Page 2 - Bunul_Econom_1905_06

Pag. 2 B U N U L E C O N O M .. ~___________ Nr.

Lucrările din grădină în luna nită în luna aceasta. Pentru sterpirea
Bunul econom în grădină. aceasta se recomândâ felurite instru­
lui Februarie-
mente, dintre toate însă cel mai butţ
In grădinii de pomi. In luna acea­
Abia trecu sgomotul sărbătorilor sta avem prea puţin lucru. Numai în şi mai sigur este mâna! Acestea dupăj
cu care parte să încheie »anul vechiu«, caşul când în luna lui Noemvrie şi De­ culegere, la tot caşul se fie arse, şi nici
parte să începe;»anul nou«, şi econo­ cemvrie nu am fi potut termina cură­ decum aruncate întro parte sau alta a
mul bun,, plin de speranţă în viitor, pe ţirea pomilor bătrâni de crengi uscate, grădinei, de unde cu începerea primă-
lângă toate grijile ce-1 apasă nu-şi poate muşchi şi scoarţa cea »sgăbârdoasă«, verei, trezându-se iarăşi ne-ar umplea
uita de grădina sa, — podoaba casei am avea sâ terrpinăm acestea lucrări grădina.
şi puternică dovadă despre destoinicia fără amânare. Poporul e dedat a crede, In grădina de altoi.
stăpânului. — Deşi gerul lunilor Ianua­ că curăţirea pomilor de muşchiu şi de
rie şi Februarie să pare a împedeca scoarţa cea sgăbârdoasă e numai un Tăiatul mlădiţelor nobile pentru
ori-ce lucrare în grădină, bunul econom lucru de geaba şi fără de nici un folos. nobilitarea (altoirea) de . primăvară,
totuşi nu încetează a face planuri: cum O mare greşeală e aceasta! Sâ cerce­ se poate începe încă de prin luna
să-şi îngrijească în viitor pomii şi altoii tăm numai cu deadinsul pe sub scoarţa lui Noemvrie şi continua până în Ianu­
sei, ca aceştia la răndul lor să-i răs­ cea crepată a unui pom şi ne vom con­ arie. Amânarea pe mai târziu nu e re­
plătească însutit osteneala şi grija; ce vinge, că nu lucru degeaba vom săvîrşi comandabilă. Pomii din cari vom lua mlă­
soiuri de poame să-şi aleagă pentru curăţindu-o aceasta de pe pomi. Sute diţe, să nu fie prea bătrâni, dar. nici
altoitul şi plantatul de primăvară, şi şi mii de oauâ şi larve de insecte stri- prea tineri. Mai presus de toate pomul
cum în urmă vă putea valorisa mai câcioase pomilor şi fructelor vom afla să fie sănătos. Luând noi mlădiţe din-
cu succes roadele ostenelelor sale. pe sub aceea scoarţă şi muschiu ascunse, trun pom bolnăvicios,; putem fi siguri,
Dar’ nu numai mintea şi inima aşteptând numai razele mai calde ale că de odată cu mlădiţa plantăm şi mor­
unui bun econom este frământată de soarelui de primăvară ca deodată cu bul în altoiul tinăr. Asemenea să fim cu
astfel de planuri şi întrebări ci chiar ivirea frunzelor, florilor şi a fructelor şi băgare de seamă să nu luăm mlădiţe
şi a unui bun învăţător. Deosebirea ele sâ-’şi înceapă lucrarea lor păgubi­ din’trun pom şterp, care sănătos fiind
este numai, că pe când economul os­ toare. Curăţind noi scoarţa aâeasta şi creşte în conţinu şi face flori dar ro­
teneşte numai pentru sine şi ai sei, muşchiul în tâmpul cel mai rece al anu­ deşte din samă afară puţin seau nici
învSţâtornl are a osteni tkai mult pen­ lui, putem fi siguri, că roada pomilor decât! Mlădiţele să fie pe de plin coapte
tru alţii decât pentru sine, şi deci cu noştri o apărăm. se nu fie »bostănoase« şi totdeauna să
atât mai mare şi mai grea îi este che­ Muşchii mai sunt încă şi din alt le luăm din partea cea mai aproape de
marea şi răspunderea ! punct de vedere păgubitori pomilor. Ei vârful pomului şi de cătrâ răsărit, fiind
Deci dacă în cele următoare vom sâ nutresc numai din sucul pomului şi că totdeauna mlădiţele situate mai sus
încerca a trata în modul cel mai prac­ astfel îşi poate ori-cine închipui, că ei şi în faţa soarelui sunt mai bine desvol-
tic posibil toate lucrările ce trebuesc prin aceasta slăbesc ne spus de mult tate şi mai coapte Mlădiţele să le tă~
săvîrşite la timpul seu într’o grădină pomul. Un.’plpri '&l cărui trunchiu este iem cu un cuţit ^ger, sortându-le apoi
de pomi bine îngrijită, aceasta nu o acoperit de muschiu, e împedecat în după soiuri le legăm în mănunchiuri
facem în scopul a da poveţe specialiş­ creştere şi poamele lui puţine ce le pro­ şi căutând un loc ferit de razele soa­
tilor în ale grădinăritului, ci mai ales duce perd mult din mărime, bunătate relui, le împlântăm (îngropăm) până la
dorim a yeni întru ajutor acelora, cari şi frumseţe. Muşchiul şi scoarţa netreb­ mijloc în pământ. în felul acesta 'putem
cu dragoste ar conduce o grădină dar nică să poate curăţi cu nişte perii anu­ ţinea mlădiţele până târziu prin luna
în urma lipsei de un conducător prac­ mite de sîrmă, cari în ori-ce prăvălie lui Mai. — In caşul când culegem mlă­
tic oarbecâ în toate părţile şi la nici de fierării mai »de dai dbamne« să diţele târziu primăvara când mustul (su­
un bun resultat nu poate ajunge; nu află de vânzare. cul) începe a circula, atunci acelea tre­
poate ajnnge pentru-că deşi ar şti ce Culegerea şi stepirea cuiburilor de buesc întrebuinţate fără amânare, alt­
ar trebui să facă, nu ştie cum şi când insecte acăţate de crănguţele cele mai fel încep a se vesteji şi atunci toată
ar trebui făcut. tinere ale pomilor, încă trebuie îndepli­ osteneala ne va fi zadarnică.

în odaia Griseldei să ceară copilul să-l pră­ cea dintâiu, căci nimenea nu ştia spune unde de frunte să plece, fireşte nu la Roma, ci
pădească şi să observe că ce ţinută va avea, sunt sau cine i-a ascuns şi unde? Toţi aveau aiurea. Solul să reîntoarse după un pătrar
ear’ dacă se vă opune îi porunci să îl ia cu bănuială asupra marchizului, căci numai el de an şi lăţi vorba în tot locul, că a adus
sila şi să-i spună că-1 duce la moarte. Ser­ i-a putut răpi din braţele mumii lor, fiind-că dispensaţie dela Papa să se despartă stăpâ­
vitorul să duse şi cu lacrimile în ochi spuse n'are de cuget a-i recunoaşte de adevăraţii nul seu şi să-şi ia altă soţie. Toată lumea
porunca marchizului. sei moştenitori. — Atare faimă veni la ure­ din ţinutul acela nu mai vorbea despre alt­
La acesrea cuvinte sărmana Griseldă chile marchizei, ba marchizul puse într’adins ceva decât cu întâmplarea cu marchizul; să­
fără să zică un cuvânt luă copilul în braţe oameni la cale să-i spună în ochi ce mai tenii în şăzătorile lor, eară boerii prin cafe­
îl sărută de nenumărate-ori făcândU-i semnul are el de cuget cu biata s’a soţie. Dar să nele şi saloanele lor. Să înţelege că trebuia
sfintei cruci 11 închină, şi-l încredinţează ne­ vezi şi să te miri, ea nu se tnrbură nici de- să auză şi buna Greselda. Ce e drept ea
mărginitei purtări de grije a lui Dzeu, îl predă cum, ci suferea toate încrezându-se prove- ofta din adâncul inimii când i-se spunea cum
servitorului zicăndu-i ia-1 depărtează-te în- dinţei Dzeeştil După ce văzu marchizul că stă lucrul şi ce să mai aude, dar nimic na
grabă de aici. nici cu astfel de veşti nu poate abate pe era în stare a o face să se turbur r'; firmă
Servitorul plângând se presentează cu femeea s’a din calea ei, ci ea rămâne ne­ în credinţă zicea: Cum va vrea aşa va
micul copil înaintea marchizului şi-i spune turburată, să cugetă a iscodi o ncuă metehnă. fi, eu mă încredinţez proniei luil — Cu toate
toată ţinuta soţiei sale, de care nu s’a putut Răspândi adecă vestea, că a trimis un solia acestea fiori o cuprindea când gândea Ia
mira destul. Patriarchul dela Roma cu rugare să-l des­ soartea sa, şi aşa aştepta din zi în zi ce de-
Chemând pe încrezutul seu l-la predat partă de nevasta sa, (la catolici desparte cisiune va lua marchizul faţă cu ea sărmana!
cu mare îngrijire cu porunca să-l ducă la numai Papa) şi aceasta din motive grave (Va urma).
soru-sa ia Bologna spre creştere, ear curtenii spre a împăciul pe supuşii săi. Ca să facă
şi servitorii toţi ştiau că a luat copilul şi l’a să crează lumea că într’adevăr este aşa, dede
predat călăului spre perzare ca şi pe fetiţa ordin unui servitor de ai săi dintre cei mai