Page 5 - Bunul_Econom_1905_06
P. 5
Nr. 6 B U N U L ECONOM __________'_________________ Pag- 5
■ o impresiune bună asupra poporului C analul de P anam a. După rapor cat lucră zilnic 10,000 lucrători. Sgomotul
-credincios. înainte şi cu celelalte! tul ministrului plenipotenţiar american din locomotivelor e infernal. Are un ciocan nu
Panama, lucrările canalului progresează în mod mit »Fritz«, care cade pe nicovală dela o
Inspectorul reg. de şcoale prin -
un substituit a visitaţ în săptămâna grandios. Aceste lucrări să vor termina cu înălţime de 20 metri, se sgudue pământul
siguranţa până în 1914; atunci pentru Ame sub lovitura lui şi tremură păreţii atelierelor.
trecută şcoalele de peste Murăş: Foit,
^Rapolt, Boiu, Almaşe şi Glod. Mai multe rica cu deosebire să va deschide o epocă Şeful fabricei este Alfred Krupp, un vestit
n’a putut visita din causa frigului şi a mai favorabilă a industriei şi comerciului; inginer şi technic.
-drumurilor rele. Celelalte State încă vor avea avantaje. Vizitând odată fabrica regele Prusiei s’a
Când va începe a face o nouă Primato, celebrul transformist 'italian, mirat mult de acest ciocan, Krupp, ca să-i
-tură vom face de ştire în foie ca se carele a umblat şi în părţile noastre petre dovedească dibăcia a zis: »Pune Maiestate
-ştie şi învăţătorii şi se ţină copii în când prin Grade, s’a amoresat în drăgălaşa ciasornicuî pe nicovală şi voiu lăsa ciocanul
acele zile mai mult ceva peste orele fiică a unui bogătan maghiar din oraş. La fără a-se vătăma, atunci maşinistul mechanic
prescrise de prelegere până soseşte, plecare Frizzo a luat şi pe amanta sa, înso a repezit ciocanul, apăsând cu iscusinţă pe
ţită de o servitoare. Aventurierii ajunseră in un buton, exact la vreme a venit ciocanul
Societatea vecinătăţii române hotelul Rimanoczy, unde prin intrevenirea drept de-asupra orologiului aşa de aproape
din Orăştie a avut Sâmbătă seara cină
telegrafică a poliţiei din Orade tinera d-şoară încât nu era loc să bagi o hârtie de ţigară
comună după obicinuitul parastas în
fugară fu somată a să întoarce la casa ei rămânând neatins- Această fabrică are de în
amintirea răposaţilor ei. Cina s’a ţinut părinţească. De sigur Frizzo va fi tras în ju temeietor indirect pe Xapoleon cel mare şi
In hotelul Central din loc, şi' a luat
decată pentru seducere. s’a înfiinţat pe la 1805, deci este de 100
parte la ea un număr frumos de mem-
* - de ani.
Ibrii în frunte cu presidenţii şi preoţi- Un avânt mai mare şi-a luat ea în toată
mea locală de ambele confesiuni petre- A sigurare la copii. Representanţa
din Callenberg in Saxonia a decis, că pen lumea după răsboiul Germaniei cu Franţa;
cându-şi bine cu conversări potrivite,
tru fie-care nou născut, părinţii să depună la Krupp mai are filiale de fabrici in Magde-
-cântări şi toaste, până aproape de me-
o bancă spre păstrare câteva mărci. La înce burg şi Kiel şi arsenale de marină.
zul nopţii.
* put libelul ’l păstrează primăria; în anul al Un vapor în ţep en it în tro stâncă.
2-lea să dă părinţilor cu îndatorirea, că în
C om itetul societăţii p en tru fo n - Vaporul »Resoluţion« ce itenea încărcat pe
d u l de tea tru rom ăn, cum cetim în fie-care an să sporească depunerea până va marea neagră spre Constanţa cu cucuruz pen
»G. T.« la 31 Ianuarie v. a ţinut şedinţa sa ajunge copilul etatea de 14 ani. Ast-fel s’a tru statul român între farul Tuzla şi cătunul
făcut un lucru foarte bun triplu; a) ca să în
plenară la Braşov sub presidiul d-lui Iosif Mangea Pimar s’a oprit de o stâncă. La proră
demne pe cetăţeni la cruţare şi muncă, b) să
Vulcan. Şedinţa a fost bine cercetată şi a adâncimea apei e de 5—6 metri, astfel ridi
se asigure cetăţenii de tâmpuriu scăzând ast
-«deliberat agendele enumărate în Nr. 5 din cat fiînd de 2 m. ar trebui a se scoate din
•Bunul Econom.» fel numărul golanilor şi al cerşitorilor, c) aşa el aproape jumătate din marfă. Aceasta s’a
Dorim acestei societăţi progrese stră- să ajute cei bogaţi pe cei săraci. Deci reco întâmplat în noaptea de 8 Febr. n. Coman
ilucite. mandăm şi poporului nostru această disposi- dantul vaporului »Principesa Maria* obser
*
ţiă foarte folositoare. , , vând aceasta primejdie, îndată ce sosi în port
, Alegerile corpurilor legiuitoare
Câtrâ Economi: I» marele deposit anunţă caşul nritie. La 9 Febr. Dl Cătunean
«d in H om ănia s’a început la 1/14 Febru
de săminţe al lui Edmand Mautner, liferant căpitanul portului Constanţa a plecat cu re
arie c. sunt anunţaţi 650 de candidaţi în
al curţi reg. din Bpesta Catalogul general de morcherul Iulieta pentru a salva vaporul Re-
toate colegiile. Lupta va fi mare între con
preturi pentru sămâhţele de trifoiu roşiu (tri- soluţion. Neputând scăpa acest vapor avi-
servatori şi liberali. Se vorbesce, că dl gene
foiu de stiria) s’a scos din valoare. Arată acum sat a veni în ajutor expresul vapor de sal
ral Mânu, actualul ministru de resbel ar fi
următoarele preţuri: vare din Constanţa. Se afirmă, că chiar dear
-dat ordin confidenţial, ca statul ofiţeresc să
Nro 4 câlitatea primissima 50 klgr. cu 95 cor. fi scăpat vaporul Resoluţion depe stânca, pa
nu ia parte la votare şi să se abţină dela
Nro 4 a « hochprima. « « « 93 « guba totuşi s’ar urca la cifra de 200,000 Lei.
politică. La colegiu I. în 58 locuri au reuşit
Nro 4 b « prima « « « 92 »
-conservatorii. î n atenţiunea em igranţilor la
* Acestea calităţi sunt de o curăţenie ex
Am erica. Guvernul Ungariei a liberat călă
KossUth Perene* a fost în 12 Febr. traordinară şi foarte încolţitoare. Această firmă toria la America şi prin Bremen. Cine are
primit în audienţă la Maiestatea Sa regele nu are în afacere sămânţe nici de cele itali paşaportul predat pe la Fiume, acela poate
JFrancisc în burgul din Viena. Audienţa a ene, nici americane, ceace la expediţie se călători şi prin Bremen dacă are cartea de
ţinut 3/4 oră. Kossuth s’a exprimat, că Mai. poate controla, căci au plombaţia oficioasă vapor prin Bremen.
:5a a conferit cu el în mod afabil. Se scrie a Staţiunei de controla reg. Această firmă Cine s’a decis a călători prin Bremen
-chiar în jurnalele maghiare, că Maiestatea Sa oferă prompt şi cu preţuri reduse, — căci
la America, acela trebue negreşit să trimită
n’a mângâiat pe Kossuth cu o resoluţiune se interesează de progresul economiei. Are
de acasă 20 cor. arvună ; după primirea ar
favorabilă relativă cu pretensiunea de a-Se şi diferite seminţe de pepini (dovleci) etc. vunei fie-căruia i-se trimite cartea de vapor.
introduce limba maghiară în comanda arma Un mare oraş de muncitori în Essen. Lucrătorii cari sunt harnici şi sănătoşi
tei din Ungaria. Peste câte-va zile Maiestatea Fabrica de arme etc. Ktupp. Numărul lucră cari au biletul de tren plătit în America până
Sa va veni în palatul său din Budapesta spre torilor din această fabrică uriaşe a fost în la locul destinat şi cari pot arăta 50 cor.
a conferi cu matadorii partidelor. Crisa gu
1904 la cifra de 50.000, afară de 3.255 de bani gata, aceia toţi sunt primiţi în America.
vernamentală încă nu s’a calmat. funcţionari din stabilimente şi birouri. Cine are cunoscuţi în America, să aducă
* Aci se consumă zilnic 2.520 tone de adresa celora cu sine.
D in alegerile dietale. După balo- cărbuni. In fie-care zi sosesc 6 trenuri, cu Cine are ochi bolnavi, sau alte rane
tagiul din Chişineu s’a făcut la 29 Ianuarie câte 42 vagoane şi în fie-care vagon 10 tone trupeşti, mai bătrân de 50 ani, s’au e arvu-
a. c. din nou alegere, la care a reuşit dl de cărbuni. nat în vre-o Facricâ la lucru în America şi
loan Russu-Şirianu faţă de guvernamentalul Ea concurează cu toate fabricile de tu merge anume la lucru rezervat, pe acela H
Csukay. S’a sporit deci deputaţii noştri. nuri din lume, construesce vagoane, corăbii înapoiază din America.
*
de resbel şi tot felul de arme şi alte obiecte In Ratibor* precum şi în Bremen fie
Vasile Stan, profesor la semipariul de oţel şi fer. care emigrant să vizitează, aşa că fie care
- »Andreian« şi Aniia Vidrighin, fidanţaţi. Aproape în fie-care zi pleacă din sta pe când vine în Bremen pe vapor, poate fi
Felicitările noastre! ţia proprie 50 vagoane, are 16 locomotive şi primit în America.
* 720 vagoane proprii. La încărcat şi descăr-
