Page 1 - Bunul_Econom_1905_12
P. 1
A n u l V I. O r& ftie (Szâftzvâroâ), 2 A p rilie n. 1 9 0 5 . Nr. 12
v V
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Renainnii Economice din Orăştie 11 şi „Rmninnîi române de agricultură din comitatul SibiinluP.
A B O N A M E N T E : - s : A f* A R E : I I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru România şi străinătate 15 lei pe an. în flecare D um inecă. | Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.
Ori-ce învăţătură fie cât de bună rie nebună pentru un lucru de nimica,
Prelegeri publice şi de folositoare — până ajunge ca să e în stare se te toace în cap, numai
pentru popor. fie pusă în aplicare' practică — trebue pentru că n’a avut cine se’l înveţe, să’l
se treacă prin multe şi felurite ispite deştepte şi se-i arete direcţiunea şi
şi să se cearnă baie. Aşa este şi cu starea adevărată de drept şi sanarea
Intr’un articol din tirul trecut al învăţăturile agronomice la popea-. Până neînţelegerilor pe cale cinstită.
acestei foi am recomandat conducăto va pricepe poporul ]ca spre es. de ce Pentru-câ poporul e bun, răbdător
rilor naturali ăi priorului prelegerile trebue să aibă el g|oapâ bună de gu- şi uşor de condus, dacă are încredere
publice ca unicele mijloace salutare şi "bune noiu în curtea sa, pentru ce trebue să în conducătorii lui fireşti şi aceştia îşi
pentru a fi deşteptat şi pus în curent ţină o vită bună de.-soiu şi nu ori-ce cunosc chemarea şi-o împlinesc con-
cu Ştiinţa modernă pe terenul agrono mârţoagă în grajd, pentru ce trebue să ştienţios. Poporul nu face excese şi re
mic, industrial şi comercial. samene în şiruri drepte şi nu aruncat volte, decât numai în cas extraordinar
Nu am făcut aceasta pentru inteli ori-cum, să. cauto sămânţa şi calitatea de amărăciune pentru vre-o nedreptate;
genţă şi pentru mării proprietari, ci pomilor, etc. etc., şfi până va pricepe Deci nu pute'm pricepe nisuinţa
pentru pbporul neştiutor de carte" şi- el toate câte să fâc în .privinţa aceasta de altfel' ascunsă a unor pretinşi inte
pentru conducătorii lui naturali, cari de alte popoare, — - va trece multă ligenţi, cari unde li-se dă ocasiunea să
datorinţă au de a'l instrua ex înşişLşi vreme încă, pentrtf că prin curentul vadă vre-o pornire duşmănoasă în con
a’l conduce cu onoare şi cu demnitate nou ce- e informaţiune actuală, deja e tra feţelor bisericeşti, se bucură, în loc
spre bunăstare şi înaintare.^ sguduită chiar şi încrederea dintre el se domolească, aţiţă contra conducăto
Foaia aceasta, după cum s’a dat şi conducători-----aşa apare. rilor, de sine înţeles, cu scop ascuns,
dovadă şi până aci din scrierile ei, Dreptul de comosaţie, dreptul de ca se pescuiască ei în tulbure. Căci
şi se va dovedi şi pe viitor, e o între apă, de păşunat etc., sunt lucruri ne unde să menţine legătura firească între
prindere pentru a face servicii pe cele cunoscute de popor. Şi de multe-ori popor şi conducători aşa pe cum a lâ-
trei terene economice arătate în frun din causa aceesta s’au escat mari ne sat-o bunul Dzcu, acei agenţi provocâ-
tea ei. înţelegeri, bătăi, revolte şi omoruri re tor'i nu pot pescui. De aceia inzistărn
Scopul este şi va fi, a da poporu gretabile între proprietarii mări şi po a susţinea şi îndemna din nou pe
lui o lectură de care se aibă folos por, care când e vorba de al meu şi conducători la prelegerile publice anu
practic întotdeauna • al teu, e foarte supărăcios şi într’o fu me întocmite pentru popor, căci atunci
F O I T A Ion fără pic de ruşine de greş ala ce draga mea, şi popa se bucură de paguba ce-mi
9 făcu spuse preotului şi oamenilor bisericeşti, fac păgânii aceştia şi nu vrea să lase ca să scot
că încă după amiaza zilei aceleia, va scoate ruga de acolo, dar zică cine ce va vrea, cum
ruga de unde se află şi o va arunca în şan isprăvesc de prânzit eau o sapa şi un hârleţ,
— Nuveală — ţul drumului, căci în pământul lui nu o mă duc şi o scot_ de acolo.
(Urmare şi fine) va mai suferi. --- Ba, asta n’o face Ioane, îl sfătui ne
Preotul îl sfătui ca. nu cumva să facă vasta, că dar de s’ar supăra Dumnezeu pe tine?
— Doară şi Dumnezeu e ca popa şi
— Cuvinte rele şi neplăcute lui Dum acest lucru, căci numai ura Oamenilor şi pe
ca oamenii să-mi vrea pagubă?
nezeu grăi inima d-tale Ionule, zise preotul. deapsa lui Dumnezeu o va trage. Omul îi
Dumnezeu nu vrea rău nimănui, dar
Datina da a eşi la sfinţirea holdelor în locul zise că nu-i pasă de oinîe. In avutul Iui nu
scoţând crucea de acolo mă tem că te vei
în care am eşitşi az;, ni-i rămasă dinbătrâni porunceşte nici om, nici Dumnezeu, şi plecă
împotrivi iui Dumnezeul •
şi de acea e ruga acolo, să facem rugăciune fără să mai zică alt cuvânt. — Dacă-i una ca asta şi dacă şi Dum
pentru agonisita acestui sat. Ca bătrânii, şi Paracliserul care încă era de faţă şi au nezeu voeşte paguba mea, atunci şi peste
noi tot aci vom eşi ori şi de nei face d-ta, zise vorbele lui Ion, chiar sfârşi tu mâncarea voia lui încă 6 voi scoate.
totdeauna, aci vom prea mări numele cel de unui corn de prescură, când acela se duse Din afară un băiat care citise aposto
mare preţ al Tatălui şi al Fiului şi al Duhu şi uitându-se lung în urma lui zise: de nu lul, recita cu glas mare cuvântul apostolului
lui sfânt, şi de ai pagubă, aceea ţi-o răs l-o bate Dumnezeu acum pe omul acesta, în cetit la sfinţirea apei: »Domnul e luminarea
plătesc eu, căci eu pentru o nimică toată veci n’o mai bate pe nici un păcătoşi mea şi mântuitorului meu, de cine mă voi
dela obicieiul acest vechiu şi bun nu-mi voi Ion Mânios, cum ajunse acasă povesti teme? Domnul e scutitorul vieţii mele, de cine
abate credincioşii. femeei sale cele păţite în acea zi. încă şi popa mă voi înfricoşa* 1 .
