporta câte o ladă de ticolul: «Şcoala de meserii din Sibiiu neti, Moise Albu, Sam. Balteş şi alţii,
oauă sortate cu oaue proaspete Ori în şi stipendiarea învăţăceilor«, publicat de cărora cinste şi datorinţă le datorăm
oraşul cel mai apropiat ori direct la un distins bărbat al şcoalei şi desinte- noi, generaţia de astăzi, care ne adă
târgul din Budapesta. Preţul primit du re'sat muncitor pe toate terenele vieţii postim sub acoperământul plăsmuit de
pă detragerea speselor avute cu pache- noastre publice, ne arată cum în Si mintea şi inima lor binesimţitoare. Dl
tarea şi transportarea s’ar împărţi apoi biiu se găsesc peste 250 învăţăcei me Apolzan, răsfoind filele pline de praf
fie cărui membru, şi s’ar putea vedea seriaşi români, din cari 99 cercetează ale «Telegr. Român«, a adunat la un
numai decât ce venit bun ar aduce ga- şcoala de industrie a oraşului Sibiiu, loc şi ne-a dat în curs de 1 oră date
liţele de casă, mai bun decât o eco ear’ restul şcoala industrială susţinută atât de interesante şi instructive, pe
nomie mică de pământ. Pentru că aşa de stat. cari dorinţă am avea sâ le putem eter-
cum noi obicinuim a vinde oauâle as nisa şi răspândi printrâ toţi sprijinitorii
tăzi este o adevărată pagubă. La şcoala industrială orăşenească căuşelor clesei noastre de mijloc, care
sunt în total 469 elevi aparţinători la atât de strîns legată este de desvolta
Beata femeie, dacă are lipsă de o 43 branşe de meserii, dintre care, du rea Reuniunei sibiene, ca cea mai ve
lumină, ori de sare, tutun, aprinjoare rere, noi abia am îmbrăţişat câte va, che de acest fel la noi. Timpul şi spa
ori alte trebuinţe mărunte pentru casă, zic durere, căci precum se exprimă şi ţiul nepermiţându-mi a schiţa întreg
adună curând câte-va oaue din curte autorul articolului, dacă voim să creăm materialul predat de dl Apolzan, nu-mi
şi fuge cu ele la boltiţă, unde negus
o clasă de mijloc sănătoasă şi să în rămâne decât să-l felicit pentru ideia
torul le primeşte cu 33—50% mai mulţim numărul meseriaşilor noştri dela fericită şi să-l rog ca pe viitor să ne
lesne decât valorează în faptă oauâle oraşe, trebue să aplicăm tinerii noştri complecteze oglinda trecutului Reuniu
astfel vândute.
la toate soiurile de meserii, dacă vorba nei noastre.
In chipul acesta nici oauele nu sâ e să nu fim unilaterali cum adesea se
vând în stare proaspătă dar’ nici pre întâmplă la alegerea carierelor de cătră Urmând sortarea obiectelor, după
ţul lor nu se poate plăti ca şi când ar aşa zisa inteligenţa noastră. Spre a ajun constituirea biroului şi a comitetului
fi o societate anumită pentru valorisa- ge la acest sfîrşit datorinţă avem cu executiv şi după designarea bărbaţilor
rea lor. toţii a sări şi cu sfatul "şi cu sprijinul de încredere, se constată, că dl Ilieş a
E. G. bănesc ca astfel tineretului posibilă să-i dăruit 41 cărţi diferite compactate; 29
facem îmbrăţişarea ori-cărei meserii. Da chibritelniţe; 17 papuci de ceas; 16
fotografii de masă cu chipuri colorate;
Serate de-ale meseriaşilor români. torinţă, sfântă datorinţă au în această 12 port perii; 5 călindare perpetue; 2
direcţiune administratorii diferitelor fon
duri şi fundaţiuni, lăsate de cei cu du port-fotografii de masă de pluş, mari;
Şedinţa literară a 12-a şi cea din rere pentru cultivarea neamului, ca aceş 2 casete pentru gulere şi mangete; 2
urmă din 1904, ţinută la 29 Decem tia străbătând în spiritul literilor fun- lampioane; 1 port-ţigare de masă de
vrie în localităţile »Reuniunei sodalilor daţionale, se oferă ajutoarele şi stipen pitiş; 1 port-jurnal; 1 portret cu ramă
români din Sibiiu«, transportatu-nea pe diile de aşa ca ele îndemn să fie şi poleită al I. P. S. Sale metropolitului
noi, cei aproape 200 asistenţi, într’o pentru cei cu pregătire şcolară mai I. Meţianu, patronul Reuniunei, 30 fo
frumoasă esposiţie a industriei profesi înaltă’ ia îmbrăţişarea meseriilor, dat tografii ale presidentului Vie Tordă
onale, datorită hărniciei şi destoiniciei fiind, că la emularea cu străinii, ne-ape- şianu, din cari 15 fotografii de masă
măestrului compactor Petru Ilieş şi a rată este cultura câştigată prin şcoală. de pluş; 2 în formă de mandolină de
pitiş, şi mătase, 4 încadrate în fortnă
fiului seu Scarlat, sodal compactor. Dl Dl Tordăşianu pune şi la inima comi cabinet, 5 în formă visit, 2 în formă de
Ilieş prin act adresat comitetului a pus tetului Reuniunei noastre aceasta afa paletă; 1 în formă de stea şi 1 înca
în vedere, că dorinţa sufletească l’a în cere, care şi în calitate de comitet exe drată în format mare, aceasta oferită
demnat de a veni cu o mai însemnată cutiv al tuturor Reuniunilor noastre de
jertfă cătră Reuniune, adecă de-a dă meseriaşi datorinţă are de-a indica căile Reuniunei. Sortarea pe lângă via inte-
rui 151 obiecte de felul meseriei sale, şi mijloacele, de cari folosindu-ne, folo resare a tuturor celor presenţi, a du
aşa numite obiecte de Galenterie, cari sitori să fim obştei noastre. rat până la ora 11% din noapte, dând
resultat material peste 90 cor. desti
lucrate toate aproape de d-sa şi de Notarul I. Apolzan, după cetirea nate fondului catedralei. Un număr de
fiul seu, se se distribue prin tragere la protocoalelor şedinţelor administrative, 10 obiecte, dăruite ulterior prin dl Ilieş
sorţi între participanţi. In acest scop ne trece pă dinaintea ochilor sufleteşti se vor sorta în prima şedinţă din 1905
dl Ilieş a aranjat în sala din fund obi prin o predare clară, prin cuprindere
ectele dăruite, cari toate representau pătrunzătoare şi cu rară vervă orato (ultima Joi din Ian).
un admirabil bazar. Comitetul a primit rică un număr însemnat din scenele, Dl Tordăşianu surprins de distinc-
