Page 1 - Bunul_Econom_1905_08
P. 1
Anul V I. Orăştie (Szâszvâros), 5 Martie n. 1905. Nr. 8
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL; „Reoniiuiu Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricnlturd din comitatnl Sibiinlni“.
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N B E R T I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 15, lei pe an. în fiecare Duminecă. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.
eu e bun făcut». Şi când totuşi s’a fă câmp înainte de a-se coace, industria
Agricultură, industrie cut ce-va, apoi ţine-te băiete, bate doba şul şi corfierciantul rămâne fără muşterii
şi comerţ. mei, spune în lumea largă, fă reclam şi cei mai mulţi merg la cei de neam
în popor, strigă în gura mare ca să străin că acela ţine. şi cu unul şi cu
aplaudeze lumea toată că uită ce lucru altul.
Cât de frumos sună aceste cu minunat s’a făcut în cutare loc, şi că Aceasta este activitatea noastră,
vinte! Cât de bine îi şade unui român ce merite, are cutare! acesta este resultatul frământărilor noa
îmbrăcat colea în costum ţărănesc se-1 Cu adevărat zicala »că s’a scre stre, atunci când ne abatem dela ade
vezi curăţel, deştept şi chipeş fie ca mut muntele şi a născut un şoarece». văr, dela dreptate şi dela buna cuviinţă,
agricultor, fie ca industriaş seau comer- A făcut şi cutare un lucru pe carele pentru-că mi ne ştim preţul unii pe
sant. Ce lucru înălţător de inimi ar fi altul mai harnic de mult la fost făcut alţii 1 nu ne ştim sprijini reciproc, fiind
când fie-care sătuleţ ar avea colea din înainte! că ne lipseşte cultura cea adevărată!
sînul său, unul sau doi, sau şt mai mulţi Aşa e la noi, pentru-că suntem Ce e de făcut deci ca să ajun
In sate mai mari, cari s’ar pricepe bine primitivi în toată privinţa! Chiar şi în
gem la resultate bune?
şi cu temeiu la fie-care ramură din cele politică nfr-am lăudat meritele prea
trei ocupaţiuni principale amintite, spri mult, fără ca să fi făcut ce-va demn Să muncim cu dreptate fie-care
la locul şi breasla sa. Să nu lâcomim
jinind în acelaşi timp şi biserică şi de laudă. *.
la averea altuia, ci să ne străduim a
şcoală. * înzadar! Ne iubim prea mult per
Şi dacă ne esaminăm mai de-a- sonal şi în iubirea aceasta suntem îm câştiga cu omenie şi cu dreptate cele
de lipsă pentru noi. Să ne mulţămim
proape, ce vedem ? Vedem că ne lip bătaţi a nu vedea şi a nu cunoaşte, şi
cu puţinul câştigat prin munca noastră
seşte acea-ce dorim se avem, şi vedem meritele altora faţă cu ale noastre. Nu
că în direcţiunea aceasta prea puţină ne place a respecta ce este al altuia dreaptă. — Pe cei intriganţi, mincinoşi
şi invidioşi să nu-i suferim între not
activitate desvoaltă cei cari chemaţi ar în aceiaşi măsură cum pretindem să
fi a face planuri şi a lua executiva în fim respectaţi noi de altul. până nu se fac oameni de omenie, căci
tru ajungerea scopului sublim. Şi în măsura aceasta de a împărţi agricultura, industria şi comerciul numai
prin muncă cinstită şi omenie deplină
Te cuprinde un fel de pessimism dreptatea, preferim a ne certa în cele
vor putea prospera între români.
când' vezi atâta egoism şi amor pro mai multe renduri unii cu alţii, ear’
priu, cât vezi între români, în toate di din ceartă ese invidia, răutatea, min Aşa să fie!
recţiunile. »Numai eu sunt ce sunt, nu ciuna, clevetirea, şi toate relele posibile.
mai eu ştiu ce ştiu, numai ce am făcut Agricultorului i-se taie cucuruzul pe
vină noi, nenorocirea, ce-a venit peste capul natul şi cătră soru-sa, In care-i roagă, să bine-
F O I T Ă
tău şi al nostru, nu o am căşunat-o noi cu voiască a veni amândoi la Piemont aducând
purtarea noastră, necuviincioasă; ci toată vina cu sine şi pe cei doi copii ai sei. Până să
Păţaniele multcercatei Griselde. noastră e, căci suntem săraci şi de neam de jos*. sosească sorusa eu copiii să respândi vestea
După aceste vorbe cu amar îşi luă pe între oameni, că mireasa marchizului e pe
fia sa de mână şi o conduse spre căscioara drum, deci toţi se pregătesc de nuntă, ch'ar
(Urmare şi fine)
sa acoperită cu paie. Ajungând acasă des însuşi march,zul chiamă oaspeţii la nuntă;
Bătrânul Ianicula adause; >Cum se nu chide Ianicula un scrin, în care păstrase hai nuntaşii să şi adunaseră încă cu o zi mai îna
mi se curme inima de durere, fie a mea, vă nele Griseldei cele ţărăneşti, le scoate afară, inte de a sosi sora şi cumnatul marchizului
zăndu-te într’o stare atâta de miseră, şi şti şi i-le dădu fiei-si să se îmbrace. De aci în cu copiii.
ind că suferi pe nedrept, deoare ce nu eşti colo locui Griselda earâşi la tatăl său; nu o
vinovatâ. Cum te-a amâg t marchizul, carele ai fi auzit jăluindu-se asupra marchizului nici ij. Marchizul Valter se pregăteşte de nou de
te-a luat de nevastă numai să ne căşune du măcar cu un singur cuvinţel, sau să şi fi plâns unntâ, şi chiamă pe Griselda ai servi la nuntă.
rere şi întristare. March;zul tău nu mi-a ve soartea ei nefericită. Marchizul din parte-şi Tocma atunci trimise March zul după
nit nici-decum şi nici odată Ia socoteală; mă se convinse, că probele, la care şi-a supus soţia, soţia s’a Griselda să vină in castel; ea veni
temeam eu de o aşa întâmplare ce-mi sfâşie sunt de ajuns şi nu mai ştia ce se facă de bucuroasă, şi marchizul îi vorbi: »Griseldo!
acum inima. Dar’ iubita mea fică, să nu ne dorul ei. Deci dară trimite la Bolonia pe ser Mâne va sosi aci mireasa mea şi mă voiu şi
supărăm peste măsură, căci nu suntem de vitorul său cunoscut cu o epistolă cătrâ cum cununa îndată cu ea. Nune nu cunoaşte casa