Page 3 - Bunul_Econom_1905_10
P. 3
Nr. 1 0 ________________ BUNUL ECONOM _______ Pag. 3
Căciga. (cega, sturiu) latineşte: Aci- G ereulariu.
penser schypa; ungureşte pajtok (toc); expirat 1904 a propăşit — deşi nu cu
nemţeşte Dick, Diick. resultate extraordinare — dar’ pe cale In conformitate cu disposiţiile §-Iui 130
Fogoşoiul, latineşte: Lucioperca san- sigură şi cu foloase reale însemnate, din statutul organic, Conslstorul archidiecesan
dra: ungureşte fogassxilo; adecă, dacă realisând un profit net de 18.225 09, ordonează ţinerea conferenţelor invăţatoreşti
este iu mărimea s’a naturală, se nu în butul tuturor concurenţelor celorlalte pentru anul 1905 în silele şi 21 22 Aprilie v.
meşte fogass, ear dacă este încă tiner, număroase bănci din oraş, Şi în acest La aceste conferenţe snnţ, îndatoraţi a
neperfect, este »suld;« nemţeşte: Schill, an economic de tot rniser şi neprielnic lua parte toţi învăţătorii şi învăţătoarele dela
Zander, Sander, Sanderling. Se află nu unui avânt mai conşiderebil. şcoalele noastre poporale confesionale.
mai In lacul Balaton. Tot asemenea reese din bilanţ o Cercul I. Braşov. Centrul de întrunire
creştere sistematică în toţi ramii de
Caciuga, latineşte: Acipenser ru- este com. Zerneşti; comisar consistorial Ni-
thenus; ungnreste kecsege, kocsog. ke- gestiune; la escompt, la escomptul hi- colae Sulică. II. Făgăraş. Centrul de întru
csegetok; nemţeşte Stierl. potecar, la împrumuturi şi depuheri, nire este Agnita; comisar cons. Nicoîae
dar cu deosebire un progres la scăricirea
Sandrul, latineşte: Lucioperca vol- Vâtăşan. III. Sibiiu şi Avrig. Centr. de într.
gensis; ungureşte kosiillo, bandâr (în ti reescomptului cu cor. 56.865-75 faţă de e Avrigul; com. cons. Mateiu Voileanu. IV.
cor. 78.519'71 dela începutul anului,
nereţe) tarka-siillo, toţsiillo; nemţeşte reducându-se astfel reescomptul la mica Sălişte şi Mercurea. Centr] de într. e Poiana;
Steinschiel, are asemănare cu fogoşoiuL com. cons. A. I. Păcurariu. V. Sebeş si A -
*
•
sumă de cor. 21.655,94, ear tondul de
Marina (barbul) latineşte: barbus reservă ordinar şi cel special laolaltă Iulia, Centr. de într. e Alba-lulia ; com. cons.
fluvialis; ung. Marna, rozsa marna, har- s’a ridicat la considerabila sumă de cor. Dr. Ioan Stroia. VI. Haţeg şi Hunedoara.
esaponty; nemţeşte Barbe, mâncare pre 69.068 96 ceea-ce învederează ridicarea Centrul de într. e Hunedoara; com. cons.
dilectă a izraeliţilor valoarei acţiunilor, şi după-ce şi depu Dr. G. Proca. VII. Orăştie. Centrul de într.
Sterleţul, latineşte: Acipenser stel- nerile s’au sporit cu aproape cor. 100 Orăştie; comisar Dr. V. Bologa. VIII. Deva
latus; ungureşte Soreg, neţmeşte Seherg mii, atingând acum cifra de 544.841-88 Dobra şi Ilia‘ Centrul este llia; comisar Dr.
Donauforelle (păstrăv de Dunăre). cor., toate acestea însemnează o mare P. Oprişa. IX. Zarand. Centrul este Brad;
Căcigă neagră, latinesre: Acipenser, încredere şi putere de viaţă a institu comisar Aurel Bratu. X. Abrud şi Câmpeni»
glaber, ung. szintok; nemţeşte Glattdick. tului şi tot de-odată denoată o bună Centrul este Abrud; comisar Vasile Stan.
Lupşa şi Turda. Centrul este Agârbiciu;
Sferluga, (plevuşcă), latineşte: Aci şi pricepută conducere a băncii. comisar Vasile Gan. XII. Cluj şi Unguraş
penser goldenstădtii; Ungureşte tetemes împrejurarea aceasta înveselitoare Centrul este Bălan; comisar Marcu Jantea.
tok, szukehal; nemţeşte W ax-Tiick. ne face a crede, că banca »Arieşana«
XIII. Deş şi Bistriţa. Centrul este Deş; co
Morunul, latineşte: Acipenser huso; în viitor ocupa tot mai mare teren aici, misar Grigoriu Pletos. XIV. Cetâtea-de-peatră
ungureşte viza, vizahal; nemţeşte Hausen. în jur şi peste întinsul ţinut al Câmpiei şi Solnocul. Centrul este Rogoz; comisar
De la prima Aprilie până la 15 Iu şi va deveni un scut puternic de apă Gavriil Hango. XV. Reghin şi Mutăş-Oşor-
lie, nu e permis a prinde: crapul (şă- rare pentru neamul nostru din . acestea j heiu. Centrul Deda; comisar Lazar Triteanu
ranul) latineşte: Gyprinusf earpio ung. părţi, căci în raporf^en progresul ce-’l 1 XVI, Mediaş şi Terna va. Centrul este Mediaş
ponty, potyka, pozsăr; nemţeşte Karp- realisează, an de an va reduce după comisar Dr. Miron E. Cristea. XVII. Cohalm
fen, (Lederkarpfen, Spiegelkarpfen). posibilitate la minim şi interesele după şi Sighişoara. Centrul Caţa; comisar Arsenie»
împrumuturi şi se va feri de urîtul obi-
De la 15 Septemvrie până la 31 Vlaicu.
lanuariu este oprit a prinde: ceiu de a urca în mod potenţat divi Din partea Consistorului să pune ca
Salmul (solomonul), latineşte: Sal- dendele, cum nu arare-ori vedem la temă de tractat în conferenţele anului acesta:
mo salar; ungureşte Lazacz, lazacz-pisz- alte bănci, din contră venitele realisate Influinţa dezastroasă a alcoholului asu
trăng: nemţeşte Lachs. le va distribui în măsură tot mai mare pra organismului omenesc în general; în
pentru scopuri culturale şi de bine
Păstrăvul, latineşte: Salar ausonii facere. special, cari sunt căile şi mijloacele prin cari
ung. pisztrâng, sebes-pisztrăng; nem Constatate acestea, dintre agendele cu efect s’ar putea lucra începând din şcoala
ţeşte Forelle, Forren. elementară întru preîntimpînarea viţiul beţiei.
puse la ordine, cari adunarea le-a re- învăţătorilor dela şcoalele noastre po
De la prima Martie pâne la 30 solvit conform propunerei direcţiunei
Aprile este oprit a prinde: — ca să fiu scurt — voiu aminti nu porale confesionale le compete pentru parti
cipare la conferenţele învăţătoreşti spese de
Lipeanul, latineşte: Thymallus ve- mai unele de natură administrativă şi
drum pe calea cea mai apropiată şi mai ef-
xillifer: ungureşte lepenyhal, on, onhal: anume: s’a sortit doi membrii din di tină precum şi diurn de cel puţin 3 coroane
nemţeşte Aesche. Asche, Aschforelle. recţiune, în locul cărora unul dl I. Bardosy pe fiecare zi socotindu-se şi zilele de călă
De la prima Martie până la 31 s’a reales cu totalitatea voturilor, şi în torie, care diurn le compete si acelor învă
Maiu este oprit a prinde: locul unuia a fost de nou ales dl Nic. ţători, cari locuesc în centrul, unde se ţin
Mihalţul, (salmul), latineşte : Salmo Raţiu adm. protp , ear în locul unui al conferenţele.
treila membru care a abzis din direc
hucho; ungureşte galocza, gâdocza hu- Sibiiu, din şedinţa Consistofului ar-
ko; nemţeşte Huchen. ţiune, a fost aclamat dl Dr. Vaier Mol- ch diecesan ca senat şcolar, ţinută Ia 3 Febr.
dovan adv. şi în fine în comitetul de
1905.
şupraveghiere s’a ales dl Iovian Mură- Ioan Metianu m. p., Dr. G, Proca m. p,,
CO RESPO NDENTA şan protopresbiter. archiepiscop şi metropolit. secretar consistorial.
După acestea s’a fixat marcele de
presenţă şi de astă-dată numai cu 4 Resboiul
Adunarea gener. a băncii ,,Arieşana“
cor. şi s’au ales trei acţionari pentru
din Turda. r u s o -j a p o n ez.
verificarea protocolui cu cari adunarea
Adunarea s’a ţinut coform anun s’a încheiat prin dl president între vii
ţului premers la 25 Febr. st. n. a. c., aclamări. * Armata rusească fu învinsă la Muk-
fiind presenţi peste 20 acţionari repre- Institutul »Arieşana« propăşeşte den. Kuropatkin continuă cu retragile
sentând 358 acţiuni. pe cale solidă — fără a face salturi spre Tielin, multe regimente se per-
In cuvântul de deschidere preşe mortale — şi tocmai de aceasta are dură până sa găsit un drum de retra
dintele Ilus. Sa dl jluliu Bardosy a ară un splendid viitor. gere. Din Tokio se anunţă, că genera
tat în detail şi spre mulţumirea tuturor, Dzeu să ajute! ” Un acţionar. lul Oyama se pregăteşte a da lui Kuro-
