Page 3 - Bunul_Econom_1905_04
P. 3
Nr. 4 BUNUL ECONOM Pag. 3
-------------------- -------- '-- ■ T"*' ' ... ~~ "
cu săparea canalului »Cernavoda», s'au con inbunătăţi prin acest gunoiu, pe carele 1 Maşină de sSmânat cartofi.
struit 6 garduri de răchită şi s’au pardosit nu-1 putem înlocui cu nici un fel de
pentru asigurarea canalurilor, circa 35 metn; alte materii concentraie la un loc după ' (Crumpi.)
i
terenul dm drumul principal s’a ridicat cu cum sâ află în gunoiul de grajd.
Şcoala agronomică din Dobriţin a pro
pământul scos din şanţurile săpate pe am Gunoiurile măiestrite se folosesc
curat din Brandenburg o maşină de sâmânat
bele părţi şi cu mai multe sute cară de ni cei drept înlocuind gunoiul de grajd,
sip. S’au construit un pod stabil in drumul dar’ aceasta sâ face numai în cas când cartofi. Aceasta maşină are chemarea de a
face cuiburile de lipsă pe locul de sâmânat.
principal şi 4 punţi mişcătoare; s’a nivelit nu avem gunoiu natural in abundanţâ,
(planat) întreg pământul grămădit pe malul seau când nu 1 putem transporta la lo Construcţiunea ei e foarte simplă aşa că ori
drept, s’a umplut matca din grădină etc., ră- cul de gunoit. - -v şi cine o poate pună în lucrare si admanua
mftnând sâ se continue cu nivelarea. S’au ri- Şi dacă gunoiul acesta e preţios cu uşurinţă, constă d ntr’o rarul de 260 m.
goiat câte o parte însemnată pentru o şcoală mai ales prin o bună îngrijire ce i-se lungă aşezată pe două rotle în care sunt
construite patru forme de stele pentru face
de viţă americană, pentru răchită nobilă de dă, atunci e neapărat de lipsă sâ se
rea cuiburilor. Fiecare stea are 5 capete ase
împletit, pentru struguri, smeură etc. S’au Îngrijească aşa ca el sâ se Îmbunătă
menea unui arşeu încovoiat cu cari sâ fac
gunoit circa 3000 m. S’au plantat in tabla a ţească îu preţ şi la nici un cas sâ nu
gropile prin o maşinărie simetrică aşa că
2-a 1000 pădureţi meri şi 900 pădureţi peri; scadă. Aceasta sâ întâmplă insă numai
in tabla l-a 5200 pădureţi meri, iii a 3-a aşa, dacă vom fi cu atenţiune şi Ia aş cuiburile sâ pot face la aceiaşi distanţă şi
1000 pădureţi peri de un an, 1000 altoi meri; ternutul trecuincios. afunzime. Forma maşinei seamănă cu cea de
mai mulţi cireşi şi pădureţi mai mari. In La noi e obiceiul peste tot în ţară sâmânat cunoscută azi peste toate locurile.
şcoala de pomi propriu zisă s'au pus câteva de a aşterne sub viţe un pat bun de Ea are încă două rotile pentru regularea în
sute viţă americană, meri, caişi şi peri pădu paie. Paiele au însuşirea de a absoarbe torsăturilor şi un braţ cu care sâ ppt ridica
şi aşeza atât rotilele cât şi stelele cu cari să
reţi ; s’au plantat smeură, agrişi, struguri, aluni, în ele umezeala, şi această însuşire sâ
răchită nobilă şi sălbatică; altoit de rudă, poate mări dacă paiele aşternute ar fi fac cuiburile pentru cartofi.
plantaţi in 1902, s’au completat, ear’ in gră mai intâiu mărunţite prin tâietoarea de Ca să funcţioneze bine să recere ca să
dina matră s’au plantat de nou 18 altoi. In paie, osteneala şi cheltuiala se acopere fie trasă încetinel de doi cai buni cu trei
parc s’au plantat diferite tufe decorative şi înzecit prin îmbunătăţirea gunoiului ast oameni, unul care m&nă cai, unul care stă Ia
pini. Afară de grădină, pentru slăbirea vân fel câştigat, fiind-că păiele mărunţite cu rotile şi al treilea care regulează ridicătorul
tului din spre Nord-vest şi pentru formarea tâietoarea, absorb foarte multă urină şi şi curăţă. O fetiţă înapoi aşează cartofii şi-i
gardului viu, s’au plantat 500 acaţi. e constatat că urina sau udul vitelor apasă cu picioarele. Pe urmă să dă cu o
In unele părţi din grădină s’au sămâ- conţine cele mai multe materii nutri- grapă uşoară de spini pentru nivelară.
nat cucuruz, diferite soiuri de iarbă şi de flori, toare pentru plante. Maşina aceasta să numeşte H. L'sset.
apoi fel de fel de legume, precum: ridichi De asemenea e un preţios aşter C. şi are următoarele favoruri:
de lună şi de vară, morcovi de toamnă, să- nut şi turfa şi ori-ce fel de remăşiţe, 1. Poţi sămâna la zi 4—5 jughere (5—6
lată, castraveţi, carfiol, pătlăgele, fasole, varză, cari încă au însuşirea de a absoarbe pogoane).
chel, călărabe, usturoi, pătringei, ţeler, ceapă, urina şi umezeala. 2. Sămânatul cartofilor să face la aceiaşi
sfecle etc. Terenul cu zarzavaturile au fost O deosebită îngrijire trebue să se afunzime, prin ce cartofii să desvoaltă în mă
împărţit in 48 table de circa 35 m. şi lucrat dea nutrirei bune. Dacă dămi hrană rime egală şi să pot recolta deodată ajunşi
de tot atâtea fete din şcoala de repetiţie cari bună şi îndestulitoare vitelor noastre, la coacere egală.
au desvoltat deosebit zel. Elevilor li-s’au dat atunci conlucrăm la productivitatea lor, 3. Distanţa şirurilor este asemenea, să-
sfaturi despre cultura legumelor şi despre la îmbunătăţirea soiului şi la înmulţire. lucră uşor şi lucrarea este foarte eftină. După.
pregătirea mâncărilor. Recoltă legumelor a Dela o vită bine hrănită să ca proba ce s’a făcut toată cheltuiala cu sămâ
fost bună, aitoii s’au desvoltat destul de bine, pătă lână, carne, untură şi lapte mai natul unei holde de un jugh. cat. (1 pogor*
asemenea pădureţii, viţa de vie şi răchita. bun şi mai mult, precum şi un gunoiu şi */s costă 9 Coroane.
Pe bâsa esperienţelor câştigate să con mai preţios decât dela vite rău ţinute Nu să poate întrebuinţa la locuri unde
stată, că prin lucrare raţională sâ poate trans şi neîngrijite. pământul e prea ţărinos, din causă că cui
forma solul «sterp» în agru mănos şi gră In fine lăsând la o parte şi nea burile să umplu iarăşi cu pământ, de aseme
dina va produce în scurt tâmp roadele sale mintind şi alte împrejurări mai neîn nea la locurile petroase, uneltele de a face
binefăcătoare şi astfel răsplătite vor 5 jertfele semnate urmează.că să arătăm că în cuibul să încovoaie şi tocesc curând.
aduse de comisia economică comitatensă, de grijirea gunoiului încă formează un ce In toate celelalte locuri să poate folosi
comuna politică şi de >Casa de păstrare din pe care nu o putem lăsa neamintită. maşina aceasta cu foarte bune resultate şi
Săiişte» pentru înfiinţarea acestei scoale prac Se ştie că 100 q. gunoiu bun de merită să se procure nu numai la moşii mai
tice de economie. grajd conţine puţin Caliu şi 30—40 kg. mari ci şi la moşiile micilor proprietari dacă
(Va urma). accid foslat, ceea-ce încă e prea puţin; aceia să asociază pentru procurare.
şi din acest motiv e necesar a avea Toată maşina coastă 800 coroane şi să
grije ca nici acest puţin accid fosfat răsplăteşte degrabă did serviţiile ce le poate
Gunoiul de grajd. să nu se peardă din gunoiu, ci să se face In tâmp de 40—50 ani cât o poţi în
înmulţească, dacă e posibil. trebuinţa.
Aceasta se poate prin adaugerea JB.G-.N.
Gunoiul de grajd este unul dintre unui suprafosfat de gips dus afară la
cele mai de frunte şi preţioase guno- locul de gunoiu prin ce să împedecă
iuri. Bunătatea lui să deosebeşte după tot odată şi evaporarea alcoholului. Revoluţia din Rusia.
împrejurările în cari să face, aşa că Acestea sunt ce putem zice pe
aternă nu numai dnla aşternutul între scurt despre un bun gunoiu de grajd,
buinţat ci şi dela soiul animalelor şi cali pentru-că sunt şi alte împrejurări, cum Tuburările revoluţionare din Rusia
tatea nutreţurilor mistuite etc, E re e de exemplu aranjarea unui loc anu nu s’au clamat, deşi nu au caracter
cunoscut altfel în genere că gunoiul de mit, a groapei de gunoiu, apoi udarea aşa de ameninţător ca în prima zi când
grajd singur este care poate suplini toată regulată cu urină şi călcarea gunoiului a isbucnit flacăra.
hrana pământului perdută şi de care, etc. de cari ni-se va mai da ocasiune Liberalii din Petersburg au lansat
are lipsă după recolte. însuşi conţinu a vorbi în viitor. E. CK un energic apel cătră popor, care apel
tul humos al pământului încă sâ poate se sfârşeşte cu următoarele: «Publici-
