Page 2 - Bunul_Econom_1905_04
P. 2
Pag- 2. BONUL ECONOM Nr. 4
viaţa lui economică, ca şi prin aceasta ra un singur cerc, necum comitat, în Intre posesorul de peste apă mij
să ştie el face deosehire între băncile care locueşte popor român, ca si nu locul alviei formează linia (rezvorul) po-
româneşti şi între cele străine, şi să aibe şi vreun rîu mai mare sau mai sesiunei.
cunoască că băncile româneşti nu ur § 5. Nomolurile naturale (tina care
măresc scopul de a esplota ci de a mic în apropierea sa, dar’ foloase —
sprijini poporul ! abia vor trage din ele! şe adună de sine) şi insulele cari se
In legătură cu dreptul la apă este formează în alvia rîului, formează un
şi dres ul de pescărit; dar’ ambele ace crescăment al posesorului ţermurelui.
Dreptul la apă. ste drepturi se regulează prin legi se Formându-se o astfel de insulă în
parate (deosebite). De aceea vom tra tre mai mulţi posesori (ţermureni) în
(L egea a rt 23 din 188S, a yizjogrol).
duce, după această lege, şi legea des vecinaţi, miezuina (râzvorul) între un
— * — vecin şi altul va fi linia, care se poate
pre dreptul de pescărit.
Introducere. Eată dar’ cuprinsul legii de sus: trage dela ţermure până la mijlocul cur
sului apei (al alviei).
Apele (rîurile, fluviile) ţării consti Hotărîri generale.
Prin disposiţiile §-lui 4 şi ale aces
tuise un element folositor omenimei, § 1. Disposjţiile generale ale legi tui § nu se alterează proprietatea câş
întocmai ca însuşi pământul. Prin exis- lor şi ordin aţi unilor de drept privat nu
tigată pe cale de drept privat înainte
tinţa simplă a lor apele contribue în mai într’atâta se pot estinde şi asupra
de intrarea în viaţă a acestei legi.
mod considerabil la fertilitatea pămân disposiţiilor de drept privat cuprinse în § 6. Proprietarul ţermurelui şi al
tului din apropierea lor, eară prin cur această lege, încât legea presentă prin
alviei nu-şi poate exercia dreptul sâu
gerea lor desvoaltă o putere din care disposiţiile sale proprie nu le opreşte.
de proprietate asupra apei alt-cum, de
omul poate trage foloase gratuite, cre Esplicare: înţelesul acestui § vorbind cât numai aşa, ca folosirea rîului se
ând mări sau altfel de mechanisme sau cu alte cuvinte, este: că toate drepturile ce rămână liberă şi pentru alţii, şi să 'se
motoare pe ape sau pe ţermurii lor, le are fie-care om, alt-cum, le are şi asupra supună măsurilor poliţiale.
pe cari puterea apei le pune şi ţine apelor in măsura care nu este oprită prin
această lege. . (Va urma).
de sine în mişcare. Afară de astea ape
le (rîurile, fluviile) cuprind în sînul lor § 2. Apaductele (ţevi, canaluri,
şi bogăţii, sau cel puţin isvoare de ve scocuri) cari servesc spre aducerea (ori Al ÎÎI-lea
nit, precum peşti, raci, scoici, năsip, pe- scurgerea) apei în căşi sau pe livezi, RAPORT GENERAL
triş ş. a. ş. a. şi toate astea impoartă împreună cu însuşi dreptul de apaduct, al Comitetului central al >Reuniunei rom.
mult pentru omenimea din stat, ca şi constituesc o parte proprie a căşilor de argricultură* din comitatul Sibiiului
pentru economia naţională a statului. sau a livezilor '^ptentru cari sunt ele me pentru anul 1903.
nite (construite).
De aceea legislaţiunea ţării noastre,
urmând exemplul dat de alte state, a § 3. (Clădirile construcţiile) cari (Urmare)
regulat şi ea dreptul ce-1 au oamenii înoată pe apă, dar’ sunt stabil legate Şcoala practică de economie din Sălişte.
respective civii statului la apă, reete la de ţermure, şi Cari conform meniţiei Conducătorii şcoalei în cursul anului
rîurile, chiar şi la fântânile, isvoarele şi lor aparţin zidirei de pe ţermure, se 1903, încă tot în luptă cu greutăţile începu
bălţile cu ape stătătoare. privesc, împreună cu însuşi dreptul la tului, au lucrat din răsputeri ca terenul să
folosirea (poterii) apei, ca obiect împre se pună în condiţiuni cât mai priincioase şi
Cunoaşterea acestei legi, respective
unat cu zidirea. şcoala să se apropie de scopurile urmărite
a dreptului ce-1 are cine-va la apa din
la inteineierea ei. Intre altele s’a terminat pă-
comună sau din hotarul său, este, cre § 4. Ţermurii şi alvia rîului sunt lanul grădinei şi canalul de apărare în par
dem, de lipsă şi pentru poporul nostru, o parte constitutivă şi nedespărţită a tea din spre nord, s’a făcut canalul de scur
căci, în cât ştim, nu există în toată ţa- proprietăţii şi posesorului ţermurelui. gere principal prin grădină şi s’a continuat
noşteai că este fata lui Ianicula, a germanu Dumnezeu bunei Grişeldei încât credeai că ţări, o domniţă frumoasă. Numai soţul ei de
lui ţăran. Fiind gata o conduc damele şi o s'a născut în palat şi a crescut în palat, nu căsâtoriă să părea a să fi schimbat în câtva.
predau marchizului, a cărui mireasă era^ Mar într’un bordeiu ţărănesc, aşa maniere fru- El nu să bucura aşa de tare de aceasta în
chizul scoate inelul de logodnă, il pune în modse avea ea, atât de isteaţă şi aşa de cu tâmplare, ci să părea supărat şi năcăjit, în
degetul Grişeldei şi să logodeşte în public minte să arăta şi atât de delicat să porta cu cât îţi venia a crede că i ar fi părut mai
cu dânsa înaintea mulţimei poporului. După oaspeţii încât toată lumea adunată o onora bine de i s’ar fi născut un ferioraş în loc de
aceasta dă ordin să o pună pe un cal alb cu cea mai mare onoare şi o iubia din toată o fetiţă. Buna Griselda observase, ce e drept,
ca lebeda şi o conduce cu onoare şi plin de inima. Ba ce e mai mult cei-ce o cunoscu că soţul şi Domnul ei nu mai e aşa amica-
bucuriă la castelul seu. Poporul alerga cu seră de mai ’nainte mai că nu-şi credea ochi bil câtră ea, ca mai înainte, cu toate acestea
grămada şi chiuia de bucuriă >să trăiască lor, oare ea să fiă fata Iui Ianicula. Nou că răbda în tăcere şi-şi da toată silinţa a-i
Gri eldal* dorindui norocire şi fericire la sătoriţii trăiau unul cu altul ca doi porumbi, câştiga earăş inima arătându-să cu îndoită
aceasta însoţire atât de măreaţă şi neaştep nici unul nici altul nu-şi da însă de supărare, dragoste cătră dânsul. Marchizul însă nu să
tată. Cununia să săvirşi chiar în ziua aceea sau ocasiune de a se mânia ; astfel ei erau arătă mai voios nici mai cu bunăvoinţă cătră
cu mare pompă, şi să ţinu ospăţ cu multă modelul cel mai frumos de virtute şi evlaviă soţia sa; el avea de gând a pune credinţa
Veseliă, nime nu era, carele să nu să fi bu pentru supuşii lor. soţiei sale la probă, de aceea să porta aşa.
curat de această nuntă rară, dar’ adevărat că (Va urma).
toţi să şi mira de o astfel de întâmplare 7. Portare a Grişeldei. Ea naşte o fetiţă.
ne-mai-auzită. Căci li să părea oamenilor, că înainte de a să plini anul dela cunu-
însuşi Dumnezeu a încheiat această câsâtoriă niă născu Griselda spre bucuria gen rală a
în ceriu; atâtea daruri frumoase i dăruise supuşilor marchizulu, a tatălui ei şi a întregei
