Page 2 - Bunul_Econom_1905_10
P. 2
Pag. 2 __________ ___________ BUNUL ECONOM Nn 10
mania etalonul a ajuns la 3% şi în Anglia nici una din întrebările mai sus înşirate! ne va succede, atunci, dacă pomul nu
A. la 2 ‘/a % aŞa prin aceste mijloace s’ar Adeseori pomul, fiind plantat întrun pă e prea bătrân, îl oltoim din nou, dacă
salva ţeara de crise şi s’ar înlesni soar- mânt prea tare gunoit, creşte şi se des- însă realtoirea lui ne va face greutăţi,
voltă de ’ţi e mai mare dragul sâ’l pri atunci: în foc cu el! Acela e un pom
tea agricultorilor. Aceste bănci agri
veşti, dar nu rodeşte. In caşul acesta sterp! * '
cole sS fie întocmite asa, ca să aibă şi
săpăm pământul în jurul pomului cât Nu e ertat însă a grăbi cu jude
magazine de bucate, să cumpere cu pre ţine coroana pe deasupra acestei săpă cata asupra unui pomişor tinăr, deoarece
ţurile zilei, sâ dea sâmânţe rentabile şi turi presârăm prav de var cât de mult e ştiut, că mulţi încep a rodi foarte
se ferească deci pe bietul ţăran de spe- de care se poate căpăta dela ori care târziu, d. e. mărul Pătul, Poinic, Maşanţki
culaţiunile ovreeşti. Cheltuelele ar fi mici vârărie şi pomul va îucepe a rodi, etc., încep a rodi abea după 10—15 ani!
şi produsul abondent, ţara s’ar trans Alteori se întâmplă, că pomul nu M ăr,
rodeşte fiind coroana lui prea deasă.
forma într’o armată puternică, capabilă
In caşul acesta rărim coroana, tăind
să ţină în frâu ori ce duşman al îm- Legea de^ pescărit.
crângile superflue astfel, că prin tăierea
pedecărei progresului lor se nu stricăm forma pomului.
Un pom sădit fiind în tr’un pă §. 17. Teritoriile (pământele, vânile)
Căuşele nerodirei pomilor. mânt rece şi prea apătos, încă nu ro cari stau permanent sub apă, pe cari
deşte. In caşul acesta ne ajutăm astfel peştii îş depun icrele lor şi în cari se
Mulţi dintre ecouomii noştri, fiind că săpăm şanţuri în diferite direcţiuni desvoaltă icrele, sâ declară de locuri de
prăsilă (locuri scutite, kimâleti terek).
pătrunşi despre însemnătatea grădinilor, în jurul pomului. Astfel apa prea multă
Pentru astfel de locuri (de prăsilă,
nu cruţă osteneală şi cheltuială numai se va scurge şi pământul încălzindu-se, Red), economice sau de păduri pescarii
ca să câştige de ici, de coalea câte un pomul va rodi.
altoiu pe care apoi, fără nici o jude Dacă un pom, la un loc destul de cei interesaţi sunt obligaţi â da o des
cată îl sădeşte în grădină, unde ajungă, favorabil fiind plantat, nu rodeşte ci păgubire corespunzâtoare proprietarilor
fără a mai cugeta, că oare e priincios creşte fără întrerupere, atunci ne pu respectivelor teritorii, pentru restricţia
felul pământului pentru cutare sau cu nem şi primăvara săpăm în jurul po ce li se impune între folosirea locurilor
tare soiu de pom sau nu; că oare spa mului un şanţ în formă de carâ, cam de prăsilă.
ţiul e de ajuns pentru desvoltarea de la o distanţă de 2—3 paşi dela trunchiu Procedura pentru de a declara lo
plină a pomului şi că avea-va acel şi tăiem toate rădăcinile ce ne vin în curile de prăsilă ca atari, se poate pune
pomişdr pe lângă altele şi lumină de cale. Şanţul apoi îl astupăm earăşi şi în curgere ori la cerere privată, ori djn
ajuns ? rămânem în aşteptare până în anul ur oficiu.
Acestea sunt tot atâtea întrebări, mător, când vom vedea că pomul nos §.17. Otarele locurilor de prăsilă
pe cari ori-ce iubitor de grădină trebue tru aduce roade! trebue însemnate prin table.
să şi-le pună înainte de a planta un Un pom plaţtfet la un loc prea se I n te r d ic tu l .p e ş c d r itu lU L :,,,^
altoiu, vrând ca cheltuiala şi osteneala cetos iarăşi nu va rodi! (Sub «interdict* înţelegem timpul când este oprit a
lui să nu fie zădărnică. Acesta deci va trebui udat adeseori. prinde peşte.)
Zilnic se pot auzi tânguiri de felul Dacă un pom, între împrejurări normale, §, 18. -Este oprit ca în periodele
că: »Nu ţin minte de când am sădit rodeşte prea puţin, facem în luna lui Interdictului sâ se prindă în apele des
acest altoiu şi uite, creşte dar nu ro Maiu cu"cosorul o tăietură de sus pănă chise soiurile de peşte amintite în acest §.
deşte»! »Sunt 20 ani de când am să jos pe partea din spre meazănoapte Perioadele interdictului sunt urmă
dit acest altoiu şi uite, nici nu creşte, a truchiului, tăind coaja pănă aproape toarele;
nici nu se uscă! Ce să fie?« Răspun de lemn şi acesta: va ajuta. De la 1-ma Aprile până Ia 15 Iu
sul e uşor de aflat: Omul nostru, înainte Dacă pe lângă toate silinţele noas nie âste oprit a prinde următoarele so
de a planta (sădi) altoiul, nu şi-a pus tre de a sili un pom să rodească, nu iuri de peşti, anume;
: ' ' 7Ţ7 ■. • v ■ • ! - T* ' ~~
amândoi se spovedesc şi amândoi îi spun în baţi prin tot cuprinsul şi prin toate colţurile Pune, schimbă, fâ, direge; dar bagă de
deosebi necazul şi gândul cel de moarte ce-1 gospodăriei voastre şi s’o purtaţi mereu şi seamă că parcă treburile încep sâ meargă mai
aveau. cât mai des şi ziua şi noaptea, fără greutate bine: parale parcă întră mai multe, ear chel-
— Ba, zice preotul, gândul omului are si fără oboseală. tueli se fac mai puţine.
şi el păcatul lui, că prea aleargă adese ori Când se deşteaptă oamenii dimineaţa, — Cutiuţa, bărbate 1
— Cutiuţa, nevastă!
fără rost şi-i zăpăceşte mintea. Dar noi să nu îşi. spun cu mirare ceea-ce au visat şi găsec Şi poartă cutiuţa mereu.
ne potrivim totdeauna gândului, că sunt gân şi cutiuţa. Intr’un ari de zile scapă de mulţime
duri bune dar’ sunt şi gânduri rele. Ci mai — Apoi de acum să facem cum a zis de datorii* In câţiva ani scapă de toate.
bine când vedem că avem necazuri şi sun Maica Domnului, zic ei şi încep să plimbe După ce ajung ei bine şi încep a mă
tem turburaţi de gânduri, noi să ne rugăm cutiuţa. rita şi însura, într’o zi întreabă pe preotul
la Maica Domnului să ne ajute şi să ne po- Umblând însă ei cu cutiuţa ce să vadă: cel bătrân care le dăduse povaţa să se roage
văţuiască pe calea cea bună. Intr’un loc nişte marfă îndositâ, în alt loc la Maica Domnului:
Aşa zice preotul şi oamenii îi ascultă nişte lucruri stricate. Peste gard lemne artin- — Ia ascultă taică părinte, oare te d a r.
vorba lui înţeleaptă şi încep să se roage la cate. La pimniţă uşiie deschise. La masa slu o fi având cutiuţa asta?
Maica Domnului. gilor în loc de cinci guri găsesc cinci-spre- — Are ceva în ea?
— N’are nimica.
Şi se roagă ei cu credinţă până când zece. La vremea sculării dimineaţa în loc de
— Atunci, dragii mei, după câte îmi
înrr’o noapte amândoi visează că li se arată cinci nu se scula nici unul. Unde trebuia să
Maica Domnului şi le zice: fie cineva nu e nimeni. Unde trebue să se spuneţi şi după cât mă pricep şi eu, cutiuţa
—.. Iată, v’am adus o cutiuţă pe care cheltueăscă un ban se cheltuesc cinci-zeci şi aceasta v’a dat-o Maica Domnului ca să vă
v*o las aici. Cutiuţa aceasta n’aveţi rievoe s’o o sută, şi altele, şi altele. aducă aminte de vorba veche:
Lupul cu slugi nu face gât gros,
- deschideţi, căci nu veţi găsi în ea nimica. Dar’ De aci se înţelege: dă afară pe unii, : * Economia bună şi păstrarea aduce ort
dacă voiţi ca toate trebile'să se îndrepte şi aduc alţii, dă afară şi pe aceia, dă afară pe ; uruLe iâdestulârea.
să-şi vină la rostul* tor, atunci voi să luaţi toţi, pune alţi noi; strânge, încuie, păzeştă, Ochiul stăpânului îugraşe calul.
şutiuţa aceasta şi s’o purtaţi adică sk> plim- ţine socoteală, bagă samă, ca la gospodărie. y ' Şl âşă a fost. Th. D . Sperantia.