Page 4 - Bunul_Econom_1905_08
P. 4
Pag. 4. BUNUL ECONOM Nr. 8
toate instituţiunile de acest soia din ţilor ar fi fost în audienţă la Viena, a studiat temeinic memorandul şi l’a
diferitele ţări, a compune statistice re dar despre dobândirile sale încă nu să însărcinat pe ministru să elaboreze un
feritoare la starea muncitorilor agrari, ştie ceva positiv. ucaz corăspunzător.
la căuşele emigrării, la diferitele epide „N. Fr. Presse" zice, că pentru Planul revoluţionarilor.
mii de vite şi alte morburi din cercul moment situaţia în Ungaria e mai în
„Gaulois" din Paris şi-a trimis un
plantelor. Ar fi de mare însemnătate câlcită şi mai încurcată ca ori când.
corespondent la Geneva, unde a avut
şi pentru crearea unui credit agricol. Coroana nu ţi-a dat învoirea pentru
o convorbire interesantă cu unul din
Sediul acestei instituţiuni ar fi ce separaţiunea economică de Austria. conducătorii mişcării revoluţionare din
tatea Roma, şi ar fi de cea mai mare Kossuth în foile sale scrie, Că înţele Rusia. Acesta i a spus, că revoluţionarii
însemnătate pentru toate statele agri gerea cu coroana nu progresează şi se nu să tem a-şi publica planurile, căci
cole. Regele zice în scrisoarea sa »sunt ocnpă tot cu formarea viitorului mi- nu este putere, care le-ar putea zădăr
convins că nobilul scop va învinge ori nisteriu. E probabilă formarea unui nici. Marele duce Sergius a fost con
ce greutate a începutului.« Guvernul ministeriu de transiţie. damnat la moarte înainte cu 2 luni.
italian a îndrumat pe toţi ambasadorii
Comitetul revoluţionar l’a anunţat cu
din deosebitele state cu cari stau în le săptămâni înainte despre soartea ce l
gătură de pretenie se le învite a-şi tri Resboiul aşteaptă. T r e p o v n’a câştigat nimic
mite delegaţi la înfiinţarea acestei insti prin aceea, că ora executării lui n’a
j
tuţiuni agronomice. Din incidentul acesta r u s o - a p o n ez. sosit încă. Comitetul din Petersburg va
Maiestatea Sa Francisc Iosif şi Loubet
avea de grije şi generalul nu va scăpa.
preşedintele republicei franceze l’au fe Lui Trepov isa destinat un loc bun
licitat prin telegramă speţială pe regele După o depeşe din Londra (27 pe lista roşie, ce au alcâtuit-o membrii
Victor Emanuel pentru această ideie Febr.) Sâmbăta trecută s’a ţinut în comitetului.
salutară îmbrăţoşată de el cu atâtă Tokio un mare consiliu militar presi- La primul loc în listă e numele
căldură. dat de mareşalul Yamagata. Ministeriul marelui duce Vladimir, apoi marele
Cât de frumos ar fi dacă şi noi de răsboiu a trimis apoi mareşalului duce Alexe al IlI-lea, Trepov. Ţarul nu
după esemplul acesta am da mai multă Oyama instrucţiuni definitive pentru figurează pe lista comitetului. Deocam
atenţiune agriculturei noastre locale de continuarea răsboiului. dată vor fi nimiciţi cei din jurul lui.
cât de fapt io dăm! Japonesii au ocupat colina Berez-
Jidovii şi Ţarul.
nev, posiţiunea estremă sudică a Ruşi
lor, apoi Cinhenceng, şi au luat la goa In oraşul Feodosia muncitorii jidovi
Situaţia politica în Ungaria. nă pe Ruşi de lângă Gugulin.J s’au puş în grevă Directorul unei fa
In cercurile înalte diplomatice a In Tokio e generală credinţă, că brici s’a dus la ei, ca să-i someze a
întrat afurisita de stagnaţiune. Crisa înaintarea Japonesilor înseamnă o ac relua munca. Jidovii distribuiau tocmai
guvernamentală nu sunt semne a să ţiune pe întreaga linie. In luptele aceste atunci proclamaţiuni revoluţionare, apoi
delâtura în curend. Organele politice se zice că au participat trupe de ale au eşit pe strade şi au silit şi pe alţi
publiciste din ţeară se bat în capete lui Kuroki comandate de generalul Ka- muncitori să între în grevă. Unul din
în mod sentimental. mimura. oratorii jidovi a strigat: Jos Ţarul/
SS Pe ca în străinătate, căci atunci ţi
Partidul oposiţiei coaliate stă greu Generalissmul Kuropatkin telegra-
pe gânduri, cum de actualul guvern fiază la Petersburg în 26 Febr.: Ini noi vom f i egal îndreptăţiţi. CL parte a
mai poate funcţiona. Actualii miniştri micul a continuat atacul contra trupe turburătorilor s’a dus apoi la statua Iui
să învîrtesc ca mărul în ciur, aşteptân- lor noastre dela Cinhenceng mai ales Alexandru III., dar poliţia i-a împrăştiat.
du-şi plecarea la asilul consolării, ţin însă partea din dreapta. Japonesii au Creştinii au întrat între jidovi strigând:
mereu la sfătuiri îngrijiţi, că le sare înaintat şi contra Kantulin împresurând y>Mai sunt în Rusia oameni, cari să
apere pe Ţarul«. Un jidov a fost 0-
perina. Oposiţionali triumfători la ale aripa noastră stângă, însă am respins
morît. Şeful poliţiei a fost ameninţat
gerile dietale. se consultă zi de zi cum toate atacurile îndreptate contra defile-
să-şi împartă foţolurile ministeriale, Tare urilor Tangon şi Beidalingon. Colone de jidovi cu moartea.
este ingrijat actualul guvern de ame lul Gorsky a fost rănit la cap. Cazacii
ninţarea, că va fi tras în judecată pen siberiani au opus o resistenţă îndîrjită
tru momentele desastruoase din ziua de sub comanda lui Baumgarten. Am res NOUTĂŢI
18 Nov. 1904 şi pentru încheierea con pins atacul Japonesilor la Baniapuzda.
venţiei comerciale cu Germania, ca şi Din Niuşwang se depeşează: După H epresentanţa fu n d a ţiu n e i lu i
când aristrocraţia n’are destule alte ştiri din sorginte chinesâ necontrolate, G uzsdu se va întruni în şedinţă plenară
afaceri presante. Relativ la desele vi- lupta urmează pe întreaga linie Mai Iu zilele dela 13—16 Martie a. c. în Buda-
site ale lui Andrâssy, Tisza, Kossuth, violentă e la aripa dreaptă japonesă, desta. La ordinea de zi va fi revidarea so
Wekerle şi Szel la M. Sa Regele se unde Kuroki înaintând spre nord, ame cotelilor din anul 1904 şi aprobarea bud
fac multe desminţiri oficioase; nu să ninţă să atace pe Ruşi la spate. getului pe 1905. Amintim, că fundaţiunea lui
vede mai nimic real. Japonesii bombardează posiţiunile Gozsdu s’a ridicat de present la 6 milioane
coroane.
^ Spiritele corifeilor sunt tare neli ruseşti cu tunuri de calibru mare. * *
niştite; ce să crede a se realiasa azi,
S in odu l p ro to p resb itera l gr.-or.
se amână pe ziua de mâne şi tot du- Resoo&la din Rusia. al tractului Orăştie s’a ţinut în 17 Februarie
bitări. Nici combinaţiunile marelui fi
Uri ministru rus pentru constituţiune. a, c. în edificiul şcoalei noastre. A decurs
nanciar Wekerle n’au ajuns la resultat foarte bine. Raport detailat va urma în n-rul
decisiv. Absentând Alex. Wekerle o Ministrul rusesc de agricultură a viitor
zi din capitală, s’a crezut a fi dus în presentat Ţarului un memroand asupra * I
audienţă la Regele, însă s’a aflat, că a situaţiunei internă a Rusiei. Ministrul A d u n a rea gen erală a A strei se
fost dus la moşia sa în comitatul Temes, e de părere, că raporturi normale şi va ţinea în acest an, precum a decis comi
să vede a se recrea şi a se consulta potolirea spiritelor agitate s’ar putea, tetul «Asociaţiunei pentru cultura şi literatura
şi cu ai casei. Să susţine, că şi contele face numai prin convocarea unei adu poporului român» din 3/15 Febr., la S i b i i u*
Attwi Ciacki preşedintele casei magna nări a represen fanţilor poporului, 'farul *
