Page 2 - Bunul_Econom_1905_09
P. 2

Pag-  2                          ___ __            B U N U L   ECONOM                                                  Nf. 9


        lor,  şi  economii  pe  de  de  altă  parte   o  cârcimă  în  altă  cârcimă,  certându-se   drag  scimbareâ  anotimpurilor,  care-1
        de  ocupaţiunile  lor.  —   Pentru  fiecare   şî  sfâdindu-se  cu  săteni,  pe  cari  cautau   înveselesc  privind  recolta  îmbelşugată
        om  serveşte  de  o  ruşine,  dacă  nu-şî   •  s6-i  smulgă  şi  s6-i  neîndreptăţească  prin   eşită  din  truda  mânilor  sale.  Poporul
        împlineşte  cu  acurateţă  munca  sa,  dar   purtarea  lor  slabă,  şi  pofta  de a  câştiga,   zelos  zice :  »D e  muncă  nu  piere  nime«.
        mai  ruşine  şi  mai  mare  daună are  eco­  bani  uşor  să şi  poată  petrece  şi  să  se   Munca  e  isvor  de  bogăţie  şi  de  putere,
        nomul,  care  nu-şi'  isprăveşte  la  timp   desmerdeze.                                dă  sănătate  şi  mijloc  de  fericire  şi  ne­
        lucrările  sale  economice.                      Sunt  însă slujbaşi  în  sate,  ba  preoţi   atârnare.
             In  sinul  poporului  sătean  ca  şi  în   şi  primari  cu  şcoală  şi  cu pregătiri fru­  Să  muncim  deci  fiecare  la  locul
        alte  clase  ale  omenirei  sunt oameni  mai   moase  şi  le  place  a  munci  cu  drag  la   Seu,  căci  răsplata  muncei  este  tihna  şi
        avuţi  şi  sărmani,  cari  adeseori  pe  lângă   agricultura  lor.  Sunt  alţii  cu  pregătiri   bucuria  sufletului,  este progres  asigurat.
        economie  mai  port  şi  câte  o  slujbă  în   inferioare  şi  buni  de  lucru,  ba  dispun   Latinul  zice:  »Honeste  vi vece,  alterum
        comună  sau  întreprind  câte  ceva,  fără   şi  de  timp,  însă  se  retrag  şi  li-e ruşine   non  laedere,  suum  cuique  tribuere.
        de  care  n’ar  putea  nici  ei  trăi  şi  nici   de  a  munci,  dar  preferă  a  letargea   » A   vieţui  cinstit,  a  nu  prescurta
        comuna  exista.                             neîndreptâţind  pe  alţii,  silind  pe  alţii   pe  deaproapele  nostru,  este  o  cuviinţă
              Astfel  de  ocupaţiuni  laterale  nu   la  lucru  lor  şi  de  a  merge  ziua  la   a  fiecăruia».
                                                                                                                                    D.  i.
        aduc  pagube  dacă  le  poartă  fiecare  cu   amiazi  în  cârcimă  nu  să  sfiesc.  Adese­
        onoare  şi  cu  punctualitate.  La  mulţi   ori  să  găsesc  prin  sate  oameni  cu  ast­
                                                                                                    Din  regulele  Higienice.
        însă  prin  necumpăt  şi  abusuri  nu  nu­  fel  de  idei  funeste  şi  cu  gărgăuni  în
                                                                                                     îmbrăcămintea  ţăranului  român.
        mai  că  nu  le  aduc  folos,  ci  din  contră   cap,  că  îndată  ce  apucă  vre-o  diregă-
        mari  nefavoruri,  că  i-a  împins  în  ne­  torie  în  sat  nu-i  măi  vezi  eşind  la
                                                                                                     Omul.  ca  să  poată  trăi  are  trebu­
        plăceri  şi  vrajbe  cu  consătenii,  ba  [unii   muncă  în  câmp  sau  la  ograda  lui  şi   inţă  de:  hrană,  odihnă,  locuinţă  şi  îm­
        pe Jâugâ  aceea, că să ştrică moraliceşte,   prin  grădini  şi  pădure,  deşi  venituLdkr   brăcăminte.
        îşi  causează'   fiefericiri  în  .familie,  risi-   oficiul  lui  nu-i  aduce  în  o  săptămână,   Hrana  susţine , şi  nutreşte  organele
        pindu-şi  averea  agonisită  şi  erezită,  mo-   cât  cel  din  proprietatea  sa  în o  drăgu-   corpuluii  şi  le  dă  o  creştere  şi  o  de­
                                                                                                plină  funcţionare.
        şioara  sţrăbună.  Causa  este  că  cu  în­  liţă  de  zi,  ba  şi  după  ce  a  eşit  din
                                                                                                     Inbrăcămintea  produce  corpului
        cetul  s’a  retras  dela  muncă,  şi  s’a  în­  diregătorie  i-e  ruşine  să  ia  coasa,  ori
                                                                                                căldura  necesară  şi’l  fereşte  de  frig  şi
        deletnicit  la  comoditate,  la  lene  şi  la   plugul  să  muncească  şi  lasă  scumpul
                                                                                                alte  calamităţi.  Odihna şi  locuinţa  con-
        patima  afurisită  şi  păgubitoare  a beţiei,   lui  agru  paraginei,  în  mila  sfântului'şi
                                                                                                tribuesc  la  recrearea  fisică  şi spirituală.
        a  jocului  de  cărţi,  a  desfrânârei  şi  a   începe  a  să  băgă  în  datorii  pe la bănci
                                                                                                     Aci  se  va tracta  cu  atenţiune  sta­
        lighioanei  blăstămate  de  lux.            ca  să-şi  lucreze  pământul  băneşte  şi  el   rea  economică  relativ  la îmbrăcămintea
             Aş  putea  arăta  multe  caşuri,  că   să  se  preumble şi să şe  mai desmerdeze   ţărănească  şi  ideea  portului  naţional.
        unii  ţărani  din  oamenii  cei  mai  avuţi   prin  birturi;  ajunge  în  fine  colduş.      Adeseori  întrebuinţează  omul  îm­
        şi  mai  cu  stare,  din  harnici  muncitori     Dacă  într’o  comună  nu  vor  da      brăcămintea  ca  mijloc  de  podoabă  şi
                                                                                                de  frumseţe,  cum  am  zice  lux,
        ajungând  primari,  cassieri,  juraţi  sau   exemplu  de  muncă  serioasă  preotul,
                                                                                                     Inbrăcămintea  face pe om  a se deo­
        executori  de  dare,  şi-au  neglijat  lucră­  învăţătorul,  primarul  şi  juraţii  etc.,  cari
                                                                                                sebi  de  alte  fiinţe  terestre,  căci  omul
        rile  economice,  umblând  după  domnii,    de  sigur  mai  toţi  posed  pămentul  lor
                                                                                                este  menit  pe lume  dela  Dzeu  a  fi sin­
        s’au  retras  dela  muncă,  au  lăsat  vitele   mult  ori  puţin, apoi cine să  muncească?
                                                                                                gur  cea mai perfectă  şi  mai  intelectuală
        şi  argaţii  lor  fără  controlă  şi  supra­  Cu  toţii  să  muncim,  în  bine să sporim 1   creatură  a  lui,  fiindui  încredinţată  su­
        veghere  şi  umblând  ziuliţa  întreagă din  Omul  muncitor  şi  silitor  aşteaptă  cu  premaţia  peste  celelalte.

        fă cu t porumb  şi  nutreţ,  ba  încă  ş i de  ajuns,   .—   Aşa  e,  moş  George,  dar,  vezi  că eu   părăluţe,  căci  de  colo  puţin,  dincolo  puţin,
        să  fi  tot  avut pentru  doi  ani.  .      apucasem  de  vândusem  prisosul  de cu toam­  să  face  grămăjuia  mare  şi  te  ajută  la nevoe.
            ‘    Ei  şi,  ce  vrei  să  zici  cu  asta,  moş   nă;  vorba  d-tale  e  sfântă,  dacă  opream  po­  —   N ’am  ce  mai  zice,  moş  George,  ai
        George?  Nu  care  cumva  era  să  opresc  tot   rumbul  baremi  până  în  timpul  praşilei  a   toată  dreptatea  şi  nu  ştiu  cum  să-ţi  mulţu­
        porumbul  şi  nutreţul  de  atnnci  şi  să-l fi ţinut   doua  de  astă  vară,  atunci  nu-1  mai  vindeam   mesc  mai  bine  că  mi-ai  deschis  ochii;  sfatu­
        pentru  anul  ăsta ?                        Doamne  fereşte,  căci  ni-se  arăta  destul  de   rile  date  de  d-ta,  le  voiu  lăsa  ca  o  moşte­
             —   Tocmai,  asta  vreau  să-ţi  spun,  ne   bine  că  toamna  n’o  să  avem  cem lege.  ,  nire  sfântă  copiilor  mei,  şi-i  voiu  deprinde
        poate  Vasile.                                                                          de  mici  să  meargă  pa  acest  drum  frumos.
             —   Ştii  că  ai  haz,  moş  George?  Par’că   —   Şi  cu  nutreţul  tot  aşa să faci,  dragă
                                                    nepoate;  vara  în  timpul  treerişului  adună      Aşa,  dragă  nepoţele,  fa  aşa  căci vei
        eu  a-şi  fi  zodiaş  să  fi  ştiut  că  n’are  să  se
                                                    paele,  toamna  cocenii,  mohorul  strânge-I  cu   fi  în  totdeauna  mulţumit;  acum  pe  lângă
        facă  porumbul  astă  vară!
             -—  Să  nu  te  prindă  de  loc  mirarea,   socoteală  şi  nu-1  risipi,  căoi  vorba  ceea,  nu   sfaturile  ce  ţi-am  dat,  iată  că  îţi  împrumut
        —   dragul  meu;  —   dacă  vreai,  ascultă-mă   să  ştie  ce  va f i  mâine.   Să  nu  aşteptăm dela   şi  doi  saci  de  porumb.
        si  să  bagi  la  ureche sfatul  meu: în totdeauna   stăpânire,  căci  stăpânirea  îş i  are  şi  ea  greu­  —   Să-ţi  dea  Dumnezeu  sănătate,  moş
        să-ţi  opreşti porumb  în  coş  ca  să  a i  pentru   tăţile  e i;  apoi,  unde  mai  pm  fa,  socoteală   George,  şi  să  ştii  că  am  să.  fac  toate  chipu­
        două  veri,  şi  nrmai  atunci  poţi  să-ţi  vinzi   că  dacă  toţi  am  aştepta  dela  stăpânire,  cum   rile  să-ţi  plătesc  acest  porumb cât de curând.
        prinosul,  când  te  vei  încredinţa,  că  în  vara   ar  mai  putea  şi  stăpânirea  să  ne  ajute?  Ba   Să  mai  ştii,  moş  George,  că  de  câte-ori voiu
        următoare  are  să  se  facă  porumb;  aşa  bună   din  contra,  când  vin  aşa  timpuri  do  secetă,   avea  nevoe  de  slături,  am  să  viu  la  d-ta  să
        oară,  dacă  acum  un  an,  —   când  s’a  făcuţ   noi  să  ne  mândrim  că  n’avem  nevoie  de   mi-le  dai,  şi  cred  că  n’ai  să  te  superi.
        porumb  din  belşug;—   ai  fi  oprit porumb  nu   ajutorul  stăpânire;.                     —   Vin’o,  nepoţele,  vin’o  şi  te  voia
        numai pentru astă  vară,  ci-  ş i  pentru:  vâra   Afară  de  asta,  dragă  nepoţele,  îţi  mai   slătuî  ca  pe  un  copil  al  meu.  •
        viitoare,  aşa  e  cd-ţi prindea  bine acum l  Uite,   dau  un  sfat:  caută  de  munceşte  şi  earna,   —   Să  ne  vedem  sănătoşi, moş G eorge
        eu  iii  .totdeauna   fac   aşa,  şi-mi   prinde  ;  lucrează  câte  ceva,  fie  pentru  casă,  fie  ca  să   —   Să  vii  sănătos,  nepoate.
        tare  bine.                                 faci  uu  lucru  de  vânzare  şi  să  poţi  lua  ceva  * Albina*.   :  s '   I.  E.~  M.
   1   2   3   4   5   6   7