Page 1 - Bunul_Econom_1905_04
P. 1
A nal VI. Orăştie (Szâszvâros), 5 Februarie n. 1905. Nr. 4
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reniiiuii Economice din Ori ştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sil) ii ui ni“.
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E , Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fi.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru România şi străinătate 15 lei pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele şt inserţitmile se plătesc iţnatnte. '
urmat stărei de ex-lex un period de Cu toate acestea suma depozitelor va
ARUL ECONOMIC 1904. muncă intensivă legislativă. ajunge cu încheierea anului trecut suma
— * — * — Mijloacele de comunicaţie nu au de K 2750 milioane,, faţă de K 2592
«Revista Economică» sub acest suferit o schimbare mai considerabilă, milioane în anul 1903 Etalonul de
titlu face o dare de seamă generală s’au făcut însă pregătiri cari vor fi pen interese s’a susţinut la noi la înălţimea
despre anul economic 1904 în Ungaria tru viitor de mare însemnătate. Mai în- de până aci, cu toate că in Germania
din care extragem şi noi următoarele: s’a urcat cu 1%, ear Anglia a remas
tâiu de toate este vădită nizuinţa de a
Recolta anului 1903 s’a preţuit cu înfinţa căi ferate vicinale în lungime de pe lângă 4%. Banca Austro-Ungarâ
mai mult de 2900 milioane coroane ear' mii de chilometri, In anul trecut s’au şi-a mărit earăşi stocul metalic cu K
a anului 1904 va fi cu cel puţin 500 predat circulaţiuni linii ferate vicinale 55 milioane aşa că acum stă în pri
milioane coroane mai redusă şi trebue în lungime, de 105 km., s’a început vinţa acoperirei circulaţiunei de banc
să recunoaştem că agricultura noastră s’a construirea pentru 267 km., şi s’a con- note la locul prim.
arătat destul de tare pentru a suporta ces definitiv 594 km., ear’ 331 km, Tot aceasta revistă la locul prim.
o astfel de reducere a venitelor. Mai s’au primit în administrare. Venitele îm fade un apel Ia adresa băncilor noastre
departe trebuie să se recunoască, că preunate cu circulaţiunea căilor ferate ca în vederea recoltei slabe clin anul
cultura agricolă face progrese continue. ungare au ajuns în ultimile 10 luni suma trecut şi a calamităţilor ce să ivesc în
unele părţi a ţărei ameninţând cu foa
Resultatul în cifre a recoltei de cereala
de K 246-6 mţlioane ţi'arată pe lângă metea poporaţiunea săraca, acelea să-şi
este următorul toată recolta slabă o urcare de K. 11 4mil. impună cea mai mare abnegaţiune, şi
1904. ip n j 1902 1901 1900 renunţând cu desăvârşire la urcarea
Pieţele de capitaluri au stat de
mii de mă'i metrice dividendei ori la susţinerea unei divi
giâu 36-12 42-84 4650 41'43 4090 astădată sub influinţa resboiului din dende exagerate, se dee cu amândouă
secară 11-50 11-46 1136 1190 12.66 ostul Asiei, căci ambele părţi au făcut mânile din rodul anului trecut pentru
orz 1040 1334 1357 1236 1405 împrumuturi considerabile. Afară de uşurarea sorţii şi pentru scăparea de
ovăs 8-74 12-72 1H 0 1269 1244 peire a acelei clientele, din ale cărei
aceasta cele mai multe state au avut
Pe terenul industrial e de înregis recerinţe însemnate, cari au absorbit o sudori şi-au câştigat întreaga lor avere.
trat o ameliorare eu deosebire privitor parte din economisiri. La noi nu s’a Luăm la Cunoştinţă cu plăcere
la industria de fer şi maşine şi de si întâmplat o schimbare mai însemnată, acest apel, şi atragem atenţiunea direc
ţiunilor de bancă se se ocupe serios
gur ar fi fost de constatat un progres cu toate că recolta slabă a avut in- cu împărţirea unor ajutoare unde e
însemnat în aceasta branşe dacă ar fi fluinţă nefavorabilă asupra capitalurilor. de lipsă a sprijini poporul nostru în
F O I T A Tnţă şi respunse: «Măria Ta! Eu ce e drept ce se-mi cază cu greu; chiar dacă m’aţi şi
__ _ ^ _______ ^ ^ ^ _________ _________
me socotesc a fi nevrednică de aşa mare omoki.* — Aceste cuvinte plăcură marchizu
Păţaniele multcercatei Griselde. onoare; cu toate acestea de este serios pe lui şi el z se phn de bucuriă: «Cu atâtea sunt
voia şi după dorinţa inimii Mâriei-Ţale, a me mulţămit, vei face aşa cum zici, nu mai pre
(Urmare). lua dă servitoare pe mine, sermanâ fată de tind alte ceva nimic dela tine.* Numai decât
Tcţi oaspeţii de nuntă aşteptau afară ţăran, nu voiu, cuteza a mă înpotrivi Mâriei- după această între voi bire luă marchizul pe
cuprinşi de mirare; march zul însă întră în Talel* Atunci votbi marchizul cu seriositate: Griselda de tnânâ o conduse afară şi o arătă
casă cu Ianicula, luă pe fia acestuia de mână «înainte de a mă cununa cu tine, Gr seldo, oaspeţilor adunaţi; apoi zise cu voce tare:
şi-i zise: «Dorinţa mea şi a tatălui tău Gri- te întreb, de eşti gata din toată inima, a «Aceasta vergură este mireasa mea şi stăpâna
seldo, este ca se te măriţi după mine; sper asculta de mine întru toate, şi a nu te în- voastră; să o onoraţi, se o iubiţi, şi dacă mă
câ nu va fi fără de voia ta, a me lua pe potr.vi nici odată dorinţii mele. Ori ce aş preţuiţi pe mine, cu atât mai mult să o pre
mine de bărbat.* Viiginia buimăcită să înfioră face cu tine vei suferi fără să faci vr’o schimă ţuiţi pe ea.« Acum dedea ordin damelor de
ca şi când ar fi căzut bolta ceriului pe ca sau să vorbeşti vr’un cuvânt aspru?* «Măria- curte să desbrace pe fata de hainele ei ţără
pul ei eară pământul se făcea roată cu ea. Ta! Domnule marchize!* răspunse feţişoara, neşti, şi s'o dichisească mândru cu hainele
Marchizul se adresă cătră ea cu vorbe dulci: «De voiu avea marea onoare, de care nu de mireasă, ca se poată întră în casa marchi
»Nu te teme, draga mea Griseldo, căci din sum vrednică, a deveni soţia Măriei-Tale, zului îmbrăcată după rangul ei de marchiză.
tre toate femeile de pe lume, pe tine sin promit că cu voia şi cu ştirea mea nici nu Damele îndată o încungiură, să boţesc roată
gură team ales de mireasă; şi dacă te învo- voiu face nici nu voiu vorbi sau cugeta ceva, înjuru-i, să nu poată zări nime, ce fac cu ea.
ieşti cu aceasta chiar astăzi încă mă voiu şi ce ar vătăma inima domnului meu. Nu-mi O desbracă de hainele-i ţărăneşti şi o dichi
cununa cu tine!* Griselda să plecă cu urni veţi porunci nimic, nici nu-mi veţi face nimic, sesc aşa de mândru cât mai că n o mai cu-