Page 1 - Bunul_Econom_1905_09
P. 1

Anal VI,                           Orăştie  (Szâszvâros),  12  Martie  n.  1905.                                     Nr.  9














                   REVISTA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  ŞI  C0MERC1U

       ORGAN AL:  „Repiimii  Economice din Orăştie" şi „Renninnii române de agricnltară din comitatul  Sibiinlui“.


                   A B O N A M E N T E :                          A P A R E :                               I N S E R Ţ I U N I :
       Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                          se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
         Pentru  R o m â n i a   şi  străinătate  15  lei  pe  an.  În  flecare Duminecă.        Abonamentele  şt  inserţiunile  se  plătesc  înainte.


                                                        Nenumărate  şi  foarte  diferite  sunt   pentru  hrana  vieţii  dela  clasa  cea  mai
                  M U N C A                        carierele  omenirei  şi  mijloacele  de traiu   de  jos  a  poporului,  dela  muncitorul
       CA FACTOR DE PORGRES                        şi  de  existenţă.  Dumnezeu  când  l’a  dat   de  pământ,  dela  ţăran,  căci  el  este
                      — •*— » —                    pe  Adam  afară  din  raiu  l’a  amendat    talpa  ţârei.
            «Munca  serioasă  înavuţeşte  a  ţă­   cu  muuca  zilnică  zicându-i:  Munceşte         Dacă  toţi,  afară  de  lucrătorul  de
       ranului  casă«  Eruditul  Aurelian, minis­  şi-ţi  agoniseşte  pânea  de  toate  zilele.   pâment,  îşi  îndeplinesc  ori  nu  cu  scum­
       trul  ţărei  Româneşti  de  industrie  Ia   Ocupaţiunile  oamenilor  sunt  diverse,  de   pătate  lucrurile  lor,  mai  puţin,  puţin,
       toate  intreprinderile  de  meserii  şi  la   multe-ori  munca  mai  grea  nu  este  răs­  sau  în  unele  caşuri  mai  de  loc,  nu
       Înfiinţare  de  şcoli  de  meserii,  exprima   plătită  şi  din  contră  cea  mai  uşoară   sufere  omenimea?  Dacă  însă  economii
       cu  entusiasm  cuvintele:  «PJugăria  este   ese  la  valoare,  este  mai  remunerată.  nu  pot  sau  nu  voesc  să-şi  îndeplinească
       pentru  economul  de  pământ  isvor  ne-         Sunt  în  lume  însă  şi  indivizi  de   la  timp  lucrarea  lor  economică  'nu  vor
       secaver  de  avuţie  şi  meseria  bine  pur­  aceia,  cari  favoriţi  de  călăuzul  sorţei,   suferi  numai  ei,  ci  şi  cei  ce  trăesc
       tată  este  pentru  industriaş  şi  meseriaş   pentru  o  mică  şi  puţină  muncă  se  bu­  împrejurul  lor  şi  din  rodul sudoarei lor.
       plug  de  aur,  ambele  sunt  şi  fonduri   cură  de  mare  dobândă,  îşi  iau  o  răs­      In  timpurile  mai  vechi,  ba  şi  în
       nepreţuibile,  ce  dau  omului  sănătate  şi ‘  plată  însutită  operei  lor.          timpurile  Românilor  unii  domni  şi  di-
       viaţă,  ear  unei  naţiuni  îi  ofere  avuţii    Fie  răsplătită  fie  şi  chiar nerăsplă-   regători  pentru  de  a-şi  câştiga  pânea
      abundante,  care  binecultivate  înalţă  pe   tîtă  munca  omului,  totuşi  îi  serveşte   de  toate  zilele  trebuiau  să  ţină  de
      un  popor  şi-l  aduce  la  demnitatea, sa   spre  cinste  şi  onoare,  dac^-’şi  termină   coarnele  plugului.  —   Cincinatus  a  fost
      naţională*.                                 cu  dragoste  cu  zel  şi  cu  bunăvoinţă   chemat  din  câmp  dela  coarnele  plugu­
            Pe  lângă  aceste  mai  contribue  ca   lucrul  şi  serviţul  la  care  s’a  pus.  lui  şi  fu  ales  consul  la  Roma;
      motoare,  elemente  vitale  şi  factori  si­     Din  contră  este  ruşine  şi  păcat,       In  vechime  era  aşa,  căci  slujbele
      guri  de  progres:  stăruinţa,  cultura  şi   pentru  fiecare  om,  dacă  nu-şi  îndepli­  şi  ocupaţiunile  oamenilor  nu  erau • aşa
      ştiinţa.  Eu  de  astâdată  mă  voiu  ocupa   neşte  cu  scumpătate  şi  acurateţă  lucru   de  multe  şi  diferite  ca  în  ziua  de  astăzi,
      de  factorele  esenţial  al  m uncei  oneste   şi  slujba,  după  care  el  trăeşte  şi  câş­  când  invenţiunije  să  întrec  zi  de  zi  şt
      şi  neprihănite.  Să  lucrăm  în  toate  di­  tigă  existenţa  sa  şi  a  familiei.     necesităţile  cresc  zilnic.  —   Fabricile să
      recţiunile  noastre  cu  dragă  inimă  şi        Toţi  diregâtorii  dela  ministru  până   sporesc  ca  furnicile.
      sporul  va  fi  sigur,  briliantul. îl vom  afla   la  straja  câsii  satului,  şi  neguţătorii  şi   In  timpul  de  faţă  diregâtorii  şi
      în  munca  cinstită  omnilaterală.          meşteşugarii  aşteaptă  cele  mai  necesare  funcţionarii  îşi  văd  numai  de  lucrările

                                                  acum  iarna,  decât  să  mă  plimb  când  la  d-ta   —   Par’că  noi,—= ăştia  cari  ne plimbăm
                  F   O   I  T  A                 când  la  altul,  că  doar  mi-o  fi  de  ajuns  cât   —   n’avem  ce  ne  trebue  moş  George?  atât
                                                  muncesc  t  atâ  vericica  pe  cel  câmp.   doar,  c’o  ducem  mai  sgâriat  cu  porumbul
                                                       —   Iaca,  zău,  eu  nu  sunt  de  părerea   şi  cu  nutreţul  de  vite,  dar  asta  nu  face  ni­
                                                  d-tale,  moş  George,  ca  să-mi  fac  de  lucru   mic.  că  uite,  aşteptăm  din  zi  în  zi  să  ne dea
                               •
                                                  şi  iarna,  că  doar  n’o  să  trăim  cât  lumea.   stăpânirea,  căci  ne-a  trecut  pe  o  listă  la
           —   Noroc,  noroc,  moş  George,  ce  mai   Apoi,  de  părerea  asta  sunt  mai  toţi  din  sat;   primărie.  Până  atunci  însă,  am  să  te  rog
      faci,  cum  te  mai  lauzi?                 nu  vezi  d-ta  cum  cei  mai  mulţi  ne  adunăm   ceva,  Moş  George :  să  mă  împrumuţi  cu  un
           Noroc  să  ne  dea  Dumnezeu  Ia  toţi,   când  la  răspântia  din' deal,  când  la  vre-una   sac,  doi  de  porumb,  că  zău  —   dacă  mă
      nepoate  Vasile,  uite  ce  fac,  mă  robotesc   din  cârcime,  şi  stăm  de  vorbă  şi  ne  poves­  crezi,  —   pentru  mâine  n’am  mălaiu.
      p’aci  prin  prejurul  casei,  ba  că  îngrijesc  de   tim  la  verzi  şi  uscate;  ba,  ceva  mai  mult   —   Hei,  dragă  nepoate,  acum  te  prin-
      âle  vite,  ba  că  pe  apucate  mai  împletesc   colo  Ia  cârcimâ  se  mai  găseşte  câte  unul   seiu  de  limbă;  zise-şi  că  ai  tot  ce-ţi  trebue;
      nişte  coşuri  (târne),  şi  multe  altele  de  ale   mai  blagoslovit  care  face  cinste  cu  câte  un   ce  fel  de  avut  e  ista,  când îm i spnt  că mâine
      gospodăriei,  căci  de,  noi  cu  breasla  plugăriei,   rachiaş  şi,  azi  aşa,  mâine  aşa,  până  ne  po­  n’o  s i  ai  mălai  şi  că  aştepţi  si-ţi  dea  stă­
      iarna  ce  ma<  stăm  pe  lângă  casă,  căci  vara   menim  că  a  trecut  iarna.      pânirea  porumb  şi  nutreţ?
      ne  ţinem  de  treabă  pe  âle  ogoare.          —•  Aşa  va  fi,  nepoate  Vasile,  fiecare   Asta-i  asta,  moş  Georgel?  apoi,  d-ta
           —   Dar  d-ta,  nepoate  Vasile,  încotr’o   face  cum  îl  duce  capul;  eu  unul  m’am  de­  par’că  nu  ştii  că  astâvară  nu  s’a  făcut . n ici.
      ai  pornit-o?                               prins  să mi  gcsesc  şi  earna  de  lucru  şi,  —    porumb  nici  nutreţ!?
           Nicăeii  in  altă  parte,  decât  până  aci   slavă  Domnului  —   sunt  folosit,  am  tot ce-mi   —  Ştiu prea bine, dragul  meu, că  doar fs
     la  d-ta,  moş  George;  altă  treabă  mai  n’am  trebue.                               şi eu pe lume, dar mai ştiu că  acum  uti  an  a i
   1   2   3   4   5   6