Page 1 - Bunul_Econom_1905_05

A nul V L O râştie (S zâszvâros), I2 F e b rtia rie n. 1 9 0 5 . N r. 5

REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU

ORGAN AL: „RenBianir Economice din Oră$tie“ şi „Renninnii române de agricultură din comitatul Sitniului",

ABONAMENTE: A P A R E : IN ER ŢI UNI:
S
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu preţuri moderat e
Pentru România şi străinătate 16 lei pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.

lângă o taxă mică dat în arendă direct pului de a-şi vedea starea şi soartea
Programul economic poporului etc. sunt earăşi un punct de îmbunătăţită. Programul desfăşurat din

al deputaţilor nostrii. program, care tinde a îmbunătăţi radi­ punct de vedere economic nu-i îndestu-
cal starea economică a poporaţiunei litor, să vede că e făcut în pripă, pen-
— —
române. tru-că despre industrie şi comerciu spune
Cel mai bun serviciu ce-1 aşteptăm In fine scutirea intereselor munci­ prea puţin, respective nu spune nimic.
dela deputăţii români aleşi cu oeasiu- torilor în mod echitabil în raport cu De aceea din punct de vedere eco­
nea ultimelor alegeri dietale, şi pe care munca lor, ca să nu fie esploataţi de nomic, industrial şi comercial am aflat
şi ei ni-1 pot face, este programul lor cătră întreprinzători şl asigurarea obli­ o p c z ^ . a reproduce programul deputaţi­
economic-financiar. gatoare a lor pentru caşuri de boală lor noştri aleşi şi a le pune în vedere
Străformarea radicală a sistemului şi bătrâneţe, precum şi statificarea hi- să se ©cupe mai intensiv cu afacerile
de dare, reducerea dării de pământ, in­ gienei publice, medic şi medicamente acestea de interes vital pentru popor,
troducerea contribuţiei progresive, scu­ pentru săraci etc. sunt tot atâtea puncte căci părerea noastră e, că peste tot
tirea de sub contribuţie a minimului de cari se potrivesc şi vor fi de folos ge­ dacă li se va da posibilitatea să ia par­
existenţă şi desfiinţarea dării de consum neral public. te activă în parlamentul ţării în mod
pentru articlii indispensabili de alimen­ Poporaţiunea română care a ales liniştit, mai mare folos vor aduce po-
tare, sunt probleme^ cafti in adevâf-ar pe aeei domni depufSţ? cu programul rporefai %rtre împrejurările de azi cu
uşura foarte mult pe popor. economic de mai sus aşteaptă dela ei un program întreg bine chibsuit şi stu­
De asemenea mari şi bune servi­ cu drept cuvânt, ca să lucre cu toate diat, economic, industrial şi comercial,
cii ne-ar aduce împroprietărirea în me- puterile la realisarea acelor postulate decât cu o sută de altfel de programe
sură corespunzătoare a agricultorilor şi angajamente ce şi-a luat asupra-le. politice.
prin vinderea în parţele sub condiţii Un popor sărac cum e şi poporul
favorabile a moşiilor statului. nostru în cea mai mare parte, nu-i er- D reptul la apă.
Neînstrâinarea şi neîmpărţirea a tat să fie sedus prin vorbe bombastice (Legea art. 23 din 1885, a vizjogrâl).
unei proprietăţi mai mici oare-care pen­ şi prin promisiuni seci cu scop ca să-i (.Urmare)
tru individ, colonisările cu poporaţiune câştigi încrederea şi votul, el aşteaptă §. 7. Insulele sau îngrămădirile de
română în părţile locuite de români, dela fiii săi fapte şi muncă solidă întru nomol cari se vor forma după intrarea
apoi păşunatul în pădurile statului pe ridicarea şi ajutorarea la ajungerea sco­ în viaţă a acestei legi, pot fi delăturate

F O I T A căci Ia născut o ticăloasă de ţărancă. De ca şi cu sclavii tă!, ce vei voi. Fi sigur, că
oare-ce voiesc să trăesc în pace cu amicii ori-ce ai dori, aceea voiu dori şi eu, căci
şi supuşii mei, mă văd silit a asculta de nu poftesc alta, nci nu mă tem că voiu
Păţaniele multcercatei Griselde.
părerea lor, decât a urma judecăţii mele perde altceva nimic, decât a te perde pe
proprii- deci voiu fi silit a săvîrsi o faptă tine; aşa de adânc eşti imprimat în inima
(Urmare).
ce va fi contra naturei mele. N’am vrut mea, încât nici odată, nici chiar prin moarte,
8. M atchizul Valter supune pe Griselda la
cu toate acestea a face nimica fără să te nu te vei şterge din inima mea. Să poate
cea dintăiu probă.
încunoştinţez şi pe tine. Totdeodată te în­ întâmpla ori-ce alta minune, dar inima mea
După ce înţtrcă Griselda copila, o treb, eşti tu de aceeaşi părere, de care ai nu se va scimba nici odată.< Aceste cuvinte
chiamă marchizul în odaia sa. Cu vorbe se­ fost dela începutul căsătoriei noastre, când au străpuns inima marchizului încât abia îşi
rioase şi fără să se arete cât de puţin ami- mi-ai făgăduit, a nu face nici a gândi ceva putu reţinea lacrămile. Cu toate acestea nu
cabil cătră ea îi vorbi astfel: «Grseldo! Tu ce ar fi contra voinţei mele şi a nu lua ni­ îşi schimbă esteriorul, nici faţa ci rămase
ştii în re stare ai trăit tu mai înainte şi cum mic în nume rău ori ce ţi-aşi porunci sau serios şi rosti aceste cuvinte cu asprime:
ai ven>t în casa mea. Deşi te am dragă to­ aşi face cu tine?« »De ai rostit tu aceste cuvinte din inimă,
tuşi pretinii mei, nobilii nu te pot suferi, Ori-cine şi-ar închipui că şi cel mai se va dovedi îndată». Zicând aceasta pleacă
eară supuşii mei nu vor asculta de tine, statornic şi mai tare de fire om s’ar fi în­ fără să-l poată cunoaşte Griselda că inima
carea ai fost o ţărancă săracă, şi mai cu fiorat auzind atari vorbe neaşteptate. Dar lui este pătrunse de durere. îndată chiamă
seamă că mi-ai născut o feţişoară, pe când Griselda răspunse fără să-i fie teamă şi fără la sine pe servul seu cel mai credincios şi-i
toţi să aşteptau să am un fecioraş. Dar chiar sfială: »Tu-’mi eşti domn şi eu cu mica mea dede aceasta poruncă: »Dute la soţia mea
de ar fi fost fecior totuşi nu i-s’ar fi supus copilă suntem supuse puterii tale; fă cu noi, şi cere-i pa mica copilă. De nu ţi-o va da