Page 1 - Bunul_Econom_1905_10
P. 1
Anul VI. Or&ştie (Szâflzvârog), 18 Martie n. 1805. Nr. 10
REY1STA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reniiniii GeoBoioice din Orâştie" şi „Reuioiii române de agricnitnră din comitatul Sibiiatai".
A B O N A M E N T E : ’ " A P A R E: : ■ 1 I N S E R Ţ I U N X :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fi.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru România şi străinătate 16 lei pe an. In flecar© Duminecă. Abonamentele şi inserţiunile te plătesc înainte.
PROBLEME Spre a ajunge la aceste resultate mai cu încetul, aşa zicând prin contac
ASUPRA PROGRESULUI AGRI- iată şi câteva probleme : tul cu oameni studiaţi şi experţi, să se
1. Sâ se întrebuinţeze seminţele ea esemple şi să urmeze cu bărbăţie
GULTUREI NOASTRE
alese, cari dau mari producte şi cali sfaturile înţelepţilor, ascultate fiind, duc
tăţi superioare. la ţinta dorită, contribue la progres. —
Concurenţa comerciului cu bucatele 2. împărţirea' solului să se conbine Generosul lapte al pământului se scoate
şi cu alte produse ale economiei de aşa, că cea mai mare parte a pămân cu străduinţa şi ştiinţa, nu ca în vre
câmp şi grădinărit este la noi o luptă turilor să se consacreze culturilor celor mea veche, acum zina ştiinţei contribue
de existenţă. mai bănoase la timpuri şi în localităţile la înmulţirea cunoştinţelor. Cestiunea
Deşi valoarea pământului nu este
prielnice. î cum este propusă aci este idealul de
mare, având în vedere împărţala pă 1 3. Să se recunoască necesitetea
mânturilor unde s’a făcut comasarea şi îngrăşemintelor chemibe,câci acestea sunt a se afla remedii pentru înlăturarea cri-
având în vedere puterile muncitoare capabile a păstra solului rodnicia sa selor ameninţetoare şi pentru a încuraja
şi îndemna pe agricultori noştri să lupte
de care dispunem în abundanţă, nu ră naturală, restituindu-i fce rodnicia perdută. cu folos contra concurenţilor noi — prin
mâne de cât a lucra mai cu multă si 4. Să se aplice cu îuţelepciune
linţă la sporirea produselor în mod ra mechaniqa intesivă operaţiunilor şi ma o muncă mai raţională prin care pu
ţional şi cu aparatele inventate de spe nevrărilor agricole.*.^ tem ridica producţiunea la maximul ei.
cialişti la noi, şl cu deosebire din Austria 5. Să se organiseze irigaţiunea, ca- Pentru a găsi ceva eficace In aoeste
Germania şi America, cari îşi au depo- nalisarea şi udatul pretutindenea, unde 6 propuneri formulate mulţi vor răs
sitele lor la anumite fabrici în Sibiiu, e lipsă de apă. punde, ba mai toţi, le observăm, dar’
Cluj, Budapesta etc., un lucru ce nu e 6. Să se ştie cum să se apere ne trebuie bani. Spre -acest scop se re-
greu de realisat -»voeşte şi vei putea, plantele şi viile contra boalelor para- comândă însoţirea frăţească a agriculto
bate şi ţi-se va deschide«. Sitice. Acestea prin o mică interesare rilor împarte şi în general fondând câte
Lăsând la o parte metoadele vechi şi serioasă muncă ar fi probleme re- o asociaţiune agricolă. Statul însu şi ar
de cultivare atât la lucrarea proprie- solvate, sau de nu, se pot toate săvârşi trebui să în fiinţeze dacă nu în fiecare
tăţilor mici cât şi la acelor mari prin cu ajutorul ştiinţei economice. comnnă, cel puţin în fiecare cerc sau
aplicarea de a > se lucra după sisteme Deacă până acuma ştiinţa econo comitat câte o bancă agricolă, carea să
nouă, vor scădea cheltuelile în mod mică n’a ajuns în păturile maselor aibă grije a da ţăranilor oneşti împrumu
simţitor şi produsele vor fi mai spornice. ţărăneşti, unde ea se infiltrează nu turi cu 3%, 4%» căci vedem, că în Ger-
F O I T Ă s’au fost căsătorit, acum doar umbra din ele — N’ai avut tu noroc că m’ai luat pe
de mai rămaseră. Tot ţineau prăvălie în târg, minei Şi ei se plângeau şi se căinau, şi copiii
4Gfcti«ţ« şi casa dela ţară. şi viea, şi slugile, şi trăsura, creşteau şi se înmulţeau şi nevoile se înmul
şi caii, şi vite;'dar le ţineau par’că mai mult ţeau şi mai mult. Şi creditorii începusere să
V: -i# p i a m ş i .
de ochii oamenilor, pentru că în adevăr ele piardă răbdarea şi să se înrăiască:
Douăzeci de ani de căsătorie, adecă nu mai erau ale lor. Bieţii oameni Începuseră acum să se
douăzeci de ani de muncă şi de sbucium cu Erau mai toate ale altora, căci acuma gândească şi să-şi facă o samă
negustorie şi totuşi sărăcia în loc să se în în iocul lor bieţii oameni aveau numai da Bărbatul se gândea să se Împuşte. Fe
depărteze, tot mai mult se apropie şi va pune torii. Şi ceea ce se părea că mai au acuma, meea îşi pusese în gând să se înnece. Şi cu
stăpânirea curând mâna şi pe casă şi pe oameni. stătea pe lângă dânşii numai din mila cre gândul acesta de moarte, fără să-şi spună unul
Şi erau oameni buni sărmanii, buni ditorilor. altuia, umândoi se gândesc că înainte de ori-ce
drepţi, miloşi, cu iîrica lui Dumnezeu; oameni, Şi se mireu bieţii oameni ce să fie pri pas, să cheme un preot să se grijască.
cum trebuie să fie .omul, că toată lumea îi cina de le merge aşa de rău. — Uite, nevastă, eu, nu ştiu cum, mă
lăuda şi vorbea bine de dânşii' Şi când s’au Bărbatul zicea că n'are noroc la căsă simt rău, tuşesc, n’am poftă de mâncare,
fost căsătorit avuseră şi ceva stare, adică avu- torie. Femeea zicea că ea n’are noroc, pentru nu pot dormi, nu pot lucra nimica, cine ştie
seră chiar parale bunişoare. că de când a luat’o pe dânsa, de atunci a ce vrea D-zeu; de acum m’am gândit sa chem
Aveau prăvălie în târg şi aveau şi la început sâ le meargă trebile rău. Şi nici unul un preot să mă grijesc.
ţară casă, şi vie pământ, şi livadă, şi toate nu tnvinovăţia pe celalt, ci fiecăre se găsea — De bărbate, bine faci şi eu tot aşa
cele trebuincioase. pe el vinovat şi amândoi se plângeau şi se mă gândeam pentru mine.
Şi din toate câte le avuseră pe când căinau unul pe altul. — Cheamă deci un preot bătrân ş.