Page 2 - Bunul_Econom_1905_07
P. 2
Pag- 2 _____________ _ BUNUL ECONOM Nr. 7
Cuvintele preotului au fost aplau separat. O amalgamisare ar fi să se îm
date de aproape toată societatea. preuneze focul cu apa. Şi termină: Al XYHet
Numai o coeoniţă îşi lyă curagiul Vai de naţiunea aceia, ai cărei fii RAPORT GENERAL
să observe; vreau să trâiească cu toată lumea bine. al Comitetului central al «Reuniune! rom.
Frumoase cuvinte, dar de multe- Ast fel de oameni, căutând neîncetat
de argricultură» din comitatul Sibiiului
ori nu poţi ţinea morţiş la ele. De numai interesul lor, n’au să ridice po pentru anul 1903.' '
câte ori întâlnim pe căile vieţii nişte porul din care fac parte.
persoane, cari nu merită decât dispre Dama mai în virstră se crezu da (Urmare şi fine)
ţul nostru; cu toate acestea caută se toare a-şi susţinea încă odată părerea :
Averea. Reimitinei.
le surîzi, să le întinzi mâna, căci sunt Mi-se pare că discuţia a deraiat.
Despre averea Reuniune: raportăm ur
primejdioase, te atacă cu graiul, cu D voastră combateţii tesa din punct de mătoarele:
condei, şi decât să ajungi pe gura Iu- vedere special românesc, eu o susţin In anul 1903, conform raţiociniului, s’a
mei, preferi să te pui bine cu dânşii. din consideraţii generale culturale. Pri râalisat un venit de cor. 2067 67, ear’cu res
Observarea coconiţei însă stârni un vită chestiunea astfel, cred că ambele tul cassei din 31 Decemvrie 1902 în sumă
de cor. 396,91. în care era cupainsă şi suma
resens. Representantul acesteia se făcu părţi avem dreptate. Un om cinstit va
de cor. 200, subvenţia comisiunii economice
earăşi preotul zicând: căuta să fie bine cu toţi cei ce merită,
comitatenSe pentru esposiţia de vite, ce na
Cine are conştinţa nevinovăţiei sale dar va desconsidera pă toţi nevi edniqii. s’a putut ţinea în 1902, — un venit de cor.
nu se teme de nimeni, prin urmare nu-i Da, da, să auzea din toate părţile. 2464.58
pasă nici de aceşti bandişti ai onoarei. Aşa zicem şi noi. Din izvoarele proprii ale Reuniunei a
Nici lumea nu-şi pronunţă judecata fără Prin urmare, luă cuvântul doamna incurs suma de cor, 1663.67, ear’ suma de
să cumpănească; caută şi ea cine este casei, voind să curme discuţia, îm daţi cor. 404 a ineurs precum urmeasă: cor. 200
acela care atacă şi pe cine isbeşte. Bâr- voe să resum eu conclusia ? este subvenţia corhistunei economice comita-
felile şi noroiul unui ticălos nu pot se Poftim. Si doamna încheie: tense pentru premiile esposiţiei de vite pro
j
1903; cor. 200, formează ajutorul anual, ce
atingă pe un om cinstit. Şi dacă cine-va Cel ce are drept steag conducă ni-1 îmbie institutul de credit şi economii
totuşi se teme şi caută pretinia unor tor al vieţii să trâiassă bine cu toată »Albina», ear’ restul de cor. 4 sunt preţul
ast-fel de indivizi, mă face să cred că lumea, nu poate rămânea un om întreg. unor pomişori vânduţi.
nici sufletul său nu este curat şi-re- Ascunzând azi un sentiment al seu, Sumele dela intratele din raţiociniu în
lirică să nu se dea în lume păcatul mâne altul, precum cer consideraţiile comparaţie cu budgetul dau următorul
lui ascuns. faţă de persoanele pe cari le întâlneşte, resultat
Atunci luă cuvîntul un politician încetul cu încetul eul seu să toceşte, S'a încasat mai mult ca preliminat ia
care până aci tăcu şi zise: şi în cele din urmă, nu mai are nici titlul *Taxe dela membri» cu cor. 165.80,
ear* mai puţin ca preliminat la titlul «Interese
Un bărbat corect nici odată nu va un sentiment propriu. Neavând el ni
după depuneri» cu cor. 112.13 şi la titlul
întreţinea legături cu nişte indivizi, pe mic al seu, nu poate da nimica socie •Venite exta^ordinare» cu cor 96.—. Causa
cari în sufletul său îi despreţueşte. Fi tăţii şi neamului la care aparţine. Un că în anul 1903 s’a încasat mai puţine inte
rese provine de acolo, că în scopul acoperi-
gura lor nu trebuie săi facă onoare, astfel de om poate să fie un cult in
rei însemnatelor cheltueli, recerute la termi
vorba lor are să-l otrăvească, bunul simţ divid, un bun părinte de familie şi chiar
narea lucrărilor «Albumurilor» între altele
şi stringerea mânei lor să-l arzâ cu fe un bun prietin; dar societatea şi naţiu
nevoiţi am fost a vinde încă la 1 Martie
rul roşu ferbinte. Omul de omenie nu nea n’au nici un folos de el. (Aplause 1903 un scris fonciar «Albina» de cor. 2000,
mai cu cei de seama lui poate să facă generale subliniară conclusiunea D-nei. la 15 Aprilie un altul de cor. 1000, după
socieţaţe. Cei buni împreună şi cei răi Io sif Vulcan. cari la 1 Decemvrie 1903 pe al treilea de cor.
acolo, unde mi-am petrecut şi tinereţele. pot duce până acasă fără se fia de batjocura bunăvoinţa ei câtră ori-ce om. Aceşti buni
Trebue însă să Vă spun, că sum fericită a lumii». oameni nu să puteau mângâia văzând că-şi
mă putea numi văduva onestă a unui march’Z Toţi cei de faţă vărsară lacrimii de perd pe stăpâna lor cea bună, pe mama cea
cum eşti Domnia-ta, căci avui onoare a-ţi fi compătimire la aceasta privelişte tristă; chiar credincioasă a ţârei. -— Nici Griselda nu se
soţie. Soţiei ce o vei lua, îi poftesc din inimă inima cea împetrită â marchizului să muie putu reţinea a nu vărsa lacrimi nu doară
tot binele şi toată fericirea, şi doresc să încât nu mai putu zrce nici o vorbă de du pentru soartea ei cea tristă, ci de mila bu
trăeşti cu ea mai fericit şi cu mai mare rere şi compătimire, ci ne mai putându-se nilor ei servitori.
mulţămire, ca cu mine. —- Uşor voiu putea uita la Griselda îşi întoarse faţa într’altă parte Tatăl ei Ianicula şi vre-o câţi-va buni
împlini mandatul ce mi-1 dai, să nu iau cu căci, îl podidiră lacrimile. Dar în curând să vecini auzise de soartea Griseldei şi-i eşiră
mine altceva decât ce am adus; n’am adus reculese, şi o lăsă să plece aşa cum era. pe drum înainte bociadu-se şi văetându-se.
altceva decât o inimă credincioasă, şi golă- Cei ce erau de faţă să mirau de inima cea Bietul Ianicula cop'eşit de duiere îmbrăţişă
tate. Sunt gata a asculta de porunca Dom- împetrită a marchizului, şi în cugetul lor îl pe Griselda fâiă să poată vorbi un cuvânt,
niei-tale lăsându-ţi ceea ce am pe trupul meul numeau tiran.— De sărmana lui soţie la toţi ea însă ştergându-şi lacrimile de pe faţă se
După ce vorbi '"astfel"să desbrăcă de le era milă; deci indignaţi şi scârbei până adresă cătră tâtăl seu cu cuvinte dulci zi-
toate hainele şi podoabele ei, lâsându-şi pe la suflet îndată părăsesc cu toţii castelul. cându-i: «Nu te supăra tată, de nenorocirea
trup numai un singur vestmânt. In fine îşi mea, cugetă că toate să Întâmplă cu Voia lui
12. Griselda si reîntoarce la tatăl slu şi îl
scoase inelul din deget, îl dete marchizului Dumnezeu» 1
mângâie.
dimpreună cu alte preţioase şi zise: (Va urma). ’
>Goalâ am venit din casa părinţilor Sermana Griselda mai de tot despoiată,
mei, goală mă voiu reîntoarce. Numai de desculţă, cu capul gol eşi pe poarta castelu
ana Te rog, domnule march z! lasă-mi acest lui; după ea mergeau toţi domesticii suspi
vestmânt de pftnză să-mi acoper trupul, din nând şi plângând; căci toţi oamenii din cur
care s’au născut fii Domniei-tale, ca să mă tea marchizului o iubeau pentru virtutea şi
