Page 4 - Bunul_Econom_1905_07
P. 4
Pag- -4. ______ ' ' ■ B U N U L E C O N O M Nr. 7
Soia sau fasolea japooeiâ. gheţ, eventual bruma, cam în jumătatea a creat toate animalele şi .plantele de
a doua alunei Aprilie sau şi când se pe pământ pentru noi şi folosul nostru.
pune fasolea cu par. Pentru ajungerea scopului, „Bunul
Soia este un fel de fasole, care Pusul sau sămănatul ei este identic Econom" prin Reuniunea economică de
se consumă mai mult uscată, adecă cu al fasolei noastre grase, cu par; se aci va îngriji a procura sămânţa de lipsă
boanele ei, decât ca verde. Patria ade fac adecă cuiburi la distanţă de un pentru toţi aceia, cari vor voi să facă
vărată a ei este Japonia, unde se cul paş normal, în care punem 3—4 boane, probe cu aceasta plantă, şi cari se vor
tivă în măsură foarte mare, de aceea pecari le acoperim cu pământ mărunt insinua £« scris până în i Martie a. c.
la noi i-se şi dă numele de fasole iar în grosime 3—5 centimetri.
poneză. F . scol. J , P .
Cultivarea ei în timpul vegetaţi-
Cele mal multe ţări din Europa unei e ca a fasolei; se sapă sau pră
se ocupă cu cultivarea şi întrebuin şeşte de 2—3 ori după trebuinţă. Când Cum se se aducă mierea la valoare.
ţarea ei ca articol de consum, în începe a arunca viţe sau vregi, îi pu
ţara noastră, atât cultura cât şi între nem pari, dacă o cultivăm în grădină Reuniunile de stupărit regnicolare
buinţarea ei în bucătărie este necunos sau separat; dacă o cultivăm însă prin au format comitete pentru estimarea
cută, de nu cumva e cunoscută şi fo tre cucuruz sau mazăre unde încă se mierei, Ministru de agricultură a pro
losită sub ceva nume indigen. mis, ba a şi luat decisiuni de a , ocroti
poate cultiva .cu deplin succes, îşi află
I n , România de vre-o doi ani în ea un fir de cucuruz sau mazăre de acest scop şi se âfirmă, că au decretat
coace aduce »o înbnnâiăţire simţită în care sâ se acaţe. mari sume de bani, ca să dea ajutoare
hrana săteanului. şi anticipaţiuni, stuparilor autorisând pe
Până când păstăile Soiei sunt crude
Soia este de două, teluri, una cu şi nu i-au crescut boanele, se poate dl secteter Mârton de a distribui atari
boane galbine tomnatică, şi una cu boane consuma şi ca păstaie, ca fasolea cea sume.
negre, văratică. Cu aceasta din urmă grasă, dupăce însă îi cresc boanele, pâs- Învăţătorii ambulanţi, cari se o-
s’a făcut mai multă experinţâ, căreia îi taia se întăreşte -şi nu mai e o mân cupă cu albinăritul au făcut-o mică sta
dau numele de Soia hispida Are flori care plăcută, ca şi fasolea dupăce s’a tistică, raportând următoarele: stupi se
mici albăstrui. Atât cotoarăle, viţele îmbătrânit, găsesc în Ungaria în 22,221 sate. In
sau vregile, cât şi păstăile, (ţările) cari Altcum valoarea ei nutritoare con coşniţe mobile s’au aflat 206.736 stupi,
cresc dela pământ, până în vîrful pa ear în coşniţe imobile (sistem vechiu)
rului sunt acoperite cu peri subţiri şi stă sau se află în boane; nu în păstăi 355.130 stupi. Produsul mierei în 1904
pentru aceea ea foarte puţin sâ folo
mărunţi s’a urcat Ia 29.971 mt. m. Ceară s’a
seşte în bucătărie, ca fasole verde, ci
Intre alţi sprijinitori şi propagători se lasă să şe coacă. scos cu totul la 1927 mt. m. cu o va
de mare însemnătate ai culturei Soiei Sâmnul de pe care să cunoaşte că loare totală de 9.900,000 Cor.
amintim pe Dl 1 Kalinderu, adminis ea e coaptă şi prin urmare se poate
tratorul domeniilor coroanei, care a dat începe culegerăa ei e acela, că atât Situaţia politioă In Ungaria
îndrumări tuturor agenţilor domenielor este tot încurcată. Vineri în 17 Febr.
coroanei, relativ la cultivarea acestei păstăile (tecile), cât şi frunzele sunt gal s’a ţinut prima şedinţă a dietei noue.
plante. bine, ce se întâmplă prin luna lui Au
gust La l.-ma şedinţă a presidat deputatul
Hectolitrul de Soia sau Daizu în Păstăile îngălbinite se culeg şi aşazâ Kossuthist losif Madarâsz, cel - mai în
Japonia şe vând cu 7 cor. 36 bani. .într’un loc sbicit, bună oară în podul etate deputat. Ocupând presidiul şi
Probe dataiate despre succesul cul casei, sau într’un1 grânar, unde rămân deschizând şedinţa a declarat că: »Imi
turei ei In mare în România nu am până decătră toamnă, în care timp sâ ţin de datorinţă a Spune, că toate câte
aflat, am aflat însă o probă destul de uscă de ajuns pentru a se putea îm- s’an făcut fie prin preşidiu, fie prin
elocuentă a unei încercări în mic. Anume guvern, fie prin ori Cine altul in contra
•Albina», vevistâ pentru popor, ce apare blăti, ca şi fasolea. regulamentelor vechi şi a constituţiunei
în Bucureşti Nr. 31 — 1904 ne spune Din cele expuse până aci se vede noastre, le declar din acest Ioc de ne
că învăţătorul şi preotul din comuna că Soia, e plantă legumoasă, care me valabile şi ilegale, Sâmbătă s’a cetit
Vişina, judeţul Romonaţi au semănat rită o deosebită atenţiune din partea Autograful regal de cuprinsul următor:
100 grame boane de Soia şi au recol grădinarilor şi economilor, căci ea cere • Intervenind unele pedeci şi neputând
tat 6 kgr. boane va se zică 60,000 puţin lucru şi dă mult rod, ea cu tim a deschide dieta după dorinţa inimei
grame, cari ne reprezintă proporţia 1:60 pul va înlocui vaca cu lapte. Noastre cu Mesagiul de tron, o decla
Cultura ei nu diferă întru nimic de •Din se Soia obţine prin presare răm deschisă prin rescriptul nostru pre-
a fasolei noastre, îi place locul gras, tescuire) uleiu*. sent«. Deputaţii s’au împărţit în 9 clase
fertil, fie dela natură, fie îngrăşat prin Despre însemnătatea uleului în bu presentându-şi credenţionalele (manda
gunoire abundantâ, bine lucrat prin să cătărie, dar mai ales în bucătăria să tele), Deputaţii noştri naţionali ocupară
pătură ori arătură afundă, încât se poate teanului în posturi lipsa toţi o cu în dietă o posiţiune separată, aceştia să
de toamnă, dar se mulţumeşte şi în pă noaştem. zice că vor pacta cu deputaţii sârbi
mânt mai slab, cerând o singură con •In Japonia şi China se prepară ba chiar şi deputaţii naţionali saşi se
diţie indispensabilă: un loc deschis, ex din acestă fasole un fe l de brânză. Se vor aglumera cu ei.
pus aerului şi căldurei, altcum închi- pot prepara din ea mâncări gustoase, In cercuri din Budapesta să ven
leşte şi rămâne pipernicită. de pildă: ciorbă (zamă) la fel cu cea tilează ideea formârei uuui ministeriu
Cu alte cuvinte; Soia o vom pu din fasolea şi mazerea noastră*. de transiţie, dar aceasta idee nu este
tea cultnvia în orice loc, în care am •Din Soia amestecată cu orez şi agreeătă nici de liberali, nici de opo-
cultivat din străbuni cu suces deplin fa cartofi mai prepară Japonezii un fel de siţe. Abzicând veteranul Madarâsz de
sole, mazăre linte şi bob. mămăligă gustoasă şi hrănitoare*. preşidiu s'a ales Iuluis Justh, faţă de
Fiind soia un fel de fasole de par, Dacă nu toţi deodată, dar cel puţin guvernamentalul Talliaa ca vice-presi-
e tare espusă îngheţului şi brumei de fiii cei mai în-precepere ai neamului nos denţi să aleseră: Francisc Bolgar şi
primăvară: deci timpul potrivit pentru tru, vom face probe, şi la caz de reu Ştefan Rakovszky, amândoi deputaţi ai
pus, sau sămănatul ei va fi numai după şită, să-o îmbrăţoşeze toţi, şi să se fo oposiţiei. Sosind preşedintele nou ales
ce am trecut preste orice pericol de in- losească de ea, căci bunul Dumnezeu şi v.-presidenţii îh sală, fură primiţi cu
