Page 3 - Bunul_Econom_1905_08
P. 3

Nr.  8                                              BUNUL     ECONOM                                                   Pag.  3-

      vinurilor.  Un  ou  conţine  4  grame  de       Mătasa  artificială.                    la  stropirea  cu  apă,  de  unde  ea  ese
      albumină  uscată.*  din  2  oui  ajunge  al-                                            în  stare  de  firişoare  aproape  micros­
      bumtna  a  limpezi  un  hectolitru  de  vin,                                            copice ?
      la  o  bute  de  50  decalitri  este  de  ajuns   Toţi  acei  cari  au  visitat'  fabrica    Firul  de  celuloză  curat,  după  ce
      deci  albuşul  dela  10  ouă.               de  mătase  artificială  dela  Stetin  din   a  fost  stors  şi  închis  în  turbină,  trece
           Să  nu  se  întrebuinţeze  nici  odată   Germania,  au  rămas  mulţumiţi.  Prin  ea   în  diferite  băi,  de  felurite  composiţiuni,
      oul  întreg  la  limpezirea  vinurilor,  căci   femeea  săracă  ca  şi  cea  bogată,  poate   după  ce  a  fost  tratat  cu  acid  sulfuric
      gălbinuşul  conţine  materii  grase,  uleiu   sâ  poarte  haine  de  mătase,  atât  numai   şi  clorhidric.  Mâtasa  artificială  nu  se
      animalic,  accide  şi  săruri  vătămătoare   că  cea  bogată  va  purta  o  haină  făcută   face  moale  în  apă  şi  nu-îşi  perde  din
      vinului,  din  care  se  nasc  gaze  împuţite   dinţr’o  stofă  de  mătase  curată,  pe când   forţa  sa,  din  contră  ea  capătă  înfăţişa­
      ca  hydrogen  sulfurat  şi  fosforaţ;  gă­  cealaltă dintr’o stofă de mătase artificială.  rea  cea  mai  frumoasă  a  mătăsii  de
      oacea  de  ou,  ce  constă  din  carbonat,       E  întrebarea,  dacă  mâtasa  artifi­  China.  Matasa  artificială  este  ceva  mai
      fosfat  de  var  şi puţin carbonat  de mag-   cială  se  va  'putea  produce  în  aceleaşi   grea,  este  mai  eftină,  are  toată  înfăţi­
      nesie  disoalvă  o  mică  parte  din  accide   condiţiuni  uşoare,  după  cum  se  pro­  şarea  şi  calităţile  mătăsei  naturale,  şi
      însă  fără  a  contribui  la  limpezire.    duce  mătasa  naturală,  şi  prin  mijloace   credem  că  cu  timpul  se  va  putea  răs­
           Neaflându-se  ouă  proaspete,  când    mai  eftine.                                pândi  în  toată  lumea,  fiind-că  cele-  4
      e  lipsă  de  a-se  limpezi  vinurile se poate   După  mai  multe  cercetări  s’a  pu­  produse  de  care  fabricantul  are  tre­
      conserva  albuşul  useându-1,  dealmintrea   tut  constata,  că  200  de  lucrători  pot   buinţă,  şi  le  poate  procura  uşor,  fiind­
      se  găseşte  atare  conservă.  şi  în  dru-   sâ  producă  pe  zi  până  la  500  kilogr.   că  să  găsesc  din  belşug.
      gherii  în  formă  de  praf.                de  mătase  artificială,  ear cheltuelile sunt   O  mare  fabrică  de  celuloză se află
           Gelatina  sau  sgârciul  este  de  mult  aşa de  reduse,  încât  nu  trec  peste  1500   şi  la  noi  în  Transilvania,  Ia  Zerneşti
      cunoscută  de  comersanţii  de vinuri.  Ea   de  cor.  aşa  că  kilogramul  de  mătase   lângă  Braşov.  Fabrică  mare  de  mătâ-
      este  un  fel  de  catarigă  animalică  şi  se   artificială  ar  veni  la  2  cor.  87  bani,   sărie  s’a  înfiinţat  de  curând  în  Lugoj,
      estrage  ferbend  rămâşiţe-  de  sgârciuri,   pe când kilogramul  de mătase  adevărată   unde  lucră  deja  250  fete,  instruindu-le
      vine  şi  oase.  Acestea  trebue  preparate   să  vinde  cu  30  cor.                   50  fete  aduse  din  Italia.
      cât  se  poate  de  bine  şi  curat,  almin-     Materia  primă  care  să.  întrebuin­       Departe  a  ajuns  industria  şi  co-
      trea  strică  gustul  vinurilor.            ţează  la  fabricarea  mătăsii  artificiale   merciul  în  Germania,  dar  şi  la  noi
           Ca  să  disolvăm  gelatina  mai  re­   este  celuloza,  care  să  întrebinţează  şi   progresează.
      pede  trebue  să  o  înmuem  12— 24  ore    la  fabricarea  hârtiei,  şi  care  în  vorba                            V.S.M.
      în  apă  rece,  premenită  măcar  de  2 ori.   comună  să  numeşte  pastă  de  hârtie.
      Gelatina  se  uflă  foarte  mult  şi  între­  Aceasta  pastă  de  hârtie  printr’o  ames­
      buinţând  apă  Caldă  (nu  clocotindă) cle­  tecătură  dibace  cu  sodă  caustică,  să   Instituţiune  agronomică
      iul  se  topeşte  şi  soluţiunea  se  poate   preface  într’un  alcâli-celuloză,  care  să
                                                                                                                  *
      întrebuinţa  jinmediat  la  limpezirea  vi­  disoalvă  în  sulfură  de  carbon.  Din  a-        internaţională.
      nurilor.  La  1  klgr.  gelatină  uscată  se  ceastă  lucrare  să  căpătă  un  produs
      pune  10  klg.  apă.  Un  litru  de  ast-fel   numit  de  chemişti  »celuloză  sexanthati    Regele  Victor  Emanuel  a  adresat
      de  gelatină  e  de  ajuns  la  8— 10 Ei.  de   de  sodiumv.  sau  pe româneşte  «celuloză  primului  său  ministru  Giolitti  o  scri­
      vin.  Cleinri  mai  usate  sunt !  de  Nif  şi   vâscoasă»,  care  este  inima  mâtasei  ar­  soare  prin  care  îi  pune  în  vedere  do­
      de  peşte  morun  cu  deosebire  la  lim­   tificiale  Pentru  a  curăţi  această  mă­  rinţa  de  a  să  înfiinţa  un  institut  inter­
      pezirea  vinurilor  albe  şi  la  alte  spir-   tase  vâscoasă,  trebue  multă  apă curată,  naţional  de  agricultură  pe  basa  planu­
      tuoase.  Cu  8— 10  grame  de  atare  clei   care  nu  poate  fi  scumpă,  decât  atunci,  lui  primit  dela  americanul  David  Lubiu.
      bătut  şi  topit  se  poate  limpezi  un  hl.   când  astfel  de  fabrici  ar  fi  înfiinţate  în   Scopul  acestei  instituţiuni  ar  fi  înainta­
      de  vin.  Aceasta  pentru  vieri  şi  comer-   deşertul  Saharei                       rea  agriculturei  raţionale  în  toate  sta­
      sanţi  de  vin.                      j           Care  sunt  pregătirile,  ce  suferă  tele,  fără  privire  la  scopurile  politice
                                                 mătasa  artificială  înainte  de  a  o  pune  ale  acelora.  Ea  ar  fi  chemată  a  studia

           Griselda  încremeni  la  auzul  acestor cu­  mintele  march zei.  Damele  de  curte  fac  cerc   ca  şi un serv umilit.— Iată aci îţi redau copiii,
     vinte  şi  nici  nu  scia  ce  să  mai  gândiască.   împrejurul  Griseldei  o  desbracă  de  hainele-i   pe  care  ţii  luasem,  ei  sunt  acu  binecrescuţi
     Stând  astfel  buimăcită  şi  nimicită  continuă   ţărăneşti,  şi o dischisesc  mândru  ca pe o  mar-   ca  să  poţi  avea  cea mal  dulce  bucurie  de ei.
     march:zu1:  „Prea  iubita  mea  Griseldo!.  Să'  ch’ză.  Astfeliu  eşi  ea  earăş  frumoasă  ca  un   Deoarece  însă  său  făcut  toate  pregătirile  de
     nu  te  turburi  la  auzul  cuvintelor  mele,  căci   crin,  —  căci  durerea  nui  vestejise  frumşeţa   nuntă,  doresc  a  mă  cununa  de  nou  cu  tine
     această  mireasă  a  mea,  este  fica  ta  şi  a  mea   din  cercul  femeilor,  ce  o  încungiuraseră,  şi   legândune  soartea  unul  de altul de  isnov prin
     şi  iată  aci ăst  domnişor  tinăr  este iubitul nos­  damele  de  curte  o  conduseră  la  march zul.   legăturile  gfagostei.»
     tru  fiu;  eară  tu  îmi  eşti  soţia mea  preaiubită   Oaspeţii  nuntaşi  steteau  împrejurul  lor,  eară   Zicând  acestea  îi puse inelul  de logodnă
     şi  adorată,  unica  mea  soţie,  afară  de  care   marchizul  luând  pe  soţia  sa  de  mână,  se   în  deget  şi  se  promise  a-i  fi  credincios  soţ
     n’am  cunoscut  alta,  şi  nici  nu  voiu  a  mai   adresă  în  ton sărbătoresc  cătră  cei ce se aflau   de  căsătorie.  Preotul  carele  era  de faţă,  dete
     cunoaşte  în  viaţa  mea!“                  de  faţă:  „Prea  iubita  mea  Griseldo!  Vin  a   binecuvântarea  sa  nou-însoţiţilor,  toţi  oasneţt
           Zicând  acestea  cuvinte  se  sculă  dela   mărturisi  înnaintea  Iui  Dumnezeu  şi  a  oame­  le  poftiră  norocire  şi  fericire,  şi  se  ospătară
     masă  îobrâţişă  întâi  pe soţia sa, apoi pe ambii   nilor,  că  ceeace  am  făcut  cu  tine,  n’am  se-   si  se  veseliră  cu  mult  mai  bine  ca  la  nunta
     sei  copii  şi-i  arătă  vărsând  lacrimi  de  bucu-   vărşit-o  din  reinţă  sau  cu  vr’un  scop  râu,  ci   cea  dintâi.  Marchizul  dete  ordin  să  chiâme
     riă.  Griselda  leşină  de  bucuriă.  Veninduşi  în   cu  cuget  bun  spre aţi pune răbdarea  la probă   pe  bătrânul  Ianicula  la  palat,  îl  primi  eu bu*
     simţiri  strânse In peptu-şi cu duioşia  de mamă   şi  a  dovedi  înnaintea  lumei  cât  eşti  tu  de  curie  şi  bunăvoinţă,  îi  porunci  să’l  îmbrace
     întâi  pe  fia  sa,  apoi  pe  fiu  seu  şi  cu lacrimi,   virtuoasă.  Ce  e  drept  virtuţile  tale  sunt   cu  haine  frumoase,  şi  din  momentul  acesta
     de  bucurie  zise:  ,.Sunt  gata  să  mor,  căci  îmi   mult  mai  pre  sus decum mi-am  închip uit  eu   a  locuit  în  castelul  marchizului.  Dela  prânz’
     văzui  în viaţă pe copilaşii  met preaiubiţi.  Bine­  ba  eu  cred  că  în  întreaga  această  ţeară  nu   dela  cină  nu  putea  se  lipsească  nici  odată
     cuvântată  fiă  provedinţa  dumnezeiască,  carea   se  va  mai  găsi  o  a  doua  femeea  înzestrată   bunul  bâttân,  căci  march zul  îl  onora  cum
     v’a  conservat  sănătoşi întregi,că ci vă credeam   cu  atâtea  însuşiri  frumoase,  cum  eşti tu. Deci   trebuie  să  onoreze  cineva  pe  socrul  său,  ba
     morţi,  şi  acum  vă  văd  earăşi,  vă posed earăş   de  aci  încolo  vei  fi  scutită  de  orice  cercare   chiar  ca  pe  insuşi  părintele  său,  care  la  năs­
     scumpete  mele  odoarel14                   sau  probă;  eu  îţi  voiu  fi  soţ  credincios  până   cut.  Feţişoara  Griseldei  s’a  măritat  după  un
          Intr’aceia  iată  că vine marchizul  cu  vest­  la  moârte  şi  cerând  trebuinţa  ţi  voiu  şi  servi  conte  de  frunte.
   1   2   3   4   5   6   7   8