Page 3 - Bunul_Econom_1905_09
P. 3

Nr.  9                                             BUNUL  ECONOM                                                      pag  3


             Privind  înbrăcă.mintea  ca  materiă          E x t   r a s e   d i n             porul  dela  birtaş.  Mai  departe  opreşte
       din  care  est0  făcută,  ea  diferă  în  mă­   Legea de pescărit.                      numita  lege  (în  §-ii  săi 22 —  23)  ca în­
       sură  cu timpul  sau  cu  schimbarea  tem-                                              tră  birtaş  şi  beutor  să  se  facă  veri-ce
                                                             (Art.  X IX   din  anul  1888.)
       peraturei,  diferă  în  calitate  şi  preţ                                              soiu  de  legătură  spre  pildă:  obligaţiă,
                                                                                               inzălogire,  angajare  la  lucru. s. a. pentru
            Intre Corpul omenesc  şi hainele sale:
                                                        §.  13.  In apele  închise  (apele  puse   sume  mai  mari  ca  cea  de  sus,  cu  cari
       se  află  o  pătură  de  aer  cald.  —   îm­  sub  cordon,  oprite.  Zârt vizek)  pescărul
       brăcămintea  se  face  din:  lână,  în,  câ­                                            ar  datori  beutorul  pentru  beuturi  luate
                                                   indreptâţit  poate  pescări  ori-când.      pe  aşteptare  (pe  credit),  ear  o  astfel de
       nepă,  bumdac,  blâni  etc.  ele  resistă  de
                                                        Ca  ape  închise  (sub  cordon)  se    legătură,  dacă  totuşi  sar face,  nu numai
       a  Intra  prin  ele  căldura,  căci  ea  eşind
                                                   consideră:                                  că  nu  este  obligâtoare,  ci  birtaşul  res­
       din  corpul  nostru  prin  pori  să  opreşte
                                                        a)  lacurile  de  peşti  făcute  anume   pectiv  comite  d’odată  şi  un delict, pen­
       pe  piele  şi  haine,  fiindcă  hainele  sunt
                                                   oii  că  stau  ori  că  nu  stau  în  legătură   tru  care  trebuie  pedepsit,  ca  şi  când
       răi  conducători  de  căldură.  Hainele  de
                                                   cu  ape  (rîuri)  cu  peşte;                dă  beutură  în  cârcimă  la  copii  sub
       lână  ţin  mai  cald,  ca  cele  de  în  etc.
       Hainele  negre  şi  închise  absorb  mai         b)  toate  apele  stătătoare,  cari  se   15  ani.
       multă  căldură,  decât cele  deschise,  deci   află în  mijlocul cutărui  poses  privat  sau   Unii  birtaşi,  iscusiţi  cum  şunt  ei,
       earna  ă  bine  a  purta  vestminte  închise   comun,  înse  neseparat,  cari  ape nu stau   au  iscodit  ca  să  ea  dela  beutori  cam-
       ear  vara  mai  subţiri  şi  deschise.  — La   cu  altfel  de  ape  cu  peşte în  astfel  de   biu  (Wecslă)  pentru  datoriile  acestora
       muncă, la eşcursiuni  grele şi  marşuri prin   legătură,  ca  peştii  să  poată  trece  din-   pe  beutură;  alţi  birtaşi,  şi  mai  iscusiţi
       călduri  sunt  mai  de  prelerit  hainele de   tr.o  apă  întralta.  (Cu  alte  cuvinte:  la­  au  început  a îmbina  datoriile;  adecă pe
       lână  seau  bumbac,  căci  absorb  mai re­  curile  (tcurile,  belţile)  din  moşia  cuiva.  lângă  datoria  pentru  beutură  creditată
       pede  căldura,  sa  fie  de  coloare  albue.     In  caşuri  de. dubietate  asupra  in-   mai  dădeau  beuforului  încă şi alte măr­
                                                   trebării:  dacă cutare  apă  se  poate  con­  furi  ori  chiar  2— 3  Cor.  în  bani  gata,
             Nu  este  de  loc bine  a lăsa,  că hai­
                                                   sidera  de  închisă  (pusă  sub  cordon) ori   ca  împrumut,  şi  iuau  apoi  dela  beutor
       nele  jllăvite  pe  noi,  să  se  uşte  tot  pe
                                                   ba ?  —   se  pune  în  curgere  procedura   un singur cambiu, pentru ambele  datorii.
       corpul  nostru,  acelea trebuie  schimbate,
                                                   normată  în  §-ii  48  şi cei  care urmează,     In  toamna  trecută  s’a petractat  un
       altfel vom  răci  şi  răceala  produce  mor­                                            aştiel  de  proces  la  tribunalul  din  Do-
       buri.  Neputând momentan  schimba  hai­     din  această  lege.
                                                                                               briţin.  Birtaşul  a  înprocesuat  pe  debi­
       nele  umede  depe noi,  trebue  să ne pre-       §.  14.  Apele  celelalte,  cari  nu cad   tori ul  (beutoriul)  seu  pentru  64  Co­
       umblăm  eăci  mişcarea  noastră  produce    în  cadrul  celor  de  sub  §1  13,  se  con­  roane,  datoriă  cambială  (?).  Debitoriul
       căldură.  —   Asemenea nu  e  higienice  a   sideră  ca  ape  deschise  (nu sub cordon).
                                                                                               s’a  apărat,  şi  a  dovedit  cu  martori  că
       bea  apă,  când  suntem  osteniţi  seau  cu      In  astfel  de ape pescâritu!  se poate
                                                                                               10  cor.  a  primit  ca  îaprumut,  ear  54
       haine  ude.  —   Hainele  ude  şi  murdare  exercia:
                                                                                               cor.  datoreşte  pentru  beutură  pe  aş­
       purtândule produc  diferite  boale  de pie­      a)  în  mod  de  sine  stătător (adecă   teptare.
       le. Un  mijloc  principal  al  susţinerei  să-   fie-cine  pentru sfne  R ed )  în caşul când,
       nâtâţei  este  schimbarea  mai  deasă  a    apa  (rlul)  are  o(  situaţie"  şi  o  estindere   Forul  prim  (tribunalul)  a  judecat,
       veştmintelor  de  pe  corp.                 de  aşa,  că  pescăritul  se  poate  în  mod   ca  debitoriul  se  plătească  cele  10  cor.
                                                                                               cari  lea  primit  ca  înprumut,  eară  cele
             Să  nu  ne îmbrăcăm  nici  prea gros   raţional  şi  fără  de  a  vătăma  interesele   54  cor.  să  nu  le  plătească.  Procesul
       nici  prea  subţire,  căci  neregula  în  îm­  posesorilor  vecini j
                                                                                               ajungând  apoi  la  Curia  reg.  aceasta  a
       brăcăminte  produce  moleşnne  în  corp          b)  prin  cei  îndreptăţiţi  a  pescări,
                                                                                              judecat,  prin  sentenţă  nrl.  831/1904,
       şi  mens  sană  în  corpore  sanol  —   îm­  ca  constituiţi  în  societate  de  pescări.
                                                                                               adusă  la  4  noemvrie  1904,  că  birtaşul
       brăcămintea  este  a  se  întocmi  după lo­  Aceasta  Ure  loc  în caşul,  când apa (rîul)   se  fie  absolvat  de tot,  adecă  s i  nu  ca­
       calitate  şi  temperatură.  —   Aceasta  e    are  o  situaţie  şi  o  estindere  de  aşa, că   pete  nimic  din valoarea  camblului  seu
       causa  de  croiala  veştmintelor  munteni­  nu adminte pescăritul în modul de sub a).
                                                                                               de  64  cor.  ci  s i  fie  pedepsit  pentru de­
       lor  diferă  de  cea  a  câmpenilor, - obser­    Explicare ■.  In  acesta  puncte  de  §   lic t;  eăci  prin  iscusinţa  sa faţă  de  be­
       vând  azi  modul  de  îmbrăcăminte  la ţă­  legea  dă  ţărmureniior  şi  proprietarilor  utor  a  voit  se  eludeze  (înşele)  § -ii  22
       ranul  român,  vedem  cu  durere  că  s’a   de  alvii  un  fel  de  indemn,  ca  toţi  să   si  23  din  legea  suscitată.
       încuibat  un  lux  ruinător  şi  dăunos.    se  constitue  în  s o c i e t a t e   de  pescari
       Acesta causează  diferite năcasuri  şi mor­  şi  să  pescărească  în  mod  raţional.
       buri,  lipsă  de  medici  şi de  farmacii cos­
                                                        §.  15.  La  cererea  celor  pe  cari  îi
       tisitoare.—   Rău  obiceiu  că.  tenerii  de   priveşte,  aşemenea  în  caşul,  când  se va  Sămânţa  de  cucuruz.
       azi  nu  au  ţinut  datinile  şi portul  bătrâ­
                                                   face  din  oficiu  o  eventuală  propunere,
       nilor  noştri.  Asta  e  causa,  că  s’a  încui­
                                                   ministrul  de  agronomiă-industrie  şi  co-     In părţile noastre cucuruzul sau  mă-
       bat prin satele npastre  româneşti  fudulia
                                                   merciu  este  competent,  ca  pe lângă as­  lâiul  aste  cum  se  zice  »talpa  ţării«  de
       rîsipa şi lăcomia-  Nu maî  poartă  mai nici
                                                   cultarea  părerii  comisiunei  administra­  care  să  foloseşte  poporul  nostru  la
       opinci,  ba  nici  ştergare,  ci  cisme  cu
                                                   tive  muncipale,  se  hotărească (limiteze)   mâhearea  de  toate  zilele.  După  cum
       creţe  şi  cârpe  din  boite.  Vend  la  târg
                                                   estinderea  (teritoriul)  apei în care cineva   vedem  şi’n  anul  ăcesta,  cumpărăm  cu­
       agonisirea   lor  şi  aduc  acasă  fudulii  în
                                                   poate  pescări,  de  sine  sau  ca  societate   curuz  din  alte  părţi  ale  ţerii  din  greu,
       loc  dc  alte  necesare  la  casă  şi  la copii
                                                   în  înţelesul  §-lni  14,  dar’  într’un  mod   pentru-că  la  noi  nu  s’a  făcut  nu  nu­
       când  es  la joc  fecior  şi  fetele  se  întrec
                                                   Care  corespunde  la  firea  de  prăsire  a   mai  din  pricina  anului  secetos,  ci  nu
       la costume scumpe  de  prin boite,  de ma­
                                                   diferitelor  soiuri  de  peşti.            să  face  destul  pentru  trebuinţele  noas­
       terii de  casă, mai nu  se  mai văd  la ei.  —                             (Va  urma).
                                                                                              tre  nici  în alţi  ani  mai productivi.  Causa
            Ţărancele  dau  să  întreacă  pe  co­                                             e  că  nu-1  cultivăm  cu  destulă  muncă
       coanele  dala  oraş  în  costirme,  umblă  în                                          şi  chibzuire.
       schimoniseli  şi  cu  veştminte  false.  Cu        Cine  bea  în  dator.
                                                                                                   Fiind-că  tocmai  ne  apropiem  de
       luxul  introdus  la  ţărani  a  Intrat  şi  mi-
                                                        Art.  de  lege  din  1883  opreşte  ca   primăvară  şi  suntem  pe  timpul  când
      seria  pe  uşa  lor. »Nedelăturând  acestea
                                                   birtaşii  (crâşmarii) se dee poporului  dela   avem  să  alegem  sămânţa,  facem  econo­
      sărăcia  va  fi  doamna ţăranului*.
                                                  sate  beutură  pe aşteptare,  adecă  se cre­  milor  noştri  următoarele  propuneri:
                                                   diteze sume mai mai  mari ca între  4— 16         1.       Să  se  aleagă  din  cotarcâ  sau
                                                   Coroane  pentru  beuturile  ce  le  ea  po­  de  pe  podu  unde  s’a  păstrat  numai
   1   2   3   4   5   6   7   8