Page 2 - Bunul_Econom_1905_10
P. 2

Pag.  2        __________ ___________               BUNUL  ECONOM                                                     Nn  10

        mania etalonul a ajuns la 3%  şi în  Anglia  nici  una  din întrebările mai sus înşirate!  ne  va  succede,  atunci,  dacă  pomul  nu
      A.  la  2 ‘/a %  aŞa  prin  aceste  mijloace  s’ar   Adeseori  pomul, fiind plantat  întrun pă­  e  prea  bătrân,  îl  oltoim  din  nou,  dacă
        salva  ţeara  de  crise  şi  s’ar  înlesni soar-   mânt  prea  tare gunoit,  creşte  şi se des-  însă  realtoirea  lui  ne  va  face  greutăţi,
                                                   voltă  de  ’ţi  e mai  mare  dragul  sâ’l  pri­  atunci:  în  foc  cu  el!  Acela  e  un  pom
        tea  agricultorilor.  Aceste  bănci  agri­
                                                    veşti,  dar  nu  rodeşte.  In  caşul  acesta  sterp!                      * '
        cole  sS  fie  întocmite  asa,  ca  să  aibă şi
                                                   săpăm  pământul  în  jurul  pomului  cât         Nu  e  ertat  însă  a  grăbi  cu  jude­
        magazine  de bucate, să cumpere  cu pre­    ţine  coroana  pe  deasupra  acestei  săpă­  cata asupra unui pomişor tinăr, deoarece
        ţurile  zilei,  sâ  dea  sâmânţe  rentabile şi  turi  presârăm  prav  de  var  cât  de  mult  e  ştiut,  că  mulţi  încep  a  rodi  foarte
        se  ferească  deci  pe bietul ţăran  de spe-  de  care  se  poate  căpăta  dela  ori care  târziu, d. e. mărul Pătul, Poinic, Maşanţki
        culaţiunile  ovreeşti.  Cheltuelele ar fi mici   vârărie  şi  pomul  va  îucepe  a  rodi,  etc., încep a rodi abea după  10—15 ani!
        şi  produsul  abondent,  ţara  s’ar  trans­      Alteori  se  întâmplă,  că  pomul  nu                                   M ăr,
                                                   rodeşte  fiind  coroana  lui  prea  deasă.
        forma  într’o  armată  puternică,  capabilă
                                                   In  caşul  acesta  rărim  coroana,  tăind
        să  ţină  în  frâu  ori  ce  duşman  al  îm-                                              Legea  de^ pescărit.
                                                   crângile  superflue  astfel, că  prin  tăierea
        pedecărei  progresului                      lor  se  nu  stricăm  forma  pomului.
                                                         Un  pom  sădit  fiind  în  tr’un  pă­      §.  17.  Teritoriile (pământele,  vânile)
          Căuşele  nerodirei  pomilor.             mânt  rece  şi  prea  apătos,  încă  nu  ro­  cari  stau  permanent  sub  apă,  pe  cari
                                                   deşte.  In  caşul  acesta  ne  ajutăm  astfel   peştii  îş  depun  icrele  lor  şi  în  cari  se
             Mulţi  dintre  ecouomii  noştri,  fiind   că  săpăm  şanţuri  în  diferite  direcţiuni   desvoaltă  icrele,  sâ  declară de locuri de
                                                                                               prăsilă  (locuri  scutite,  kimâleti  terek).
        pătrunşi  despre  însemnătatea grădinilor,   în  jurul  pomului.  Astfel  apa prea multă
                                                                                                    Pentru  astfel  de  locuri  (de  prăsilă,
        nu  cruţă  osteneală  şi  cheltuială  numai   se  va  scurge  şi  pământul  încălzindu-se,   Red),  economice  sau de păduri  pescarii
        ca  să  câştige  de  ici,  de  coalea  câte un   pomul  va rodi.
        altoiu  pe  care  apoi,  fără  nici  o  jude­    Dacă  un  pom,  la  un  loc  destul de   cei  interesaţi  sunt  obligaţi  â  da  o  des­
        cată  îl  sădeşte  în  grădină, unde  ajungă,   favorabil  fiind  plantat,  nu  rodeşte  ci   păgubire  corespunzâtoare  proprietarilor
        fără  a  mai  cugeta,  că  oare  e  priincios  creşte  fără  întrerupere,  atunci  ne  pu­  respectivelor  teritorii,  pentru  restricţia
        felul  pământului  pentru  cutare  sau  cu­  nem  şi  primăvara  săpăm  în  jurul  po­  ce  li se  impune  între  folosirea  locurilor
        tare  soiu  de  pom  sau  nu;  că oare spa­  mului  un  şanţ  în  formă  de  carâ,  cam   de  prăsilă.
        ţiul  e  de  ajuns  pentru  desvoltarea  de­  la  o distanţă  de 2—3 paşi  dela trunchiu    Procedura  pentru  de  a  declara lo­
        plină  a  pomului  şi  că  avea-va  acel   şi  tăiem  toate  rădăcinile  ce  ne  vin  în  curile  de  prăsilă ca atari, se  poate pune
        pomişdr  pe  lângă  altele  şi  lumină  de   cale.  Şanţul  apoi  îl  astupăm  earăşi  şi  în curgere  ori la  cerere  privată,  ori djn
        ajuns ?                                    rămânem  în  aşteptare  până  în  anul  ur­  oficiu.
             Acestea  sunt  tot  atâtea  întrebări,   mător,  când  vom  vedea  că  pomul  nos­     §.17.  Otarele  locurilor  de  prăsilă
        pe  cari  ori-ce  iubitor de grădină  trebue   tru  aduce  roade!                      trebue  însemnate  prin  table.
        să  şi-le  pună  înainte  de  a  planta  un     Un pom  plaţtfet la un loc  prea  se­       I n te r d ic tu l .p e ş c d r itu lU L :,,,^
        altoiu,  vrând  ca  cheltuiala  şi  osteneala  cetos  iarăşi  nu  va  rodi!            (Sub  «interdict*  înţelegem timpul când este  oprit  a
        lui  să  nu  fie  zădărnică.                    Acesta deci va trebui udat adeseori.                   prinde peşte.)
             Zilnic  se  pot  auzi  tânguiri de felul  Dacă un pom, între  împrejurări normale,     §,  18. -Este  oprit  ca  în  periodele
        că:  »Nu  ţin  minte  de  când  am  sădit  rodeşte  prea  puţin,  facem  în  luna  lui  Interdictului  sâ  se  prindă  în  apele  des­
        acest  altoiu  şi  uite,  creşte  dar  nu  ro­  Maiu  cu"cosorul  o  tăietură  de sus pănă  chise soiurile de peşte amintite în acest §.
        deşte»!  »Sunt  20  ani  de  când  am  să­ jos  pe  partea  din  spre  meazănoapte          Perioadele  interdictului  sunt urmă­
        dit  acest  altoiu  şi  uite,  nici  nu  creşte,  a  truchiului,  tăind  coaja  pănă  aproape  toarele;
        nici  nu  se  uscă!  Ce  să  fie?«  Răspun­ de  lemn  şi  acesta: va  ajuta.                De  la  1-ma  Aprile  până  Ia  15  Iu­
        sul  e uşor de aflat: Omul nostru, înainte      Dacă pe lângă  toate  silinţele  noas­  nie âste  oprit  a  prinde  următoarele  so­
        de  a  planta  (sădi)  altoiul,  nu  şi-a  pus  tre de a  sili  un  pom  să  rodească,  nu  iuri  de  peşti,  anume;
                                                                                                    :  '   '  7Ţ7  ■. •   v ■ •   !   -  T*  '  ~~
        amândoi  se  spovedesc  şi  amândoi  îi  spun  în   baţi  prin  tot  cuprinsul  şi prin  toate  colţurile   Pune,  schimbă,  fâ,  direge;  dar  bagă  de
        deosebi  necazul  şi  gândul  cel  de  moarte  ce-1  gospodăriei  voastre  şi  s’o  purtaţi  mereu  şi   seamă  că parcă  treburile  încep sâ  meargă mai
        aveau.                                     cât  mai  des  şi  ziua  şi  noaptea,  fără greutate   bine:  parale  parcă  întră  mai  multe, ear chel-
             —  Ba,  zice preotul,  gândul  omului  are  si  fără  oboseală.                   tueli  se  fac  mai  puţine.
       şi  el  păcatul  lui,  că  prea  aleargă  adese  ori   Când  se  deşteaptă  oamenii  dimineaţa,   —  Cutiuţa,  bărbate 1
                                                                                                    —  Cutiuţa,  nevastă!
       fără  rost şi-i zăpăceşte  mintea.  Dar  noi  să nu   îşi. spun  cu  mirare  ceea-ce  au  visat  şi  găsec   Şi  poartă  cutiuţa  mereu.
       ne  potrivim  totdeauna  gândului,  că sunt gân­  şi  cutiuţa.                               Intr’un  ari  de  zile  scapă  de  mulţime
       duri  bune  dar’  sunt  şi  gânduri  rele.  Ci  mai   —  Apoi  de  acum  să  facem  cum  a  zis   de  datorii*  In  câţiva  ani  scapă  de  toate.
       bine  când  vedem  că  avem  necazuri  şi  sun­  Maica  Domnului,  zic  ei  şi  încep  să  plimbe   După  ce  ajung  ei  bine  şi  încep  a  mă­
       tem  turburaţi  de  gânduri,  noi  să  ne  rugăm   cutiuţa.                             rita  şi  însura,  într’o  zi  întreabă  pe  preotul
       la  Maica  Domnului  să  ne  ajute  şi  să  ne  po-   Umblând  însă  ei  cu  cutiuţa  ce să  vadă:   cel  bătrân  care  le  dăduse  povaţa  să se roage
       văţuiască  pe  calea  cea  bună.            Intr’un  loc  nişte  marfă  îndositâ,  în  alt  loc   la  Maica  Domnului:
             Aşa  zice  preotul  şi  oamenii  îi  ascultă   nişte  lucruri  stricate.  Peste  gard  lemne  artin-   —  Ia  ascultă  taică  părinte,  oare  te d a r.
       vorba  lui  înţeleaptă  şi  încep  să  se  roage  la  cate.  La  pimniţă  uşiie  deschise.  La masa slu­  o  fi  având  cutiuţa  asta?
        Maica  Domnului.                           gilor  în  loc  de  cinci  guri  găsesc  cinci-spre-   —  Are  ceva  în  ea?
                                                                                                    —  N’are  nimica.
             Şi  se  roagă  ei  cu  credinţă  până  când  zece.  La  vremea  sculării  dimineaţa  în  loc de
                                                                                                    —  Atunci,  dragii  mei,  după  câte  îmi
       înrr’o  noapte  amândoi  visează  că  li  se  arată   cinci  nu se  scula  nici  unul.  Unde  trebuia  să
        Maica  Domnului  şi  le  zice:             fie  cineva  nu  e  nimeni.  Unde  trebue  să  se   spuneţi  şi  după  cât  mă  pricep  şi  eu,  cutiuţa
             —.. Iată,  v’am  adus  o  cutiuţă  pe  care   cheltueăscă  un  ban  se  cheltuesc  cinci-zeci  şi   aceasta  v’a  dat-o  Maica  Domnului  ca  să  vă
       v*o  las  aici.  Cutiuţa  aceasta  n’aveţi  rievoe s’o   o  sută,  şi  altele,  şi  altele.  aducă  aminte  de  vorba  veche:
                                                                                                    Lupul  cu  slugi  nu face  gât  gros,
      -  deschideţi,  căci nu  veţi  găsi  în ea nimica. Dar’   De  aci  se  înţelege:  dă  afară  pe  unii, :   * Economia  bună  şi păstrarea  aduce  ort
        dacă  voiţi  ca  toate trebile'să  se  îndrepte  şi   aduc  alţii,  dă  afară  şi  pe  aceia,  dă  afară  pe ;   uruLe  iâdestulârea.
        să-şi  vină  la  rostul*  tor,  atunci  voi  să  luaţi   toţi,  pune  alţi  noi;  strânge,  încuie,  păzeştă,   Ochiul  stăpânului  îugraşe  calul.
       şutiuţa  aceasta  şi  s’o  purtaţi  adică  sk>  plim-  ţine  socoteală,  bagă  samă,  ca  la  gospodărie.  y  '  Şl  âşă  a  fost.   Th.  D .  Sperantia.
   1   2   3   4   5   6   7