Page 1 - Bunul_Econom_1905_11
P. 1
Anul VI. Or&ştle (Sz&aiTlifiijj, 26 Martie n. 1905. Nr. 11
REVISTA PENTRU AGRICULTURA,- INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN Ât: „Renaiumi Economice din Orăştie“ şi „ftenniimii române de agricultura din comitatul Sibiiului“.
ABONAMENTE: A P A R E : INSERŢIU N I :
Pe an 4 coroane (2 fi.); jumătate an 2 cor. (1 fi.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a te
Pentru România şi străinătate 15 lei pe an. fle c a r e D u m in ecă . Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.
nimenea, dă tuturora de o potrivă, ce după părerea noastră ar aduce popo
Prelegeri publice lor cari să ştiu .folosi de binefacerile ei. rului nostru lipsit de şcoale agronomice,
pentru popor. Nu simţeşti că natura încă te meserie şi industrie, un folos foarte
--------------- chiamă să reîncepi lucrurile la care eşti mare, pentru că s’ar naşte în el un
pus şi să porţi grijă de chemarea ta? interes mai viu şi un simţământ mai
Cât de frumoasă e lumea! Cum
Foloseşte-ţi deci talentul tău şi nu cald spre a cuprinde şi a judeca şi cu
e întocmită în mersul ei minunata na
sta locului; cel cu munca mânilor să mintea despre ceea ce fac alte popoare
tură, care prin purtarea de grijă a lui
lucre, cel cu darul învăţăturei să înveţe, mai civilisate decât el, îndemnându-se
Dzeu ne aduce în cea mai perfectă
cel înţelept să dea povaţă ca fiecare apoi prin exemple practice a le şi
ordine mult dorita primăvară! O salu
să-şi facă datoria, 'căci natura îşi face urma.
tăm cu bucurie, căci la sosirea ei toate
cursul ei regulat şi ţi ofere lucru din
fiinţele pământeşti încep a se pregăti Nimenea nu va trage la îndoială
belşug!
la o nouă viaţă; toate stau gata, dela Şi cum poporului nostru în cea însemnătarea acestor prelegeri publice
cel mai neînsemnat firicel de iarbă şi mai- mare parte îi lipseşte cunoştinţa din toate punctele de vedere. — Dacă
vermuleţ până Ia cei mai mari copaci de a lucra raţional şi după resultatele oamenilor inteligenţi încă le convine
din pădure şi cele mai alese animale, cele mai proaspete ale ştiinţei moderne, şi cercetează cu plăcere prelegerile pu
a se hrăni cu aerul cel bun şi cu căl credem a fi Sosit şi timpul potrivit de blice aranjate la iniţiativa şi îndemnul
dura cea stâmpăratâ a naturei ce ni-se a atrage atenţiunea oinevoitoare a căr comitetului » Asociaţiunei noastre pentru
îmbie din belşug, — după cum zice turarilor noştri mai pricepuţi din toate cultura poporului român«, cu cât mai
psalmistul: »Toate câtră tine aşteaptă locurile cari să ocupă cu cetitul de vârtos vor conveni astfel de prelegeri
se le dai lor hrană la bună vreme.» cărţi, foi agronomice, industriale şi co poporului sătos după ori-ce fel de în
»Dându-le Tu lor, vor aduna, deschi- merciale, ca să folosească Duminecile văţături folositoare, între cari cele mai
zându ţi Tu mâna Ta toate se vor um şi sărbătorile din postul Paştilor pentru acomodate ar fi cele agronomice aflân-
plea de bunătate, eară întorcându-ţi ţinerea unor prelegeri publice pentru du-ne în anotimpul cel mai p'ăcut al
Tu faţa Ta, toate se vor sfârşi şi în popor, în cari să se ocupe cu tracta- primă verei!
ţerînă să vor întoarce«. rea feluritelor chestiuni [de viaţă după Nespus de mare însemnătate ar
Aşa este natura darnică şi bună trebuinţa şi necesitatea locală. avea prelegerile publice poporale ini
pentru toţi câţi o pricep şi cunosc pe Ori cât de simple ar fi aceste ţiate şi conduse fiind de preoţii şi învă
ocârmuitorul ei. Ea nu invidiază pe prelegeri şi ori cum ar fi ele predate, ţătorii noştri, pentru-câ ei sunt cei mai
f o i r A şi două cu orz. Podul casei îl are plin plin- In sat nu umblă la casa nimănui, dar
9 '
nuţ cu porumb, ba şi coşarul din’napoia ca pentru aceea nu sunt sfădiţi cu nimeni.
sei încă" este plin. E sigur cu muierea numai Trăesc retraşi şi tot de perirea de
M Â m & I m i i f f i i t i t i , :... căci prunci nu are, şi nici nu vor avea, căci foame se tem.
— Nuveală. * ambi au peste 50 ani. — Maria mea! zise soaţei sale când
In capitul de sus al satului are o viie prea multe zile plouă, ori prea multă vreme
Din bătrâne vremuri în hotarul comunei fiumoaiă şi la rend lucrată, care în fiecare ţine secetă — sâ vezi că în anul acesta nu
Dimşor, la capătul pământurilor, cari azi fac an îi dă câte 40 hectolitri de vin. Vin dulce vom avea nici un rod şi-om perl de foâme.
proprietatea lui Ion Mânios, să rid că dintre ca laptele şi gros ca uleiul cel de nucă. Pă — Şi eu mâ tem Ioane de una ca asta,
grâfie o cruce frumoasă de piatră cu icoana mânturile lui, 50 pogoane la număr sunt căci prea rea vreme ne umblă, răspunde ea,
lui Christos pe ea. An de an la sfinţirea hol- , aproape de sat, lângă pădure, şi cele mai de ear’ în hambpre gărgăriţele fac tărâţe grâul,
delor aici vine preotul, cu credincioşii lui, şi preţ în hotarul comunei. care stă acolo de doi trei ani de zile.
de aci stropeşte cu apă sfiinţită în cele patru Ion Mânios are destulă mulţumire pe Acu-i e anul în prima zi a Rusaliilor,
părţi, sămănăturilc oamenilor şi citeşte rugă pământ şi numai una îi lipseşte, nu are prunci preotul şi poporenii cu prapori şi cu cruci în
ciunea sfântului Trifon, Ion Mân os e un om şi dorinţa aşta una, îl necăjeşte foarte mult. frunte plecară în p ocesiune la sfinţirea hol
bogat. Are două cară, fiecare cu câte patru Atât el cât şi femeea lui sunt sfârşiţi delor. Corul, compus-dm plugari, cu cântările
boi, 3 —4 vaci cu lapte, pe atâtea junince şi de scumpi şi de răi. De merge ori şi cine cele frumoase şi plăcute râpia sufletul omu
5 — 6 junei. In prispa casii are trei himbare la ei după ori şi ce, nimănui nu, dau nimic, lui până într’al şaptelea ceriruri.
cu grâu curat, fiecare câte 15 chil. In colnic căci ei cred, că de vor da cuiva ceva, lucrul Ajungând la locul obicinuit, fetiţele cele
âre cinci hambare, dintre cari trei cu secară dat şi-or da norocul dela casă. I de şcoală intrară in lanurile cu grâu după
