Page 2 - Bunul_Econom_1905_08
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 8
Aceasta învăţătură este «econo E timpul suprem ca «inimă curată*
învăţătorii mia* cu toţi ramii sei: plugăritul, gră cerând dela Atotputernicul Dumnezeu,
dinăritul şi stupăritul etc.' să lucrăm unul pentru altul, spre buna
şi ştiinţele economice. Şi fiind-eă şcoala poporală are mai rodire a câmpiilor noastre şi înaintarea
ales menirea de a educa şi învăţa po la bună stare a poporului ţăran.
porul, tot ea are şi chemarea de a da Măr.
Sunt nenumărate problemele cu a poporului cea mai necesară învăţătură
căror deslegare se ocupă conducătorii din toţi ramii economiei. Metode pentru
poporului în aceste zile de grea încer Stând astfel lucrul, ne întrebăm:
care. Fac fel şi fel de planuri şi com poate oare şcoala satisface acestei da- limpezirea vinurilor.
pun programe peste programe, că doar- torinţe? Cu greu, şi aceasta din multe
doar vor ferici poporul şi abia după cause: de o parte planul de învăţământ
zeci de ani să pomenesc că au făcut prescris pentru şcoalele poporale e atât Aci vom descrie două mijloace fo
»o nimica«, sau în caşul cel mai bun, do încărcat, încât un învăţător ce in- lositoare1 care conduc la reuşita limpe
foarte puţin. In timpul acesta de veci- struează 80— 100 elevi într’o clasă, abia zire! vinurilor; un mijloc este cherniey
nică sbuciumare îşi uită apoi cu totul poate prelucra materialul prescris şi altul mechanic.
de «ştiinţa economică«, carea mai mult astfel nu-i mai rămâne timp de a in- Diferitele materii limpezitoare la
ca ori şi ce este chemată a ridica la strua elevii sei în vre-un ram al eco vinuri nu influenţează în acelaşi mod
bunăstare şi fericire ori ce popor. nomiei. şi nu se arată sub aceeaşi formă. Unele
sunt alBuminoase, care se prepară din
Foarte nefavorabili au fost anii din Dar chiar când s’ar putea aceasta albuşul de ou, sânge, lapte şi caş, care
urmă pentru toţi cei ce să ocupă cu nise pun alte pedeci în cale! Nu avem prin amestec cu alcooluri devin în forma
plugăritul. Mulţi proprietari mari au învăţători cualificaţi pentru aşa ceva, îngheţatei; celelalte sunt gelatinoase
îndurat pagube, pe cari ani dearendul căci în preparandiile noastre încă prea care la admosferă rece devin solide,
le vor simţi. Dar faţă de aceştia ce puţin pond se pune pe ramul acestei dar’ amestecate cu apă ear’ se topesc.
vor zice miile de economi mici, cărora ştiinţe. Ce e drept statul nostru aduce Un învâţăt chemist le împarte în 3 cate
lipsa şi sărăcia lea luat vita din jug şi jertfe destul de mai prin înfiinţarea de gorii:
astfel i-a ruinat total? cursuri »economice«, unde li-se predau 1. Cleiurile, care se topesc şi să
învăţătorilor cunoştinţele cele mai ne prefac ca un fel de reci (pif
Oamenii de ştiinţă prea puţin se cesare din diferiţii râmi ai econdmiei
ocupă de soartea ţăranului, cu toate şi resultatele obţinute până acum au tii, cotoroage) liquefiabile prin contact
că mai mult contribuesc aceştia cu cu căldura sau alte corpdri străine. In
fost pe deplin mulţumitoare. tre acestea se numără gelatina.
munca şi sângele lor la susţinerea unui
Dar câţi dintre învăţătorii noştri 2. Cleiurile, care se topesc, con-
stat. Dacă ţăranul e avist la învăţătura
au cercetat şi cercetează asemenea cur strîngendu-se sub oarecare influenţe
şi poveţele celor Învăţaţi, tot aşa şi cei
suri? Foarte puţini. Şi e dureros să slabe, formând un fel de cătârige ne
»pricopsiţi« sunt avisaţi la munca şi
osteneala ţăranului. constaţi, că nicî aceşti puţini nu sunt solubile ca albumina.
îndeajuns încurajaţi de cătră cei pentru .3. Cleiurile nesolubile, ce se află.
Pe dreptul să poate deci-pretinde, cari ei ar munci cu drag. Ca dovadă în apă fără a-se topi: astfel e albu
că mai mult să se facă pentru ţăran, am. putea chiar numi pe nume o co mina închegată, caşul lăsat ia fund şi
şi tot ce să face este ca în timpul a- mună mărginaşe, care a ţiuut gradina fibrina (o substanţă organică din sânge).
cesta, când atâtea greutăţi îl apasă, pe şcoalei deschisă, ca nu cumva învăţăto Toate acestea amestecate cu sare,
lângă o creştere religioasâ-morală, să rul cualificat să se poată validita. A- cu alcohol sau cu accid se înehiagă
i-se dea şi o învăţătură, cu carea, pe cestea însă sunt păcatele neamului no puţin câte puţin. Albumina (albuşul)
lângă muncă neobosită şi darul lui Dzeu, stru, cari după zisa lui Murăşianu: curată a ouelor proaspete este cea mai
să poată trăi cinstit. »Pe voi vă nimiciră...« rentabilă substanţă pentru limpezirea
mea aşa de bine ca tine; fi bună curăţă şi gri- ani foarte frumoasă la chip, dar prea crudă chizul la sine şi îi zise: »Cum ţi se pare Gri-
jeşte casele mele, împodobeştele frumos pre încă de a se mărita; dar’ fiind că-i plăcea mar seldo de mireasa mea; este ea frumoasâ şi
gătind tot ce se cere pentru nişte oaspeţi de chizului. trebuia să le placă la toţi; toţi o demnă de onoare?* »De bună samă,* adaose
neani mare boieresc.* Griselda făcu marchi onorau ca pe mireasa marchizului, o înso Griselda. »eu cred că mai frumoasă şi mai
zului un compliment frumos şi respunse: »Prea ţiră cu mare pompă sus în castel, unde-i eşiră modestă nici că Ţi ai fi putut găsi. De aceea
bucuroasă, Măria-Ta! Mă simt foarte fericită înnainte toţi curtenii îmbrăcaţi în haine de Vâ doresc din inimă fericire, şi sper că dom
că am onoare a-Ţi potca servi; cât voi trăi sărbătoare şi plini de bucuriă. Servitorii şi nişoara nu o va păţi aşa de rău cum a păţit
voiu asculta de Domnia-Ta, căci mă văd în servitoarele o salutară de a rândul poftindu-i mireasa Donniei-Tale cea dintâi. Aceasta fu
datorată cu aşa cevaş pentru multele bună norocire şi fericire. Mai pe urmă se înfăţi sese prea mojică, domnişoara însă e delicată
tăţi. ce leam primit dela Domnia-Ta.« şează si Griselda se puse în genunche înna- şi de neam mare şi nob 1. Sigur nu va avea
Cum rosti acestea cuvinte apucă mă intea miresei. îi sărută mâna cu respect, şi-i nenorocirea a fi lăpădată ca cea dintâi.*
tura la mână, şi griji şi curăţi tot de sus pofti norocire şi binecuvântare cerească la
până jos, găti patul, dichisi casele, şi să purta pasul ce’l face. ( 75. Dupăce a suferit Griselda cu statornicii
cum să poartă o servitoare harnică şi de treabă. Oaspeţii să aşezară la masă. Griselda toate probele devine iarăş fericită şi stimată
trăind cu bărbatul şi cu cbpii ei în iubire
14. Oaspeţii vin şi Griselda este silită abine- se retrase. între servitoare, şi căra şi servea până la moarte
venta pe propria sa fiică mireasa presumtivă la masă.
a marchizului. Marcffzul nu se poate mira în destul Marchizul nu se mai potu reţinea şi zise:
A doua zi după aceasta iată că soseşte de umilinţa neesplicabilă şi de răbdarea peste »En uităte bine la mireasa mea, nu cumva
domnul dela Bolonia cu mireasa presupusă; măsura a Griseidei. Deci cugetă că a sosit iţi pare a o cunoaşte? Griselda îşi căscă ochii
eară marchizul nostru le eşi înnainte călare timpul a pune capet suferinţelor bietei sale cât de bine, măsură pe domnişoara din creş
Însoţit de nuntaşii. Primirea fu din cele mai soţie, şi a-i face bucrie cu atâta mai dulce tet până în tălpi se mai uită în faţă lung,
Încântătoare; oaspeţii felicitară pe noua mi cu cât îi fură suferinţele mai amari, Griselda dar nu o putu cunoaşte. Deci zise marchizul:
reasă poftmdu-i norocire şi fericire. Mireasa alerga prin casă în sus şi în jos ca şi Marta »Griseldo! nu-ţi cunoşti pe fia ta, pe carea o
noastră era o domnişoară cam de doisprezece din Evangeliă, când deodată o chiamă mar- ai născut acu doisprezece ani?*
