Page 1 - Bunul_Econom_1905_10
P. 1

Anul VI.                            Or&ştie (Szâflzvârog), 18 Martie n. 1805.                                       Nr. 10














                   REY1STA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  ŞI  COMERCIU

      ORGAN  AL:  „Reniiniii  GeoBoioice din  Orâştie"  şi  „Reuioiii  române de  agricnitnră din comitatul  Sibiiatai".


                   A B O N A M E N T E :              ’  "        A P A  R E:   :        ■   1              I N  S E R  Ţ I  U N X :
      Pe an  4 coroane (2  fl.);  jumătate  an 2  cor.  (1  fi.)                              se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
        Pentru România  şi  străinătate  16  lei pe an.  In  flecar©  Duminecă.                  Abonamentele  şi  inserţiunile  te  plătesc  înainte.


              PROBLEME                                 Spre  a  ajunge  la  aceste  resultate  mai  cu  încetul,  aşa  zicând  prin  contac­

      ASUPRA  PROGRESULUI  AGRI-                  iată  şi  câteva  probleme :                tul  cu  oameni  studiaţi  şi  experţi,  să se
                                                        1.  Sâ  se  întrebuinţeze  seminţele  ea  esemple  şi  să  urmeze  cu  bărbăţie
             GULTUREI  NOASTRE
                                                  alese,  cari  dau  mari  producte  şi  cali­  sfaturile  înţelepţilor,  ascultate  fiind, duc
                                                  tăţi  superioare.                           la  ţinta  dorită,  contribue  la  progres. —
           Concurenţa comerciului cu bucatele          2.  împărţirea' solului  să se conbine  Generosul  lapte  al pământului  se scoate
      şi  cu  alte  produse  ale  economiei  de   aşa,  că  cea  mai  mare  parte  a  pămân­  cu  străduinţa  şi  ştiinţa,  nu  ca  în  vre­
      câmp  şi  grădinărit  este  la  noi  o  luptă   turilor  să  se  consacreze  culturilor  celor   mea veche,  acum zina  ştiinţei  contribue
      de  existenţă.                              mai  bănoase  la  timpuri  şi  în localităţile   la  înmulţirea  cunoştinţelor.  Cestiunea
           Deşi  valoarea  pământului  nu  este
                                                  prielnice.            î                     cum  este  propusă  aci  este  idealul  de
      mare,  având  în  vedere  împărţala  pă­      1  3.  Să  se  recunoască  necesitetea
      mânturilor  unde  s’a  făcut  comasarea  şi   îngrăşemintelor chemibe,câci acestea sunt   a  se  afla remedii  pentru înlăturarea  cri-
      având  în  vedere  puterile  muncitoare     capabile  a  păstra  solului  rodnicia  sa   selor  ameninţetoare  şi pentru  a încuraja
                                                                                              şi îndemna  pe agricultori  noştri  să lupte
      de  care  dispunem  în  abundanţă, nu ră­   naturală, restituindu-i fce rodnicia perdută.  cu folos contra concurenţilor  noi  — prin
      mâne  de  cât  a  lucra  mai  cu  multă  si­     4.  Să  se  aplice  cu  îuţelepciune
      linţă  la  sporirea  produselor  în  mod  ra­  mechaniqa  intesivă  operaţiunilor  şi  ma­  o  muncă  mai  raţională  prin  care  pu­
      ţional  şi  cu  aparatele  inventate de spe­  nevrărilor  agricole.*.^                  tem  ridica  producţiunea  la  maximul  ei.
      cialişti la noi, şl cu deosebire din Austria     5.  Să  se organiseze irigaţiunea, ca-      Pentru  a găsi ceva eficace In aoeste
      Germania  şi  America,  cari  îşi  au depo-   nalisarea  şi  udatul  pretutindenea,  unde   6  propuneri  formulate  mulţi  vor  răs­
      sitele  lor  la  anumite  fabrici  în  Sibiiu,   e  lipsă  de  apă.                     punde,  ba  mai  toţi,  le  observăm,  dar’
      Cluj,  Budapesta  etc.,  un  lucru  ce  nu  e    6.  Să  se  ştie  cum  să  se  apere   ne  trebuie  bani. Spre -acest  scop  se  re-
      greu  de  realisat  -»voeşte  şi  vei  putea,  plantele  şi  viile  contra  boalelor  para-   comândă  însoţirea  frăţească a agriculto­
      bate  şi  ţi-se  va  deschide«.            Sitice.  Acestea  prin  o  mică  interesare   rilor  împarte şi în general  fondând  câte
           Lăsând  la  o parte metoadele vechi   şi  serioasă  muncă  ar  fi  probleme  re-   o  asociaţiune  agricolă.  Statul  însu şi  ar
      de  cultivare  atât  la  lucrarea  proprie-   solvate,  sau  de  nu, se  pot  toate  săvârşi   trebui  să  în  fiinţeze dacă  nu  în  fiecare
     tăţilor  mici  cât  şi  la  acelor  mari  prin   cu  ajutorul  ştiinţei  economice.     comnnă,  cel  puţin  în  fiecare  cerc  sau
      aplicarea  de  a > se  lucra  după  sisteme      Deacă  până  acuma  ştiinţa  econo­   comitat  câte o  bancă  agricolă,  carea să
     nouă,  vor  scădea  cheltuelile  în  mod  mică  n’a  ajuns  în  păturile  maselor  aibă grije  a da ţăranilor oneşti împrumu­
     simţitor  şi produsele vor fi  mai spornice.  ţărăneşti,  unde  ea  se  infiltrează  nu­  turi  cu 3%, 4%» căci vedem, că  în Ger-


                 F O I T Ă                       s’au  fost  căsătorit,  acum  doar  umbra  din  ele   —  N’ai  avut  tu  noroc  că  m’ai  luat  pe
                                                 de  mai rămaseră.  Tot ţineau  prăvălie  în târg,   minei  Şi  ei se  plângeau  şi se căinau,  şi copiii
     4Gfcti«ţ«                                   şi  casa  dela  ţară.  şi viea,  şi slugile,  şi trăsura,   creşteau  şi  se  înmulţeau  şi  nevoile  se  înmul­
                                                 şi  caii,  şi  vite;'dar  le ţineau  par’că  mai mult   ţeau  şi  mai  mult.  Şi  creditorii  începusere  să
             V:                 -i#   p i a m ş i .
                                                 de  ochii  oamenilor,  pentru  că  în  adevăr  ele   piardă  răbdarea  şi  să se  înrăiască:
          Douăzeci  de  ani  de  căsătorie,  adecă   nu  mai  erau  ale  lor.                     Bieţii  oameni  Începuseră  acum  să  se
     douăzeci  de  ani  de  muncă  şi  de  sbucium cu   Erau  mai  toate  ale  altora,  căci  acuma   gândească  şi  să-şi  facă  o  samă
     negustorie  şi  totuşi  sărăcia  în  loc  să  se  în­  în  iocul  lor  bieţii  oameni  aveau  numai  da­  Bărbatul  se  gândea  să  se  Împuşte.  Fe­
     depărteze,  tot  mai  mult  se apropie şi va pune   torii.  Şi  ceea  ce  se  părea  că  mai  au  acuma,  meea  îşi  pusese  în  gând  să  se  înnece.  Şi  cu
     stăpânirea curând mâna şi pe casă şi pe oameni.  stătea  pe  lângă  dânşii  numai  din  mila  cre­  gândul  acesta de moarte, fără să-şi  spună unul
          Şi  erau  oameni  buni  sărmanii,  buni   ditorilor.                               altuia, umândoi se gândesc  că înainte de ori-ce
     drepţi, miloşi,  cu iîrica lui Dumnezeu;  oameni,   Şi  se  mireu  bieţii  oameni  ce  să  fie pri­  pas,  să  cheme  un  preot  să  se  grijască.
     cum  trebuie  să  fie .omul,  că  toată  lumea  îi   cina  de  le  merge  aşa  de  rău.      —  Uite,  nevastă,  eu,  nu  ştiu  cum,  mă
     lăuda  şi  vorbea  bine  de  dânşii'  Şi când  s’au   Bărbatul  zicea  că  n'are  noroc  la  căsă­  simt  rău,  tuşesc,  n’am  poftă  de  mâncare,
     fost  căsătorit  avuseră  şi ceva stare, adică avu-   torie.  Femeea  zicea  că ea n’are noroc,  pentru   nu  pot  dormi,  nu  pot  lucra  nimica,  cine ştie
     seră  chiar  parale  bunişoare.             că  de  când  a  luat’o  pe  dânsa,  de  atunci  a   ce vrea  D-zeu;  de acum m’am gândit  sa chem
          Aveau  prăvălie  în  târg  şi  aveau  şi  la   început  sâ  le  meargă  trebile  rău. Şi nici unul   un  preot  să  mă  grijesc.
     ţară  casă,  şi  vie  pământ,  şi  livadă,  şi  toate   nu  tnvinovăţia  pe  celalt,  ci  fiecăre  se  găsea   —  De  bărbate,  bine  faci  şi  eu  tot  aşa
     cele trebuincioase.                         pe  el  vinovat  şi  amândoi  se  plângeau  şi  se  mă  gândeam  pentru  mine.
          Şi  din  toate  câte  le  avuseră  pe  când  căinau  unul  pe  altul.                   —  Cheamă  deci  un  preot  bătrân  ş.
   1   2   3   4   5   6