Page 5 - Bunul_Econom_1905_08
P. 5

Nr.  8                                               BUNUL     ECONOM                                                  Pag.  5

           M oartea u n u i zia r is t bucovinean.   de  2  Ianuarie  1904,  cele  vechi  de  10  cor.   la  oficiu.  El  îşi  angajase  un  bărbier  pe  an
      Din  Cernăuţi  ne  vine  ştirea  tristă  despre  în­  se  vor  scoate  din  circulaţie,  să  primesc  la   După  un  timp  oare-care  se  născu  o  bună
      cetarea  din  viaţă  a lui  Eusebiu  Stefanelli fiul   băncile  austro-ungare  până  în  28 Febr.  1907.  amiciţie  între  şeful  bărbier  şi  judecător;  ast­
      veneratulu  archimandrit Juvenai Stefanelli. Re­                *                       fel  până  se  rădea  duceau  amândoi  o  stabilă
      gretatul  a fost  unul  dintre puţinii bărbaţi  bu­  C ucuruz d i n »L a P la ta « la F ium e.   conversaţie  despre  afaceri  politice  şi  juridice.
      covineni  din  generaţiunea  mai tânără,  cari cu   Ştirile sosite din Fiume vestesc, că nu este săp­  Dela  un  timp  bărbierul  începu  a  cere
      inimă  şi  entusiasm  au  luat  parte  activă  la   tămână să  nu sosească acolo mai multe corăbii  judecătorului  sfaturi  şi  poveţe  în  cause  pro­
      luptele  poporului  bucovinean  din  ultimii  10  încărcate  cu  cucuruz  din  Argentinia.  In  săp­  cesuale.  Bărbierul  sub  protocxt,  că  doreşte
      ani.  El ,'s’a  distins  printr'un  deosebit  zel  şi  tămâna  trecută  au  sosit  trei  corăbii  cu  circa   a  învăţa  şi el  dreptul  se rugă  de jurişpruden-
      abnegaţiune.  Vara  trecută  a  condus  biroul   13.666  tonne  de  cucuruz  încărcate  dela  La  tul  ai  da instrucţia pe timpul bărbieritului.  Ju­
      ţrressei  le  serbările  lui  Ştefan  cel  mare  din  Plata.  Semn,  că  în  urma  acestor  transpoarte   decătorul  cu  inimă  nobilă  şi  sinceră  ’l  ajuta
      Putna.  Odihnească  în  pace I              va  scădea  şi  preţul  lui  şi  nu  vom  duce frică   oe  bărbier  cu  lecţii  practice  şi  îi  dădu  şi di­
                           *                      de  foamete  nici  în  anul  a  esta.       ferite  cărţi  juritice  de  cetit.  In  fiecare  zi  pri­
            Necrolog.  Surorile:  Emilia  Cosgarea,                   *                       mea  bărbierul  explicări  şi  sfaturi  cu  privire
      ■Cornelia,  Ţunea  şi luliana  Lenkes, cumnatul :   M âru l-păr  seau  p ă ru l-m ă r  este   la  interpelaţiuni  din  codul civil şi penal,  dând
      losif  Lenkes,  în  numele lor  şi  al  numeroase­  o  nouă  plantă, despre  care un-vestit  grădinar   cele mai ecuitabile  păreri.  Aceasta  conversaţie
      lor  rudenii cu inima înfrântă  de durere  anunţă   engles  a  făcut  o  dare  de  samă  în  ziarul   dură  mai  multe  luni.  Judecătorul  se  simţea
      •că:  văduva  Augusta  de  Crainic  n.  Theodori,   „Newcastle  Chronicle“  prevestindui  o  popu­  măgulit  de  elevui  seu.  Bărbierul  făcea  mari
      soţia  fostului protopresbiter  gr.-or.  al tractului   laritate  mare.                 progrese,  dar  avea  şi  mai  mare  venit,  căci
       Dobra;  după  un  morb  greu  şi  îndelungat    Anumit  spune  că planta  aceasta s’a năs­  căuşele,  ce i-le  deslega  judecătorul  erau bine
      şia  dat  blândul  şi  nobilul  său  suflet  în  mâ-  cut  din  altoiul  unui  pâr  altoit  întrun  măr.  plătite  de  oameni,  cari  aveau  procese.  Nu
      nile  Creatorului  la  11/24  Februariu  1905,  în   Coaja  seamănă  întru  toate  cu  a  măru­  ţing  însă  prea  mult  pretinia  amândorora  şi
       etate  de  54  ani.  Rămăşiţele  pământeşti  ale   lui  şi  fructul  e  de  forma  unui  clopot  ca  şi   un  pretin îi descoperi  judecătorului  interesele
      scumpei  defecte  ş’au  aşăzat  spre  odichna   peara,  e  de  o  mărime  colosală;  dametrul  e   bărbierului,  carele  avea  bună  clentelă.  Deci
      eternă,  Duminecă  la  13/26  Februariu,  la  3   de  38  cm.  aroma  şi  gustul  este  ca  şi  a  mă­  descoperit  fiind  misterul  merse  judecătorul
      ore  p. m., după  ritul bisericei  gr. ort., în cripta   rului  şi  perei  amestecate,,  dând  o  amestecă­  la  bătbief  să  se  rază  în  o  sărbătoare,  atunci
      familiară  din  cimiterul  local.  Fie-i  memoria   tură  foarte  gustoasă  şi  plăcută.  bărbierul  pecând  trăgea  briciul  pe  curea  în­
      binecuvântatăI  H.-Dobra,  în  11/24  Febru­                                            treabă  pe  judecător.  Domnule,  ce  ar  fi  de
                                                       Cultivarea  şi  procurarea  acestei  plante
      ariu  1905.                                 noi  o recomandăm  deocamdată  in atenţiunea   făcut  în  cutare  caz  şi  cutare  causă?  Atunci
                           *
                                                  grădinarilor  artificiali.                  judecătorul  răspunse  flecmatic.  Vino  Ia  mine
            f   V asile  P etri,  învăţătorul  şi  profe­             *                       acasă  adu  mi  100  cor.  şi-ţi  voi  spune îndată
      sorul  luminat  dela  Nâsăud,  marele  pedagog                                          cei  de  făcut  cu  aceea  zi  bărbierul  'şi  perdu
                                                        Corul  vocal  bisericesc  gr.-or. ro ­
      român,  excelentul  metodist,  a  reposat.                                              ambele  clientele,  (s’a  spart  şi  urciorul  şi  a
                           *                      m â n   d in   Nereu,  arangează  Duminecă,  în
                                                  20  Febr.  s.  v.  (5  Martie  s.  n.)  un  concert   curs  şi  vinul  pe  jos).
            E du caţiu n e  pru den tă.  Micul  copil
                                                  căruia  îi  premerge  comed a  într’un  act  de
      Archibald  al  lui  Roosewelt,  preşedintele  sta­                                           A p e l!  Subsemnatul  învăţător  din  co­
      telor  unite  umblă  la  şcoala  publică  în  rând   V.  Alexandri,  > Cinei  Cinei.»   muna  P e r s a n i   comitatul  Făgăraşului,  a-
                                                                      *
      cu  toţi  şcolarii.  Ducându-se  odată  o  mamă                                         vănd  dorinţa  de  a  înfiinţa  o  bibliotecă popu­
                                                       ln flu in ţa   fr ig u lu i  a su p ra   in ­  lară  la  aceasta  şcoală,  fac  un  călduros  apel
      ■a.  unui  conşcolar  de  a lui Archibald (găzdoae
                                                  sectelor,  (Gândacilor  fluturilor  Şi  tot  feliul  la  d-nii  autori,  editori,  librari  şi  tuturor  per­
       la  un  funcţionar)  la  şcoală  şi  văzând  pe  co­
                                                  de  omide.)  Sunt  mulţi  economi  cari  cred  că   soanelor  cari  doresc  binele  şi  propăşirea  ţă­
      pilul  ei  jucându-se  laolaltă,  rămase  uimită  şi                                    ranului  român  să  binevoiască  a  contribui  cu
                                                  gerul  şi peste  tot frigul are putere  de a omorî
      ase:  »şi  mătăluţă  te  joci  cu  copii  de  rând»?                                    cărţi,  pentru  ajungerea  acestui  nobil scop.—
                                                  puii  de  gândaci  şi  omidele,  din  care  causă
      Copilul  preşedintelui  îi  răspunse  agreabil:                                         NB.  Cărţile  mă  rog  a  să  trimite  la  adresa
                                                  doresc  să  fie  carnâ  friguroasă.  Pentru  ade­
       »Tata  mi-a  spus  că  în  şcoală  şi în lume  sunt                                    subscrisului. —  Persani,  în  18  Ianuarie  1905.
                                                  verirea  credinţei  acesteia  s’a  făcut  probe,  şi   P e t r u  M a c e d o n ,   învăţător.
      copii  buni  şi  răi,  mari  şi . mici,  cei  buni  să                                                      *
                                                  anume  s’a  aşezat  şi  espus  la  frig  sub  coaja          *     *
      poartă  cuviincios,  cei  răi  necuviincios,  ear                                            Se  caută,  spre  cumpărare  sămânţă
      alta  deosebire  nu  există  Intre  noi*.   pomilor  şi  în  alte  locuri  pui  de  Omide  şi de   de  m âzăroiu ,  cine  are  de  vânzare,  să
                           *                      gândaci,  şi  s’a  constatat  că  frigul  şi  gerul
            Şedinţa  festivă  a  societăţii  de  lectură   nu  le  înfluintează,  nu  le  ornară  ci  resistă  şi   binevoiască  a  se  adresa  la  Adm.  acestei
       *Ioatt  Popasu«  a  tinerimei  studioase  dela   trăesc  fără  nici  o  supărare.  Sau făcut  şi date   fo i,  indicând  şi  preţul  per  ioo  kgr.
                                                                                                                  *
       institutul  teologic-pedagogic  din  Caransebeş,   statistice  în  causa  aceasta,  şi  după  câte  o   .  •   *    *
                                                                                                   Mântuit  dela  Moarte.  Un  om  oare
      -a  avut  loc  Duminecă  seara  în  30  Ian.  şi  a   earnă  geroasă  s’a  aflat că  în anumiţi ani unele   cândva desnădăjduit trimite inventatorului cru-
      decurs conform programului publicat în „Foaia   omide  încă  mai  tare  să  sporesc  de  cât  să   cei  duple electro-magnetice  R.  B.  Nr.  86967,
       Diecesană'*.  Succesul  moral  şi  material a fost   peară  de  tot.  De  aceia  deci, alte influinţe  ale   d-lui  Albert  Miiller  Budapesta  V.,  Vadâsz-u.
       satisfăcător.                              naturei  lucră  de  sporesc  seau  scad  în  câte   42//G.  următoarea  scrisoare  de  mulţumită:
                           *                      un  an  şi  nici  de  cum  frigul  seau  gerul.
                                                                                                      Stimate  Domnule  Miiller !
            R eîn to rs  dela  resbelul  R u so-Ja­                   *
                                                                                                   înainte  de  toate  te  încunoştiinţez,  că
      pon ez.  Aflăm,  că  Dl Maior  Găişanu,  ataşat   Un  p a la t  gigantic.  Redacţiunea  şi   sunt  un  om  sărac,  şi  boala  m'a  silit  să  Întru
       militar  român  pe  lângă  armata  rusă  din Ex-   administraţiunea  ziuariului  «Newyork-Times»   într’un  spital  din  Budapesta,  apoi  am  stat  3
      tremul-Orient  a  sosit  zilele  acestea  la  Bucu­  din  America  are  31  caturi  cu  31  rânduri  de   luni  sub  îngrijirea  doctorilor  din  Zombor  şi
      reşti  în basa unui concediu:  Ajungând  în 6/19   feţeştri;  măsurat  dela  fundament până în vâr­  toate  acestea  m’au  costat  200 cor.  fără  ca să
       febr.  la  Bucureşti  Dl  Găişanu  s'a  presentat   ful  coperişului  înalt  este  de  476  urme,  este   mă  pot  vindeca  iar  doctorii  au  perdut nădej­
                                                                                              dea  şi  eu  trehuia  să  mor.  Din întâmplare am
      Ministrului  de  resbel  Dlui  General  Mânu  ra­  cel  mai  mare  edificiu  din  Newyork.  Acest   dat  de  vestea  crucei  d-tale şi am comandat-o
      portând  multe  din  campania  acestui  resbel.   colosal  edificiu  întră  în  pământ  de  55  urme.   purtându-o  pe  piept  după  cum  mi-ai  scris,
       După  această  visitâ  oficioasă  a  plecat  Dl   Prin  acest  palat  merge  şi  trenul  prin  tunelul   In  timp  scurt  în  10  Aprilie  m'am  sculat  din
       Major  la  Galaţi,  ca  să  petreacă  mai  multe   subteran.                           pat,  mă  simt  sănătos  şi  nu  mi-e  teamă  că
      .zile  în  sinul  familiei  sale  şi  a  mult  iubiţilor        *                       mor,  pentru-că  m’ai  mântuit  d-ta.  Iţi  mulţu­
                                                                                              mesc  de  mii  de  ori.  Cu  stimă:  F r a n c i s c
       săi  concetăţenii.                              P â n ’  odată  m erge  u lcioru l  la    |  Ost  ia at ,   maşinist  în  Priglenţa - Szt. - Ivan
                                                                                                    d
                           *                      apă.  Un  magistrat  (jude regesc) din Boemia,  j
                                                                                               (comit.  Bâcs-Bodtog.
            B ancnotele  nome  de  1 0   cor.  s’au  mare  cunoscător  de  legi  avea  obiceiul  a  se  I   Crucâa duplă-electro-magnetică R. B.  Nr.
      pus  în  circulaţie  dela  25 Febr. n. Ele au data  rade  în  fiecare  diminieaţă, înainte de a merge  :I 86967  costă  numai  6  cor.  şi  vindecă  boalele
   1   2   3   4   5   6   7   8